104 matches
-
și amilaze. Fiecare tip de preparat menționat are tehnologia sa proprie de producere în bioreactori, un domeniu distinct de pH sau temperatură de fermentare, un anumit dozaj de substanțe ajutătoare. Preparatele românești se obțin din varietăți de mucegaiuri aparținând genurilor Penicillium și Aspergillius, pe tescovina de mere, la pH 4,5-5,0. Raporturi dorite între PME și PG se obțin în funcție de biotehnologia specifică urmărită. Enzimele demetoxilante pot fi separate de cele depolimerizante prin absorbție fracționată, cu rășini schimbătoare de ioni. Dintre
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
cresc sub 00C), mezotolerante (cresc între 5-350 C, cu domeniul optim 20-250C) și termotolerante (cresc între 20-600C). Umiditatea este factorul determinant al dezvoltării microorganismelor. Umiditatea atmosferică între 68-85% permite dezvoltarea diferitelor specii de Aspergillus, iar între 80-90% a speciilor de Penicillium. După Moreau, (1974), ciupercile se pot grupa după nivelul limitelor și optimului de umiditate necesar dezvoltării în: xerofile (sporii germinează la 75% UR, iar creșterea coloniilor se produce la 90-95% UR), mezofile (sporii germinează între 80-90% UR iar creșterea coloniilor
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
studiile mai avansate efectuate în acest domeniu semnalează sporirea substanțială a conținutului în anumite toxine produse de bacteriile și ciupercile parazite "naturale". Aflatoxinele sunt produse de Aspergillus flavus, pe fructele nucifere, iar patulina este produsă de diferite specii de micromycete (Penicillium expansum, Aspergillus clavatus și altele), pe mere sau struguri, care nu au beneficiat de tratamente corespunzătoare sau de o valorificare bine organizată. Se investighează în prezent tehnologii mai elaborate, în cadrul agriculturii sustenabile (durabile), care să preîntâmpine, printre altele, apariția acestor
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
8 A). Biomasa autoclavată este aglomerată datorită tratamentului și a dovedit o rezistență slabă a hifelor. Adesea, polizaharidele hetero și homo amorfe, în asociere cu proteinele joacă rolul unor substanțe liant (Binupriya și al., 2008). O singură tulpină fungică de Penicillium sp. s-a selectat din șapte specii izolate din probe de cărbune, colectate dintr-o haldă. Criteriul avut în vedere a fost abilitatea tulpinii de a produce cea mai intens decolorată zonă pe o placă de agar, cu un mediu
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
filtrarea masei fungice obținute după 7 zile de creștere și uscare la 60șC. După mojarare și cernere au fost selectate particulele de 150 µm. Kiran și al. (2006) au utilizat pentru prima dată ca biosorbent fungul C. aphidicola. Fungul filamentos, Penicillium restrictum a fost izolat dintr-o stație de tratament a apelor reziduale și a fost menținut pe un mediu solid agar-dextroză la 4șC. Pentru creșterea fungului s-a întrebuințat un mediu cu următoarea compoziție (g L-1): sucroză (20), bacto
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
modificată spălată și uscată la 60șC a fost măcinată și cernută selctându-se particulele de 210-300 μm. Acestea au fost introduse într-o coloană și au fost utilizate pentru sorbție, în condiții dinamice (Aksu și al., 2006). - Modificarea chimică a fungului Penicillium chrysogenum cu polietilenimina (PEI) și reticulare cu aldehidă glutarică P. chrysogenum a fost cultivat pe plăci Petri pe un mediu solid de agar cu 3,9% dextroză (incubate 7 zile la 30șC). S-a însămânțat un mediu lichid sterilizat cu
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
cultura fungică la 30șC timp de 7 zile, au fost obținute granule sferice de biomasă fungică cu diametru uniform (aproximativ 2-3 mm). Biomasa nativă a fost filtrată și spălată cu apă deionizată, și uscată prin congelare. Suprafața biomasei fungice de Penicillium chrysogenum a fost modificată chimic astfel: la 1,5 g biomasă nativă uscată s-au adăugat 100 mL de soluție 10% PEI/metanol. După agitare la temperatura de 30șC, timp de 24 ore, biomasa a fost filtrată și spălată cu
