64 matches
-
Unitatea limbilor romanice, și a întregului spațiu pomenit, nu se datorează latinei clasice care ar fi fost dusă de romani în teritoriile cucerite. Această unitate se datorează continuității pe spațiul euro afro-asiatic, în perioada premergătoare cuceririlor romane, a limbii barbare pelasge, care cuprindea și vechiul teritoriu al peninsulei italice, limbă pe care Densusianu o numește și latină barbară. Latina scrisă sau cultă este o creație artificială. Ea a rezultat din coruperea dialectului pelasg latin din Italia prin influența limbii grecești. „Coloniile
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
i rotunjească concepția: „Limba romană barbară, ce se vorbea în timpurile republicii și ale imperiului prin diferite provincii ale Europei și Africii, nu-și trăgea originea sa din limba vulgară a Italiei, ci era numai o continuare a dialectelor barbare pelasge, pe baza cărora s-au format și s-au dezvoltat mai târziu limbile romanice moderne” (Ib.). Teoria lui Nicolae Densusianu urmărește demolarea concepției neogramatice prin înlocuirea latinei, ca factor unic sau preponderent în constituirea limbilor romanice, cu limba autohtonă ca
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
imaginarea a două limbi latine cu istorii diferite: pe de o parte latina cultă (coruptă) cu istoria sa orientată în întregime spre limba greacă, pe de altă parte latina necoruptă, veche sau bătrână (lingua prisca), care este totuna cu limba pelasgă sau barbară, pe care o vorbeau toate populațiile ce nu făceau parte din lumea greacă. Dacă istoria latinei culte s-a putut face dintr-o trăsătură de condei, istoria limbii pelasge-latine-barbare i-a dat multă bătaie de cap lui Densusianu
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
arborelui genealogic inventată de neogramatici. Orientarea generală a acestei scheme trebuie însă cunoscută întrucât ea este, în limitele gândirii tradiționale, o încercare de a pune în valoare substratul. Capitolul în care Densusianu face această încercare se intitulează „Cele două dialecte pelasge, latin și arimic” (pp. 715720). Se pornește de la ideea că „din timpurile preistorice foarte depărtate, limba barbară a pelasgilor se afla divizată în două dialecte principale, unul latin sau prisc latin, și altul arimic, adică prisc-roman, după cum era împărțit și
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
se afla divizată în două dialecte principale, unul latin sau prisc latin, și altul arimic, adică prisc-roman, după cum era împărțit și poporul pelasg în două familii mari și extinse, una a latinilor bătrâni și alta a arimilor”. Aceste două popoare pelasge proveneau din același „trunchi național”, dar trăiseră în timpurile preistorice în condiții geografice și sociale diferite, de unde și „deosebirile dintre temperamentul lor fizic și caracterul lor moral; chiar și formele limbii difereau unele de altele în multe privințe”. Latinii bătrâni
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
cuvintele latine barbare, ce au trecut în limbile slavice, în limba germană, galică, britanică și hispanică”. Acest glosar ar arăta „că o mulțime de cuvinte românești, considerate de unii ca provenite din limba slavonă, au fost de fapt proprietatea limbii pelasge, barbare, încă cu multe sute de ani, mai înainte de venirea slavilor în Europa”. Iată un exemplu din glosar: „Καμάρα (Camara), oraș în insula Creta. La autorii grecești καμάρα, cameră boltită, lat. camara și camera. Cuvânt barbar. În regiunile Pontului Euxin
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
Aici s-ar fi găsit „leagănul civilizației ante-elene” și al întregii zone mediteraneene: monumentele „megalitice” ale imperiului sunt identificate în munții Bucegi (Sfinxul, Omul, Babele), în Ceahlău, iar tradițiile populare, interpretate adesea eronat, devin pentru autor mărturii indubitabile asupra religiei pelasge, zeităților și tradițiilor acesteia. Construcția ieșită din fantezia lui D. nu rezistă unei riguroase analize a faptelor; ea rămâne doar mărturia unei pasiuni extraordinare pentru cercetarea mitologiei românești și a unei viziuni aproape poetice asupra trecutului îndepărtat al locuitorilor Daciei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286733_a_288062]
