77 matches
-
cu propriul Eu este secunda „oglindirii” supreme, a privilegiatei Regăsiri de sine. Expresia temei introductive relevă dimensiunea unei simplități ce transcende spre o remarcabilă esențializare. Acea distilare a limbajului decurge din aspectul monoritmic al debutului și spațiul restrâns al scării pentatonice descrise de linia melodică superioară a acordurilor, care avansează în acalmia unei mișcări lente (Très calme et doucement triste - foarte calm și ușor trist cu recomandarea nivelului metronomic de ). Instabilitatea evoluției armonice determinată de frecventa pendulare între modal și tonal
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
al muzicii de gamelan, acoperă viziunea debussystă cu vălul imprecis al plăsmuirilor imaginative. Dacă introducerea necesita efecte distincte ale pedalei de rezonanță pe fiecare dintre acordurile parafoniei inițiale, versiunea acestei repetiții va propune ca noutate mixarea culorii modale a structurii pentatonice la unison cu rezonanța tonală a acordului de re minor ce o anticipează. Ulterior, această combinație sonoră își va afla o surprinzătoare rezolvare pe o pedală prelungită a armoniei de re major, în care incidența lui cu do# (septima mică
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
constant al construcției. Aceste momente de relativă retragere rămân însă active, într-o fază latentă, inducând o stare de amenințătoare neliniște. O analiză atentă va observa înrudirea sonoră dintre ostinato-ul de început și primele trei sunete ale glissando-ului pentatonic. În episodul următor (măsurile 20 - 24), rezonanțele alternative de cluster alcătuite din sunetele și plasează în mod deliberat sunetul do sub incidența ciocnirilor frecvente cu tonurile vecine, sporind tensiunea (cresc.) pe măsura avansării ulterioare spre registrul acut al claviaturii. Amplificarea
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
care conduce spre arabescurile expansive și scânteietoare ale celei de-a doua secțiuni, operează o modificare de pulsație (ce evoluează de la patru bătăi rapide la două bătăi lente), imprimând o neașteptată senzație de relaxare. Premisa armonică este construită în jurul scării pentatonice de expusă în registrul acut, în raport cu care se va recurge la o diferențiere timbrală a motivului tematic al discursului (registrul mediu), care să faciliteze receptarea distinctă a acestuia. Investit cu o funcție generatoare pe parcursul întregii evoluții sonore a preludiului, materialul
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
perfectă ascendentă a versiunii inițiale, producând transformări esențiale la nivelul calității intervalelor constitutive. Astfel, schema inițială: 6M↑ - 2M↓ - 3m↑ - 2M↓ - 5p↓ devine 6m↑ - 2M↓ - 3M↑ - 2M↓ - 5-↓. Proiecția acesteia în registrul acut evoluează, în exclusivitate, în spațiul restrâns al scării pentatonice: . În cea de-a treia secțiune (măsura 41), descoperim circumstanța unei noi ipostaze a aceluiași material tematic, transpus la un ton descendent față de versiunea originară și prezentat într-o suprapunere bitonală cu liniile în arabesc desfășurate în major (această ipostază
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
structuri macro-formale, se observă contribuția factorului armonic (la major) în circumscrierea subunităților constitutive. Episodul Rubato explorează efectul acustic contrastant generat de alternanța glissando urilor pe clape albe și negre în juxtapunere cu scurte inserții de succesiuni politonale. O nouă intervenție pentatonică (doux et harmonieux -Molto rubato) ce pare să-și fi propus relevarea dimensiunii poetice a evocării produce o nouă fracționare a fluidității de discurs, înainte de reluarea impulsivă a motivului tematic incisif et rapide ( f - più f - ff) ce revine, de
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
dobândi”. Acestei lumi Steinhardt i-a aparținut dintotdeauna. Pușcăria comunistă însă nu este locul privilegiat al nobleței și al inteligenței deși intelectualii închiși creează o adevărată Universitate: „Am foarte mult de învățat, de recapitulat, de ținut minte: gama heptatonică, gama pentatonică, mandalele, sutrele, ipoteza originii tamile a fenicienilor, cercetările lui sir Aurel Stein, caracterul general psihosomatic al bolilor, sacru și profan la Eliade, sacru și profan îndeobște, istoria Tibetului, Țongkapa, Sir Charles Bell, Csoma de Korossy, Lhassa lama, simbolul mantrei, Saussure
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