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
o soluție apoasă de aldehidă glutarică 1,0% și s-a agitat la 30șC, timp de 20 minute. Biomasa modificată a fost spălată cu apă deionizată și uscată prin congelare (Low și al., 2008). Morfologia suprafeței biosorbenților pe bază de Penicillium chrysogenum a fost observată utilizând analizele SEM. Diametrele hifelor biomasei native și modificate au fost de aproximativ 2 și respectiv 3 μm (Figura 4.22). - Modificarea chimică a biomasei de Corynebacterium glutamicum prin reacția cu anhidrida succinică Capacitatea biosorbției Methylene
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
se rețin maxim 352, 196, respectiv 338 mg g-1. Se observă că în acest caz structura chimică a colorantului are rolul esențial în adsorbție și nu masa moleculară a adsorbatului (Figura 4.48). Analize FTIR efectuate asupra biomasei native de Penicillium chrysogenum, modificate chimic și după adsorbția unor coloranți anionici au relevat trasformările chimice și legarea coloranților pe suprafața biomasei. Spectrul obținut pentru biomasa nativă de P. chrysogenum (Figura 4.49) prezintă o bandă largă la 3500-3200 cm-1 și picuri de la
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
Rhizopus stolonifer crește cu creșterea temperaturii până la 35șC (de la 710 mg g-1 la 718 mg g-1) și apoi a rămas stabilă cu creșterea temperaturii (717 mg g-1 la 55șC) ( Zeroual și al., 2006). Capacitatea de biosorbție la echilibru a fungului Penicillium restrictum pentru colorantul Reactive Black 5 pe biomasa fungică uscată a fost studiată la trei temperaturi constante de 20, 35 și 50șC. Creșterea temperaturii conduce la o mărire a capacității de reținere a biomasei pentru colorantul investigat, de la 100,46
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
30șC pentru ambii biosorbenți. Creșterea ulterioară a temperaturii peste 30șC poate altera suprafața biomasei și se reflectă în reducerea adsorbției (Khalaf, 2008). Temperatura în domeniul 30-70șC nu a modificat semnificativ capacitatea de sorbție a trei coloranți anionici cu biomasa de Penicillium chrysogenum nativă și modificată chimic cu polietilenimina (Low și al., 2008). Influența temperaturii asupra adsorbției unor coloranți bazici cu o masă levurică modificată chimic este prezentată în Tabelul 4.12. Concentrația celor trei coloranți a fost 10−3 mol L
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
Din acest motiv, majoritatea studiilor de biosorbție conțin și rezultatele referitoare la acest parametru. Creșterea adsorbției colorantului la doze mai mari de biosorbent poate fi atribuită disponibilității mai multor situsuri de adsorbție. Cantitatea de colorant Acid Violet reținută cu fungul Penicillium sp. (Anjaneya și al., 2009) crește cu creșterea concentrației biomasei (Figura 4.84), de la 0,9 mg g-1 la 5,9 mg g-1 pentru doze de biosorbent de 0,1-1,2 g. Simultan, procentul de colorant rămas în soluție descrește
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
de producere a aflatoxinelor se constată atunci când depozitarea are loc la temperaturi de +25...+38 °C și umidități de peste 85%. În laptele praf depozitat în condiții improprii se pot dezvolta un număr foarte mare de mucegaiuri: Aspergillus glaucus (determină enterite); Penicillium stoloniferum (produce acid micofenolic cu efect asupra leucocitelor); Penicillium viridicatum (efect nefrotoxic și hepatotoxic); Penicillium ciclopium (provoacă convulsii) etc. În cazul brânzeturile topite, incidența aflatoxinelor este mult mai mică, datorită efectului exercitat de unele operațiuni de fabricație (topirea, adaosul sărurilor
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