-
întinsă de la Alpi la Don și Marea Getică / Neagră, și de dincolo de Carpații Nordici până la Marea Mediterană (Marea Thracică / Egee). Toponimul Peninsula Balacanică își lămurește semnificatul dintâi în „peninsula Pelasgo-Daco-Thracilor / Valahilor, adică a Dacoromânilor / Românilor“; oronimul Munții Balcani, desemnează, firește, „munții Pelasgo Daco-Thracilor / Valahilor, adică ai Dacoromânilor / Românilor“». Până către mijlocul secolului al XX-lea a existat o conștiință națională a Valahimii (Dacoromânității), atât la nordul cât și la sudul Dunării - sacrul fluviu ce brăzda Dacia lui Burebista / Regalian; apoi, aceasta a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
în fruntea lor, pe când daca lumea l-ar fi știut, ar fi fugit de dânsul, ar fi avut propensiune de depărtare de el: aversiune. 331 {EminescuOpXV 332} ["LAȘI ȘI SPECULANȚI; VITEJI ȘI DREPȚI"] 2255 În fața poporului egiptean stăteau două popoare pelasge*: tuscolellegii* greci și erani* - Marte și M***, Marte și-a ales partea practică, artele, apucăturile industriale, chițibușurile numai a vieței dintr-o zi, M*** și-a ales partea cea bună*: eternitatea substanței cosmice și nemurirea sufletului. Unii lași și speculanți
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
Ida; toți sînt niște vrăjitori întrebuințați în serviciul mumei-zeilor și avînd reședința lor în Frigia, în jurul Idei”. Pausanias în Descrierea Greciei spune că ținutul Pergamului era consacrat cabi-rilor iar religia acestor divinități s-a născut prima dată în sînul populației pelasge. Și Herodot în Istorii confirmă această zicere astfel: ,,Cel ce este inițiat în misterele cabirilor, pe care le celebrează samothracienii, primindu-le și dînșii de la pe-lasgi, acela pricepe ceea ce zic”. Așa e coane Herodote, și eu am priceput ce ai
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
de aiurea că erau niște sălbătăciuni, pas de nu te vom căptuși mișelule pentru asemenea gugumănii! Carienii numiți și lelegi - pe tăblițe am găsit un neam numit telegi care era de-o mamă cu geții - vorbeau o limbă asemănătoare cu pelasga sau poate chiar această limbă pentru că Herodot îi numește pe greci ,,barbari”(ll, 154) și ,,vorbind o limbă străină” sau ,,străini”(ll, 169). Dar pe-lasgii au migrat din nordul Istrului în Grecia și pe țărmurii Asiei Mici inclusiv locul ce
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
adevărul pe minciună pentru că primise bani să facă asemenea mișelie și îi plăcea să se maimuțărească cu ea în public. Homer(secolul lX sau Vlll î.e.n.) ar fi trăit după tradiție în Ionia scriindu-și cîn-turile în limba ionică sau pelasgă adică getă povestește în versurile poemelor sale despre Zeus ,,Pelasgic’’ iar Hesiod numește Dodona ca lăcaș de cult al pelasgilor. Macedonia a avut la început(dar are și în prezent) o populație pelasgă care se trage din eponimul Macedo iar
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
scriindu-și cîn-turile în limba ionică sau pelasgă adică getă povestește în versurile poemelor sale despre Zeus ,,Pelasgic’’ iar Hesiod numește Dodona ca lăcaș de cult al pelasgilor. Macedonia a avut la început(dar are și în prezent) o populație pelasgă care se trage din eponimul Macedo iar Homer precizează că populația care locuia în regiu-nea Pindului se numea macedoni, termenul pelag fiind întîlnit în multe toponime și hidronime de pe teritoriul statului modern Macedonia. Dar să ,,tragem prin ragilă” Iliada ionului
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
populație de neam fenician iar misterele de la Eleusis au fost întemeiate de Eumolpos, șef de trib trac, toată Atica fiind stăpînită de el. Mult timp un cartier al Atenei s-a numit pelasg. Autorul mai arată că populația Epirului este pelasgă iar insula Lemnos a purtat în vechime numele de Pelagonia ca și întregul Pelopones. De asemenea Beoția, un ținut plin de turme de vite și de oi dar și de herghelii de cai, în trecutul îndepărtat s-a numit Pelasgia
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]