157 matches
-
câteva mi-au plăcut mult. Le-am și făcut un top: 1.Scoasă din minți de neastâmpărul unui copil din grupa mică, într-o zi, l-a prins de umeri la colț, șoptindu-i, cu ochi fioroși: „Ești tâmpit?” Puștanul, peltic încă (zice „p” în loc de „t”), se uita calm la ea și-i zise: „Doamna, dar cuvânpul ăspa, pâmpip, nu e frumos!” “E o fază la care cade cerul pe tine!”...recunosc. 2.” De când m-am măritat (de 23 de ani
DE CE PLÂNG OAMENII? de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356761_a_358090]
-
timp după nașterea mamei voastre, iar dânsa s-a recăsătorit cu Dimitrie Pîrîianu, la 12 februarie 1848. - Mare e familia noastră! s-a mirat Alexandru. - Mare și bogată! a intervenit Caterina... - Dar ce fasem cu atea! s-a mirat Vladimir, pelticul. - O să vă trebuiască vouă, copii. Când veți crește mari. - Eu nu veau să fiu mae... - Tu taci, că ești mic! a intervenit Caterina. * Primele lecții le-a luat în particular, cu ajutorul mamei și a unei călugărițe, pe nume Savesta, ce
FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370749_a_372078]
-
înfăptuiri! Domnul nu-și ridicase mâinile de pe ea! Asta era minunat! * Se născuse în ’44, la câteva zile după ultimul bombardament aliat asupra Capitalei. Dăduse piept cu toate epidemiile timpului, învinsese chiar și poliomielita. Rămăsese sabă, slabă adică, după cum pronunța peltica din copiălrie, cu ochii încercănați, duși în fundul capului. Crescuse încetinită de boli, dar crescuse... Devreme înțelesese că ar fi vrut să fie ca mama, frumoasă și cu bujori în obraji. Crezuse mult timp că ar putea să ia puțin din
CAPITOLUL 1 (PRIMA PARTE) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353301_a_354630]
-
-i încalce teritoriul. Vecinii nu îndrăznesc să se apropie nici măcar de gard. Tatăl Sorinei este doctor în sat, de aceea și ei îi place să se joace de-a 'doctorul'. Are gentuța ei cu medicamente de "ulgenție,"cum spune ea peltic. Uneori mai dă apă cu pipeta la câte un puișor de găină care desigur, are "male tempelatulă!" ... Dragi copii, v-am spus doar puțin din povestea adevărată a Sorinei, o fetiță tare drăgălașa și scumpă, că voi toți de fapt
O PAPUSA FERICITA de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357569_a_358898]
-
Sforțoși de coarde vocale și instrumentale. - Scremut de voce în gâjâit de bășcălie. - Spaima poeziei și armoniei. - Tam-tam pentru absenteiști. - Tratament antinevralgic la mediocri. Final cu sărăcie de melos, cu bogăție de zgomot și maraton. Cuvinte înghesuite pe o limbă peltică. Vorbe șchiopătate cu mână-ntinsă, picioare-n dambla și frunte lipită cu bani. - Cânt scos din ureche bleagă în desiș de urechi fără pretenții. Ioan MUȚIU Referință Bibliografică: Manele de IOAN MUȚIU / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
MANELE DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 297 din 24 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359570_a_360899]
-
singur, trăit în deșarte speranțe Ce nu am ajuns să le văd împlinite, E noapte, sunt singur cu-a vieții-mi restanțe... Și visu-i stăpân în odăi părăsite... Minciuna - păreri personale - versuri În haină gingașă și pas mătăsos Cu vorbă peltică de dulce copil Prin lume te vânturi în zbor grațios Ușor și suav, ca vântul de-april... Și ești păpădia ce zboară hai-hui Purtată-n curenții de aer fierbinte. Cu grijă-ți alegi un naiv să-ți depui Umbrela de
SUNT MESAGERUL TRISTELOR GÂNDIRI de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360686_a_362015]
-