loc la temperaturi de +25...+38 °C și umidități de peste 85%. În laptele praf depozitat în condiții improprii se pot dezvolta un număr foarte mare de mucegaiuri: Aspergillus glaucus (determină enterite); Penicillium stoloniferum (produce acid micofenolic cu efect asupra leucocitelor); Penicillium viridicatum (efect nefrotoxic și hepatotoxic); Penicillium ciclopium (provoacă convulsii) etc. În cazul brânzeturile topite, incidența aflatoxinelor este mult mai mică, datorită efectului exercitat de unele operațiuni de fabricație (topirea, adaosul sărurilor de topire și valoarea pH-lui), însă este posibilă contaminarea
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
C și umidități de peste 85%. În laptele praf depozitat în condiții improprii se pot dezvolta un număr foarte mare de mucegaiuri: Aspergillus glaucus (determină enterite); Penicillium stoloniferum (produce acid micofenolic cu efect asupra leucocitelor); Penicillium viridicatum (efect nefrotoxic și hepatotoxic); Penicillium ciclopium (provoacă convulsii) etc. În cazul brânzeturile topite, incidența aflatoxinelor este mult mai mică, datorită efectului exercitat de unele operațiuni de fabricație (topirea, adaosul sărurilor de topire și valoarea pH-lui), însă este posibilă contaminarea lor ulterioară. Prezența micotoxinelor în brânzeturi
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
este posibilă contaminarea lor ulterioară. Prezența micotoxinelor în brânzeturi este datorată atât mucegaiurilor din mediul ambiant, cât și celor utilizate la fabricație. Dintre mucegaiurile care fac parte din tehnologia specifică de fabricație a unor brânzeturi, o problemă specială o pune Penicillium roqueforti, care produce 3 toxine: una cu toxicitate foarte redusă; una cu toxicitate relativ slabă și o toxină care provoacă grave alterări ale ficatului. Penicillium camemberti produce mai multe toxine, mai periculos fiind acidul ciclopiazonic; acesta se formează în brânza
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
fac parte din tehnologia specifică de fabricație a unor brânzeturi, o problemă specială o pune Penicillium roqueforti, care produce 3 toxine: una cu toxicitate foarte redusă; una cu toxicitate relativ slabă și o toxină care provoacă grave alterări ale ficatului. Penicillium camemberti produce mai multe toxine, mai periculos fiind acidul ciclopiazonic; acesta se formează în brânza Camembert depozitată cel puțin 5 zile la temperatura de +25°C și poate provoca convulsii, leziuni ale ficatului și efecte hepatocancerigene. Pentru conținutul total de
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
alb al brânzeturilor); * genul Rhizopus. R. nigricans (mucegaiul negru al brânzeturilor); * genul Cladosporium. Include speciile C. herbarum (dă o colorație neagră la brânzeturile moi) și C. buthyri (este alb la început, apoi devine negru, conferind untului un gust amar); * genul Penicillium. Cuprinde atât specii utile în producția de brânzeturi moi (P. camemberti asigură specificul fermentației la brânza Camembert; P. roquefort fermentația la Roquefort, Bucegi sau Homorod), cât și specii nefolositoare (P. glaucum produce mucegăirea untului și „accidente” la fabricarea brânzeturilor moi
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
speciile menționate, la unele sortimente de brânză se utilizează și alte tipuri de microorganisme: Propionibacterium shermanii (determină apariția ochiurilor mari de fermentare la brânza Emmental); Brevibacterium linens (asigură maturarea de suprafață la brânzeturile tip Limburg, cu formarea de colonii roșii-orange); Penicillium roqueforti (la fabricarea brânzeturilor cu mucegai în pastă, de tip Roquefort și Stilton); Penicillium camemberti (favorizează maturarea de suprafață a brânzeturilor de tip Camembert și Brie). Culturile starter de producție joacă un rol bine definit în biochimia producerii brânzeturilor, declanșând
