465 matches
-
deplasa...O durere cumplită mă chinuia... Dintr-o dată, am zărit o pasăre mică și albă care cădea de undeva din norii cerului. Speriată, am vrut să strig, dar pasărea s-a așezat pe umărul meu stâng. Atunci am simțit căldura penajului catifelat pe gâtul meu, apoi sub bărbie, nelăsându-mă să mai respir... în căderea sa din cer rămăsese o dâră de lumină ce-mi ardea privirea... și cred, că atunci am murit puțin... în zadar ceream clemență timpului... El se
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
oamenilor, ornate cu gresie și dotate cu geamuri termopane. E drept, pictura kitsch e plăcută vederii celor ce se îndeletnicesc neșovăitor cu negustoria artei, fără a avea nici o zi de școală de artă, e frumos pentru ei sclipiciul și coloristica penajului papagalilor. Floarea, însă, nu trebuie să spargă ochiul. Nu trebuie vărsate culori pe pânză din belșug, doar pentru că le ai și pentru că poți. Mai încet și mai atent cu vopsitoria, domnilor pictori, căci pictura e altceva! Tablourile cu flori, efectuate
PAUL CIPRIAN SURUGIU. FLORI ŞI SUFLET de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1997 din 19 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385289_a_386618]
-
Izvor. Peste crește pui marame de luciri dumnezeiești, Florile le faci năframe de culori împărătești, Te împărți în mii de fluturi pâlpâind prin ierburi, lin, Ca apoi să mi te scuturi într-un fluviu cristalin. Păsări licurești prin aer în penaj multicolor Și din nouri tu faci caier, tors în stropi, ca un fuior, Ca o revărsare vie, ploaia sfântă șiroind, Din furtună, bucurie tu renaști, ușor vibrând. Alteori plutești în spații diafana că un fulg, Lumii dăruindu-i gratii , de la
LUMINA de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2032 din 24 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385184_a_386513]
-
CALIGRAME -N STENOGRAME Autor: Florica Ranta Cândea Publicat în: Ediția nr. 2113 din 13 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Știi azi noapte-un șoim dintr-o poveste a trecut în zbor dar ceasul nu mai este atunci și-a dus penajul la un armurar cancan și s-a oprit cu trupu-i dulce să-și mângâie doar zâmbetul arar arar apoi se va-ndrepta la caligrama de culcare să descifreze travestiri rotiri bunăvoinți cuminți Referință Bibliografică: CALIGRAME -N STENOGRAME / Florica Ranta Cândea
CALIGRAME -N STENOGRAME de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2113 din 13 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384345_a_385674]
-
Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1646 din 04 iulie 2015 Toate Articolele Autorului pe gazon se-nvârte roată aspersorul ce asudă într-un parc și strică toată liniștea când iarba udă vrăbiuțele sub picuri își clătesc de zor penajul trei bătrâne cu baticuri își mai povestesc necazul din tufișuri curg domol picăturile de apă un hulub fugit din stol dintr-o frunză se adapă cerne împrejur fântâna picături pe fiecare un cățel și-a tras stăpâna lângă oaza de
ASPERSORUL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384518_a_385847]
-
sub povârniș, observă o stâncă cu o pată neagră. - Vai de mine! - exclamă surprins. Asta-i zona neclară care îmi apărea în vis și de aici începea coșmarul cu umbre negre care se ridicau deasupra înălțimilor, cu vulturi uriași, fără penaj... Brrr... Mă trec fiorii! Ce o fi acolo? Să dezleg misterul dacă tot am ajuns până aici! Și Valdescu, care niciodată nu dăduse dovadă de teamă, își lasă murgul lângă abrupt și se cațără cu grijă până sub stânca cu
VI. ZONA DUHURILOR RELE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383931_a_385260]
-
undeva pe drumul pohodului, pe pământ străin, fără cruce, cu un glonț în ceafă. Emilia Țuțuianu: Ai publicat și poezie. ,,Du hast mir wie mit himmlischem Gefieder / Am heissen Tag die Stirne sanft gekühlt” Mă ai pe mine ca cu penaj ceresc/ În zilele calde ușor fruntea e răcită” spunea Goethe - cum ai ales calea poeziei sau poate cum te-a ales poezia, dragă Boris? Boris David: Cred că atracția pentru frumos, în general, și pentru chipurile gingașe care se învârteau