și oricând aceasta consideră că muzica și versurile pot ajuta la atingerea obiectivelor propuse. În cadrul activităților de expresie muzicală, elementele de bază sunt ritmul și însoțirea cântecelor de mișcări ale diferitelor părți ale corpului. În această perioadă de preșcolaritate, cântecele pentatonice sunt cele mai potrivite. Muzica poate fi percepută de către copil nu numai prin interpretare vocală, ci și ascultând instrumente muzicale ca: liră, harfă, flaut pentatonic. OBIECTIVE CADRU 1. Formarea deprinderii de a asculta Anexa 9 PROGRAMA ACTIVITĂȚII "AUTONOMIE PERSONALĂ" Nivelele
ORDIN nr. 5.176 din 1 septembrie 2008 privind aprobarea curriculumului pentru grupele din învăţământul special preşcolar - pedagogie curativă, care integrează copii cu deficienţe severe, profunde sau asociate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205168_a_206497]
-
însoțirea cântecelor de mișcări ale diferitelor părți ale corpului. În această perioadă de preșcolaritate, cântecele pentatonice sunt cele mai potrivite. Muzica poate fi percepută de către copil nu numai prin interpretare vocală, ci și ascultând instrumente muzicale ca: liră, harfă, flaut pentatonic. OBIECTIVE CADRU 1. Formarea deprinderii de a asculta Anexa 9 PROGRAMA ACTIVITĂȚII "AUTONOMIE PERSONALĂ" Nivelele I-III Învățământ special București, 2008 NOTĂ DE PREZENTARE Autonomia personală ocupă un rol foarte important în dezvoltarea și integrarea copilului deficiență severă, profundă sau
ORDIN nr. 5.176 din 1 septembrie 2008 privind aprobarea curriculumului pentru grupele din învăţământul special preşcolar - pedagogie curativă, care integrează copii cu deficienţe severe, profunde sau asociate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205168_a_206497]
-
copilul trăiește justa orientare a voinței în activitatea sa. În primii ani de școală cântecele se învață exclusiv după auz și îl vor ajuta pe copil să trăiască sunetele și spațiul sonor în mod liber, așa cum este posibil în cântecele pentatonice. În clasele mai mari se face cunoștință cu sunete noi, intonând diferite cântece în tonalități majore, iar sunetele muzicale vor fi scrise și citite, acordându-se o atenție sporită duratelor muzicale. Astfel, educația muzicală se desfășoară în două etape: etapa
ORDIN nr. 5.236 din 1 septembrie 2008 privind aprobarea curriculumului pentru grupele de învăţământ special - pedagogie curativă, care integrează elevi/tineri cu deficienţe severe, profunde sau asociate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205169_a_206498]
-
și oricând aceasta consideră că muzica și versurile pot ajuta la atingerea obiectivelor propuse. În cadrul activităților de expresie muzicală, elementele de bază sunt ritmul și însoțirea cântecelor de mișcări ale diferitelor părți ale corpului. În această perioadă de preșcolaritate, cântecele pentatonice sunt cele mai potrivite. Muzica poate fi percepută de către copil nu numai prin interpretare vocală, ci și ascultând instrumente muzicale ca: liră, harfă, flaut pentatonic. OBIECTIVE CADRU 1. Formarea deprinderii de a asculta Anexa 9 PROGRAMA ACTIVITĂȚII "AUTONOMIE PERSONALĂ" Nivelele
ANEXE din 1 septembrie 2008 privind curriculumul pentru grupele/grădiniţele pentru copii cu deficienţe grave, profunde sau asociate prin Alternativa Educaţională de Pedagogie Curativă*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206959_a_208288]
-
însoțirea cântecelor de mișcări ale diferitelor părți ale corpului. În această perioadă de preșcolaritate, cântecele pentatonice sunt cele mai potrivite. Muzica poate fi percepută de către copil nu numai prin interpretare vocală, ci și ascultând instrumente muzicale ca: liră, harfă, flaut pentatonic. OBIECTIVE CADRU 1. Formarea deprinderii de a asculta Anexa 9 PROGRAMA ACTIVITĂȚII "AUTONOMIE PERSONALĂ" Nivelele I-III Învățământ special București, 2008 NOTĂ DE PREZENTARE Autonomia personală ocupă un rol foarte important în dezvoltarea și integrarea copilului deficiență severă, profundă sau
ANEXE din 1 septembrie 2008 privind curriculumul pentru grupele/grădiniţele pentru copii cu deficienţe grave, profunde sau asociate prin Alternativa Educaţională de Pedagogie Curativă*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206959_a_208288]
-
copilul trăiește justa orientare a voinței în activitatea sa. În primii ani de școală cântecele se învață exclusiv după auz și îl vor ajuta pe copil să trăiască sunetele și spațiul sonor în mod liber, așa cum este posibil în cântecele pentatonice. În clasele mai mari se face cunoștință cu sunete noi, intonând diferite cântece în tonalități majore, iar sunetele muzicale vor fi scrise și citite, acordându-se o atenție sporită duratelor muzicale. Astfel, educația muzicală se desfășoară în două etape: etapa
ANEXE din 1 septembrie 2008 privind curriculumul pentru grupele de învăţământ special pedagogie curativă, care integrează elevi/tineri cu deficienţe severe, profunde sau asociate*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206960_a_208289]