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
Propionibacterium shermanii (determină apariția ochiurilor mari de fermentare la brânza Emmental); Brevibacterium linens (asigură maturarea de suprafață la brânzeturile tip Limburg, cu formarea de colonii roșii-orange); Penicillium roqueforti (la fabricarea brânzeturilor cu mucegai în pastă, de tip Roquefort și Stilton); Penicillium camemberti (favorizează maturarea de suprafață a brânzeturilor de tip Camembert și Brie). Culturile starter de producție joacă un rol bine definit în biochimia producerii brânzeturilor, declanșând o serie întreagă de procese: * producerea de acid lactic din lactoză = acidul lactic determină
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
normal. Cutia Petri în care Alexander Fleming descoperă ciuperca contaminatoare de microbi Fleming a separat mucegaiul de ciupercă, și, studiindu-l, descoperă că produce o substanță care distruge un mare număr de bacterii. El identifică mucegaiul ca fiind de genul Penicillium și a numit siropul de mucegai penicilină. Constată că aceasta are efecte asupra microbilor scarlatinei, penumoniei, meningitei, difteriei, febrei tifoide, paratifoide și gonoreei, boli foarte răspândite în acea vreme. Își publică observațiile în Journal of Experimental Pathology în 1929. Descoperirea
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
descoperire: alelopatia, mijlocul prin care plante și microorganisme Își dispută locul sub Soare printr’un soi de război chimic. Deci să gonim vreun bacil care ne face probleme, cu o substanță pe care concurentul lui din Natură - vreun mucegai, precum Penicillium, descoperit Încă de Avicena - o folosește Împotriva lui. Evrika! Am descoperit penicilina... et caetera. Doar că aceeași tehnologie, care cultivă nu Penicillium ci Clostridium, poate produce otravă: toxina botulinică, care cu un gram trimite pe lumea cealaltă 8 milioane de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
vreun bacil care ne face probleme, cu o substanță pe care concurentul lui din Natură - vreun mucegai, precum Penicillium, descoperit Încă de Avicena - o folosește Împotriva lui. Evrika! Am descoperit penicilina... et caetera. Doar că aceeași tehnologie, care cultivă nu Penicillium ci Clostridium, poate produce otravă: toxina botulinică, care cu un gram trimite pe lumea cealaltă 8 milioane de oameni... Dar viața nu e suspendată Între cer și pământ; să ne uităm și prin geografie și ale sale mari descoperiri. Care
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
celulelor la agenți chimioterapici pro-apoptotici. Un număr important de plante, ciuperci și alge produc o serie de toxine ce induc apoptoza, pentru a se proteja de paraziți și alte infecții. Cele mai cunoscute sunt ochratoxinele secretate de fungi din genul Penicillium, ce produc hepatoliză prin apoptoză, precum și citrinina, trichotecen, fumarizină și alte substanțe care produc degenerescență limfoidă și renală la animalele de curte hrănite cu cereale mucegăite. 4.3. Semnalele și căile care induc apoptoza Există 2 căi, intrinsecă și extrinsecă
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
au fost semnalate diverse grupe de micotoxine, atât în produsele alimentare, dar și în furajele destinate furajării animalellor. Acestea sunt produse de diverse specii de ciuperci care aparțin genurilor: · Aspergillus - care produce aflatoxine, ochratoxine (mai ales în zonele calde), sterigmatocistină. · Penicillium ochratoxine, citrinine, patulină, acid ciclopiazonic. · Fusarium - trichotecene, deoxynivalenol, nivalenol, zearolenone, fumonisine, moniliformine. · Alternaria acid tenuazonic, alternariol, alternariolmetil-eter. · Claviceps ergotalcaloizi. Micotoxinele se consideră a fi mai periculoase decât reziduurile de pesticide, deoarece pot acționa singure, dar și în complex, fără a
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]