mititică, rozalie, Pieptu-i iese din rochiță, e-ndesată, durdulie Și se crede balerină. Are vocea în formare; Nici nu a-mplinit un an, dar când face o cântare Din guriță, te excită... Păi, ea de mică are haz: Când vorbește, e peltică, iar gropița din obraz Îi dă farmec și-i iubită, că din ochi este sorbită; Când se plimbă pe alei, de cocoși este dorită. E fudulă și isteață, iar când vine pân’ la gard, Pintenatul s-a trezit... cum pe
COCOŞUL ŞI PUICA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 586 din 08 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340858_a_342187]
-
de situația care îl făcuse să-și aleagă, mai vrând, mai nevrând, domiciliul în urbea de pe Timiș. Fața îi era măslinie, cu o aluniță mare pe obrazul drept, iar părul îi strălucea negru, adus puțin pe o parte. Vorbea cam peltic, sau cepeleag, cum spun transilvănenii, dar nu părea afectat de această meteahnă, care pe unii îi face să devină reținuți în a se adresa publicului mai larg. Negăsind în Lugoj niciun serviciu adecvat pregătirii sale, firește, își petrecea timpul scriind
CÂNDVA, LA LUGOJ de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1788 din 23 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342883_a_344212]
-
zâmbind sub ochii-mi vii, Să-ți simt căldura inimii, dogoritoare, Să mai clădim castele pe plaje visătoare... Mi-e dor să fim ce-am fost, mi-e dor să fim copii ! Mi-e dor de mine, încă, pe când eram peltic, De vremurile-n care doar mama-mi știa voia, Mi-e dor să mă mai nasc și să mai simt nevoia De-a nu mai fi ce sunt, mi-e dor să fiu „cel mic” !!! LA MULȚI ANI = tuturor copiilor
INIMĂ ȘI SUFLET DE COPIL ! de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1979 din 01 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380329_a_381658]
-
căutat peste tot, serviciu, dar nu l-a angajat nimeni, deși este harnic și priceput. Și acum stau la bunica. Are ea grijă de mine. • Mie mi-e rău, am amețeli, spuse încet o fată drăguță, cu codițe, blonde, vorbind peltic. Ieri tati a bătut-o pe mami, rău de tot. Și eu am stat și am tremurat tot timpul. Nu mai am putut merge după aceea. Nu mi-am mai revenit de atunci... • Știu cum e, îi spuse cu ton
“DESTINE INTERSECTATE“ de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1860 din 03 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380193_a_381522]
-
zâmbind sub ochii-mi vii, Să-ți simt căldură inimii, dogoritoare, Să mai clădim castele pe plaje visătoare... Mi-e dor să fim ce-am fost, mi-e dor să fim copii ! Mi-e dor de mine, încă, pe când eram peltic, De vremurile-n care doar mama-mi știa voia, Mi-e dor să mă mai nasc și să mai simt nevoia De-a nu mai fi ce sunt, mi-e dor să fiu „cel mic” !!! LA MULȚI ANI = tuturor copiilor
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380339_a_381668]
-
zâmbind sub ochii-mi vii,Să-ți simt căldură inimii, dogoritoare,Să mai clădim castele pe plaje visătoare...Mi-e dor să fim ce-am fost, mi-e dor să fim copii ! Mi-e dor de mine, încă, pe când eram peltic,De vremurile-n care doar mama-mi știa voia,Mi-e dor să mă mai nasc și să mai simt nevoiaDe-a nu mai fi ce sunt, mi-e dor să fiu „cel mic” !!!LA MULȚI ANI = tuturor copiilor lumii
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380339_a_381668]
-
trăi de acum înainte, iar lumea în care ați trăit până acum își va aminti de voi doar când vor depăna povești”. SACRIFICIUL este acceptat, la vremea Craiului Nou (simbol clar al regenerării cosmice). Mai ales că Super-Înțeleapta BUFNIȚĂ, VULPIȚA PELTICĂ, IEPURAȘUL CODIȚĂ PUFOASĂ îi induc Copilului-Inorog, prin autoarea poveștii de față, o pledoarie irefutabilă, pentru LUMEA POVEȘTILOR, ca fiind LUMEA SACRĂ A VISULUI: „Poveștile sunt frumoase. Lumea lor e o lume a visului. Acolo poți spera, poți îndrăzni, poți cuteza