BORIS DAVID (III) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383015_a_384344]
-
cu cerul tău tandru ca un zâmbet subtil, cu soarele-ți vesel ca un joc de copil! Vino, dimineață curată de mai cu ochii de-azur și cu părul bălai, cu izvoare de dor și cu brațe de flori, cu penaj în alb-negru și cu vise-n culori! Vino, dimineață-nsorită de mai cu utrenii pe buze și dulceață în grai, cu voal de zefir, cu feeric decor, și cu poftă de viață, și lumină, și zbor, cu lacrimi de rouă
INVOCAŢIE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2316 din 04 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383239_a_384568]
-
lui Froggy Parker. — Da, a continuat Beatrice pe tonul acela tragic, am avut vise, viziuni uluitoare. Și-a apăsat ochii cu palmele. Am văzut râuri de bronz lingând maluri de marmură, păsări gigantice Înălțându-se În eter, zburătoare pestrițe cu penaj fosforescent. Am auzit o muzică nepământeană și o izbucnire de trompete barbare... Cum? Amory chicotise. — Ce-ai spus, Amory? — Am spus, continuă, Beatrice. — Asta a fost tot, doar că s-a repetat mereu - grădini ce exhibau culori pe lângă care astea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
-ți fie / o mare-n care să te-neci . Câtă plasticitate și câtă rugă este în această mare de lacrimi ! Cu o stratificare, după ce am nodat poezie după poezie, într-un singur element prin cuvinte precaute, uneori repetate precum frumusețea penajului păsării Phoenix ( Dar cine a văzut pasărea Phoenix ?! Pentru mine este o pasăre rară, dumnezeească ... Citiți - Poemul Phoenix, - fiecare poezie este un fir de pană, al acestei păsări ! ) care-ți produce o revelație uimitoare, Nicolae Băciuț , te pune în fața unei
DE NICOLAE BACIUT de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364488_a_365817]
-
va continua, apare o pasăre, un bâtlan și el reprezintă speranța, nădejdea reînvierii. (Nu Pasărea Phoenix este simbolul renașterii din propria-i cenușă?) “Un bâtlan apare din când în când deasupra punții, / dă repezi ocoluri și urcă în cursul râului./ Penajul său alb lasă o fisură / în cerul înserării / pe care pânza nopții o va preschimba în lumină. Țipătul lui deconspiră o mare lăsată în urmă./ Foarte aproape de coastă ochiul tău se întunecă / pe nisip sub umbra pinilor. / Trupurile celor ce
RECENZIE LA CARTEA ROSEI LENTINI TSUNAMI ŞI ALTE POEME . TRADUCERE: EUGEN DORCESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361115_a_362444]
-
timp îmi port gândul asupra acestui tablou al lui Oleg Șupliak din Ucraina, încercând să-i descopăr mesajul... De fapt metafora este cât se poate de evidentă, iar chemarea către libertate răzbate dincolo de orice nume,... dincolo de orice ființă!... Pasărea cu penaj galben și albastru visează spre libertate!... De ce cred asta? Poate e o intuiție!? Sau poate îmi este sugerat acest gând de niște aripi deschise pentru zbor!?... Coamele munților crează aceasta imagine cu bună știință, iar un vultur... Un vultur scrutând
PASĂREA DIN COLIVIE de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367612_a_368941]
-
semeției și libertății, ce-mi sugerează?... Doar colivia e tăcută și rece, chiar dacă pare aurită. E rece!... Gheața din piscuri răzbate până în sânge!... Visul către libertate a păsării galben-albastre e frânt!... Ce metaforă sublimă a aspirațiilor Ucrainei!?... Steagul țării din penaj pătrunde totuși printre zăbrelele coliviei, ca un disperat mesaj!... Dar colivia, ce etichetă are! O marcă rece ce se identifică cu metalul... Un fieor de neliniște precum Rusia!... Mă tem că această colivie sau altele din același lot de producție
PASĂREA DIN COLIVIE de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367612_a_368941]