O CARTE PENTRU COPII, TRĂGÂND CU OCHIUL SPRE „OAMENII MARI” de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380565_a_381894]
-
Delectare > PAȘI PE NISIP Autor: Dan Mitrache Publicat în: Ediția nr. 2028 din 20 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Plouase cu soare Pe sufletul meu Cuprins de ardoare. Eram... tu și eu! Venise lumina În inimi novice, Rupsesem cortina Gândirii peltice Multiple dorințe Nespuse, dar clare Topeau necredințe De nopți seculare Valsa luna plină Cu-al zilelor astru În muzica lină Din ghiolul salmastru ........................ Nisipul foșnește Sub pași fericiți Și-o stea, fin clipește Spre îndrăgostiți... Dan Mitrache Referință Bibliografică: Pași
PAŞI PE NISIP de DAN MITRACHE în ediţia nr. 2028 din 20 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379532_a_380861]
-
gheare, pe celebrul Mickey Mouse, Care după promenadă, luase-o clipă de repaos. Dup-o perioadă scurtă, una-și ia în dinți tupeul Și mă-ntreabă fără jenă... dacă așteptam troleul. Dacă vreau să-i gust dulceața, spune ea puțin peltic, Nu îmi ia tariful străzii, doar ... ceva...un mizilic. Am plecat, n-am dat răspunsuri, noaptea asta basta muză, Cucuveaua ca și mine, a rămas și ea mofluză. Însă am aflat un lucru ce mi-a dat cumva emoții, Pentru
DRAGOSTE...DE PREȚ de NICOLAE STANCU în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381068_a_382397]
-
știm amândoi de la grădiniță! Nu ne ziceau toți Cei Trei Muschetari?! -Așa-i, așa-i! abandonă pentru o clipă subiectul Stratilat. Dar pe Sanda ți-o mai amintești? Tipa dodoloață care făcea balet pe vremea aia? Îi ziceam așa cum se recomandase peltică și alintată în ziua când a pășit cu noi pragul regatului poveștilor fără pereche... hehe! -Cum de nu? De fapt o chema Sandela! Nu-și alocase rolul lui d’Artagnan? Ce-o iubea Mademoiselle Silvestru, educatoarea! intrai într-un culoar
TAINA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376860_a_378189]
-
vardiști, cu o căciulă de bătăuș și o bâtă de baseball, construiește cu naturalețe rolul descuiatului la minte care înțelege rapid cum stau lucrurile și reușește să facă ordine în haosul general. Crăcănel (Radu Gheorghe) îl reeditează pe Charlot, vorbește peltic, poartă ochelari stil Harry Potter, un palton căptușit cu mătase roșie și o cravată în culori țipătoare. Ca om, pare afabil și chiar afectuos, de aceea în finalul, specific românesc, în care „mielul blând turbează", când scoate pistolul și îi
„D’ALE CARNAVALULUI” DE I.L. CARAGIALE LA TEATRUL MIC de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375094_a_376423]
-
noaptea în cap, s-a dus la cumnatu-său, Mărin Firfirică: ‒Cumnate, hai, că Ilie e mort pă undeva! Hai să-l cătăm! ‒ Da’ dă unde dlacu știi tu fă, că flati-meu e molt? Ai? dă unde știi? o întrebă el peltic și surprins, străbătut brusc pe șira spinării de un fior rece, care-i făcu pielea ca de găină. ‒ Păi, nu veni azi noapte acasă și eu îl visai urât, cu un copil dă mână. O fi lămas pe la muieli pă
CA ECATERINA TEODOROIU -PROZĂ SCURTĂ UMORISTICĂ- de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374748_a_376077]
-
sau Tracia), homosexualitatea, puhoiul gesturilor sau vorbelor șocante. Pentru cine ar vrea să-i urmărească Întortocheata viață, lucrare mai la Îndemână decât cea a lui Plutarh nu există 1. De acolo am aflat, de pildă, despre frumusețea lui Alcibiade cel peltic, care, „Înflorind la orice vârstă a vieții sale, l-a făcut plăcut și drăgăstos și când era copil, și când era băiat, și când era bărbat”2. Sau despre ciudățeniile timpurii ale mândrului atenian, care Îi anunță pe de-a-ntregul