-
O marcă rece ce se identifică cu metalul... Un fieor de neliniște precum Rusia!... Mă tem că această colivie sau altele din același lot de producție vor zăvorâ și alte păsări... și alte aspirații!... Mă tem și pentru pasărea cu penaj roșu-galben-și-albastru!... Vă rog să-mi risipiți teama! imagine: tablou de Oleg Shuplyak, Ucraina, 2014 Referință Bibliografică: Pasărea din colivie / Gabriel Todică : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1505, Anul V, 13 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gabriel Todică
PASĂREA DIN COLIVIE de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367612_a_368941]
-
deplasa... O durere cumplită mă chinuia... Dintr-o dată, am zărit o pasare mică și albă care cădea de undeva din norii cerului. Speriată, am vrut sa strig, dar pasărea s-a așezat pe umărul meu stâng. Atunci am simțit căldură penajului catifelat pe gâtul meu, apoi sub bărbie, nelăsându-mă să mai respir... În căderea să din cer rămăsese o dara de lumină ce-mi ardea privirea... Și cred, ca atunci am murit puțin... În zadar ceream clementa timpului... El se
ULTIMA PIRUETA – O NARATIUNE DESPRE DRAGOSTE, CREDINTA SI VALORI, DE VAVILA POPOVICI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 168 din 17 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367235_a_368564]
-
de „flamenco” nu apăruse încă pe atunci. Flamenco este numele care s-a impus mai mult sau mai puțin din întâmplare. Unii susțin că ar deriva de la pasărea flamingo, făcând aluzie la alura și aspectul rochiilor multicolore, ce amintesc de penajul său exotic.” ( Gabriela Căluțiu Sonnenberg - „Flamenco”) „Literatura exilului românesc se integrează într-o literatură fără granițe sau separatisme. Toți cei care au scris și publicat în afara granițelor țării au fost marcați profund de experiența exilului, la fel cum cei rămași
„ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE” de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349750_a_351079]
-
Licurici ghiduși fardează grânele cu lampioane. Greieri tandri ne răsfăța cu refrene desuete, Nucii aplecați de umeri încarcați de rod bogat Ne alintă-n reverențe jertfind frunzele cochete, Așternând covor de vise peste câmpul brun roșcat. Rândunele ne descânta cu penaj de acuarela Desenând pe tâmple gânduri cu trifoi de patru foi, În aroma de gutuie sub a timpului umbrela Te sărut cu toată vara strânsă-n vise de-amândoi. În a sufletului vatra nicio umbră nu adie, Autografe-ți las
RĂVAŞ DE TOAMNĂ de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1357 din 18 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349917_a_351246]
-
a rupe o dată blestemata de vrajă, pentru a face apa vie să nu mai fie otrăvită... Mi-am dorit întotdeauna ca dragostea noastră să fie în alb și negru, ca în filmele lui Charlot, ca în clapele pianului, ca în penajul pescărușilor pe un fundal întunecat... A fost minunat timp de câteva luni, nu mai rețin exact. Așteptam cu sufletul la gură mesajele tale, nu mai aveam răbdare când trebuia să-mi deschid calculatorul, apoi uitam cu totul de mine, fiindcă
ÎNTOTDEAUNA MI-AM DORIT ADEVĂRATA TA DRAGOSTE de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1709 din 05 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350194_a_351523]
-
de „flamenco” nu apăruse încă pe atunci. Flamenco este numele care s-a impus mai mult sau mai puțin din întâmplare. Unii susțin că ar deriva de la pasărea flamingo, făcând aluzie la alura și aspectul rochiilor multicolore, ce amintesc de penajul său exotic.” ( Gabriela Căluțiu Sonnenberg - „Flamenco”) „Literatura exilului românesc se integrează într-o literatură fără granițe sau separatisme. Toți ce care au scris și publicat în afara granițelor țării au fost marcați profund de experiența exilului, la fel cum cei rămași
ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE CRONICĂ DE ELENA ADRIANA RĂDUCAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1220 din 04 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365950_a_367279]
-
Acasa > Impact > Pamflet > POZNAȘ "ÎNVĂȚĂTOR-UL"! Autor: Valerian Mihoc Publicat în: Ediția nr. 928 din 16 iulie 2013 Toate Articolele Autorului Un hoinar în ale vieții și învățăturii, Ce-și făcea habaruri în ale culturii, Se-nfoia așa în ale penajului sărac, Din ale vocabularului prăfuit și posac... Zicând că e puternic de slove iubitor, Că el dă clase că-i vrednic pilduitor, Culmea că avea și atâtea perspective În tăria din ale predicărilor injective... Din ce-i rămase de învățat
POZNAŞ ÎNVĂŢĂTOR-UL ! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 928 din 16 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365358_a_366687]
-
Cu frunzele - nghețate Pe ramuri numai dor, Cu țurțuri frânți, abia ciopliți Din stropii lăcrimați din cer. Din lacrimi și din fulgii ce debarcă Pământul, ca pe mirul meu îmbracă. Și-i dă ca zestre, păsări rătăcite Unele, superbe-n penaje vernale... Altele, ce zboară-ntins Întins , zgribulite De gerul fără ecou, Tremurând înșelător, Țipătul, vrenind din nou. La amiază rătăcim Noi, ascunși de după dor... Dorul tău și-al meu sublim Stins, sub același fior. Referință Bibliografică: Păsări rătăcite / Constanța Abălașei
PĂSĂRI RĂTĂCITE de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 436 din 11 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366328_a_367657]
-
am dat pe cioc apă și lapte până când am simțit că gușa îi era plină. Apoi am plecat în oraș la treburile noastre. Până toamna târziu l-am hrănit, la început cu lapte apoi cu firimituri de pâine, și când penajul i-a crescut de luase forma unui adult i-am dat boabe de grâu. Îl înveleam în serile reci cu cărpe, în așa fel să nu-l sufocăm. În timpul zilei era liber era liber și se plimba prin tot balconul
PRIETENUL MEU GUGUŞTUCUL, POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 785 din 23 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352048_a_353377]
-
formele și culorile. Flori de pădure cum el nu mai văzuse vreodată. În mijlocul luminișului a apărut un brad falnic, cu ramuri dese și pline de o verdeață mai intensă decât a ierbii, populate cu o mulțime de păsări micuțe cu penaj multicolor. Fănel l-a privit cu mirare și s-a minunat. S-a apropiat de el pentru a-i atinge trunchiul gros. L-a pipăit. Era real. Simțea în palme coaja tare, scorțoasă și, în același timp, catifelată. Deosebit de catifelată
ISPITA (20) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 275 din 02 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355707_a_357036]
-
o definiție mai clară. Și un nume. Flamenco este numele care s-a impus mai mult sau mai puțin din întâmplare. Unii susțin că ar deriva de la pasărea flamingo, făcând aluzie la alura și aspectul rochiilor multicolore, ce amintesc de penajul său exotic. Alții se jură că totul ar fi început cu particula „llama”, care în spaniolă înseamnă flamă, flacără, ducând cu gândul la dansul focos și acompaniamentul înflăcărat. Nu puțini sunt cei care pornesc de la expresia de origine arabă „felah
FLAMENCO de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 863 din 12 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354862_a_356191]
-
și frumoși și limpezi ca cerul. Îmi trecuse prin minte să-mi cumpăr și eu o vacă, dar nu aveam grajd. Pentru cele trei găini cumpărasem un cocoș pitic, tare frumos, cu un milion de culori și de nuanțe în penajul lui, și găinile îl acceptaseră fericite și nu mai fugeau înspăimîntate în coteț cînd trecea în zbor vreo cioară pe deasupra lor, pentru că avea cine să le apere. Din cînd în cînd, cocoșul se apropia de o găină, bătea din pinteni
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 62-67 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356744_a_358073]