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
celebrii momentului, printre care figuri mai mult sau mai puțin izbutite ale dandysmului, „Bakst, cu aerul lui de bătrân reînrolat, cu părul rar, roșcat și o mică mustață ofițerească răsucită ridicol, miop, cu lornion, purtând smokingul ca un crupier, vorbind peltic, Stravinski, foarte dandy, cu pantalonul său muștar, veston negru, cămașă albă cu guler albastru, botine galbene, bine ras, cu părul blond, lins, cu dinții stricați, miop, cu buzele groase”: așa Îi observă, plin de cruzime, Paul Morand. Să fii Alma
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
mori”. În ce Îl privește, așa cum Îl țin minte contemporanii, Barbey se supune Între primii acestei aspre legi. Cel puțin așa și-l amintește Léon Daudet În scena din restaurant, când, deja În vârstă, „ca un bătrân luptător știrb”, vorbind peltic, Îmbrăcat Într-o imensă mantie neagră, cu o pălărie Înaltă, al cărei fund e căptușit cu saten stacojiu, comandă plin de hotărâre două sticle de șampanie și dă pe gât, cu siguranța unui bărbat tânăr, pahar după pahar, În timp ce perorează
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
întregi, desăvârșite și sănătoase, acolo acest fel de glăsuire cu 9 nu este socotit decât ca un lefet sau o greșală a naturii; un acest fel de om ce pronunțiază așa trebuie să aibă felurimi de adjective spre batjocură, precum peltic, gângav și altele. Cum poți dumneata să gândești că poate nația noastră să se 'nobileze prin lefeturile și greșalele naturii? ["ÎN DISCURSUL ȚINUT LA l MAI... "] 2264 În discursul ținut la 1 mai în Adunarea deputaților d. Kogălniceanu. a constatat
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
la gestul repezit al operatorului, făcu să dispară florile pe o porțiune mare a pajiștii în mijlocul căreia apăru o bancă de piatră. ― Stai jos. Stin se conformă imediat, de parcă vreun șef militar fioros, și nu o fetiță care vorbea ușor peltic, i-ar fi poruncit să se așeze. ― Nu ți-au spus însă și că poți alege să devii înger. Înaintașul tău, Sfântul Augustin din Hippona, credea că soarta oamenilor e pecetluită. N-am reușit niciodată să-l conving că, de
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
care în condiții de seminormalitate n-ar beneficia la Gherla nici măcar de vorbitor, necum de pachet, își insultă propriile victime, de pe micul ecran (toți revoluționarii erau trogolodiți și bețivani, toți morții - uciși de el, cu mîna lui! - erau niște derbedei). [...] Pelticul grizonat care ar fi trebuit să conducă emisiunea se hlizea complice la auzul enormităților revărsate ca o diaree de asasinul ce-i stătea alături."
Un criminal în transmisiune directă by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/15009_a_16334]
-
fitanție”, ca nea Niță, isnaful, personajul lui I. L. Caragiale. Sub nume și porecle pitorești, precum Jupânul, Eftimie Belciug, Nae Ormolu, Bebe Burtosu, Erotida, Didi Sfiosu, Olimpia Ciubaru, Dinu Ceașcă, Dandu Patricianul, Coriolan Pomposul, Elefterie Teoforul, Smărăndel Găitanaru, Arvinte Broscoi, Vârdarie Pelticul, Dumitru Gușoiu, generalul Spirache Dorobanțu, Popa Țucal, sunt portretizați politicieni, afaceriști, gazetari, scriitori, militari, fețe bisericești - o galerie nesfârșită de specimene caracterologic șarjate, care se întrec în a-și etala semnele bogăției acumulate prin fărădelegi. Prin integrarea acestora în spectacolul
SARARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289490_a_290819]