-
muzical: - elemente constitutive; - sisteme ritmice și metro-ritmice; clasificare în diverse culturi muzicale; - exemple din literatura muzicală. 4. Sistemul modal: caracteristici, exemple din literatura muzicală, posibilități de abordare în interpretarea vocală și instrumentală în procesul de educație muzicală: - scări prepentatonice: - scări pentatonice, pentacordice; - scări hexacordice; - scări heptacordice; - moduri populare românești; - sisteme sonore neo-tonale și neo-modale; - moduri cu transpoziție limitată. 5. Sistemul tonal funcțional: - caracteristici generale ale sistemului tonal funcțional; - raporturile dintre diferitele tonalități în cadrul creației muzicale ca mijloace ale expresiei stilistice sau
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
1958 Nemescu, O. - Capacitățile semantice de muzică, Ed. Muzicală, București, 1983 Neuhaus, H.G. - Despre arta pianistică, Editura Muzicală, București, 1966 Niculescu, St. - Reflecții despre muzică, Ed. Muzicală, București, 1980. Oprea Gh,- Curs de folclor, Editura Muzicală, București 2002 Oprea Gh. Pentatonica românească Editura muzicală 1998 Oprea Gh. Curs de folclor, Editura Muzicală 2002 Pașcanu, A., Armonia, EDP, București, 1982 Plett, E. - Știința textului și analiza de text, Ed. Univers, București, 1983 Popa, A. - Pianofortele în oglinda timpului său, Ed. Muzicală, București
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
muzical: - elemente constitutive; - sisteme ritmice și metro-ritmice; clasificare în diverse culturi muzicale; - exemple din literatura muzicală. 4. Sistemul modal: caracteristici, exemple din literatura muzicală, posibilități de abordare în interpretarea vocală și instrumentală în procesul de educație muzicală: - scări prepentatonice: - scări pentatonice, pentacordice; - scări hexacordice; - scări heptacordice; - moduri populare românești; - sisteme sonore neo-tonale și neo-modale; - moduri cu transpoziție limitată. 5. Sistemul tonal funcțional: - caracteristici generale ale sistemului tonal funcțional; - raporturile dintre diferitele tonalități în cadrul creației muzicale ca mijloace ale expresiei stilistice sau
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
1958 Nemescu, O. - Capacitățile semantice de muzică, Ed. Muzicală, București, 1983 Neuhaus, H.G. - Despre arta pianistică, Editura Muzicală, București, 1966 Niculescu, St. - Reflecții despre muzică, Ed. Muzicală, București, 1980. Oprea Gh,- Curs de folclor, Editura Muzicală, București 2002 Oprea Gh. Pentatonica românească Editura muzicală 1998 Oprea Gh. Curs de folclor, Editura Muzicală 2002 Pașcanu, A., Armonia, EDP, București, 1982 Plett, E. - Știința textului și analiza de text, Ed. Univers, București, 1983 Popa, A. - Pianofortele în oglinda timpului său, Ed. Muzicală, București
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
o piesă compusă în acest stil. Totodată în cadrul acestui stil se remarcă și vitezele extraordinare cu care sunt cantate anumite pasaje, realizate cu ajutorul tehnicilor kotekan (ritmuri interconectabile) împinse până la extrem. Acest tip de "gamelan" folosește un acordaj pe baza modului pentatonic numit "pelog". Orchestră poate fi folosită atât în cadrul ceremoniilor de templu dar și în cadrul activităților mondene. În cadrul ansamblului se găsesc foarte multe instrumente, pentru o astfel de orchestră fiind nevoie de 30 până la 50 de muzicieni. Există câteva dansuri balineze
Muzica tradițională indoneziană () [Corola-website/Science/299656_a_300985]
-
și două tobe mici. Instrumentele sunt construite de așa natură încât pot fi carate în timp ce la ele se cântă, astfel acest ansamblu dispune de o mobilitate foarte mare. Tipul de acordaj folosit este specific ansamblului "gamelan angklung" fiind folosit modul pentatonic "slendro" format însă doar din patru sunete, ultimul sunet fiind omis. "Gamelan Pejogedan" sau "Gamelan Joged Bumbung" - acesta este unul dintre cele mai populare și mai accesibile tipuri de orchestră din Băli, dat fiind faptul că este foarte facil de
Muzica tradițională indoneziană () [Corola-website/Science/299656_a_300985]
-
dornici să danseze cu ea. Uneori caracterul dansului poate fi unul de flirt dar foarte adesea este extrem de amuzant, de aici și popularitatea de care se bucură un asemenea eveniment în satele din Băli. Pentru acordajul instrumentelor este folosit modul pentatonic "slendro." "Gamelan Jegog" este un alt tip de ansamblu al căror instrumente sunt realizate din bambus. De această data absolut toate instrumentele sunt construite cu ajutorul tuburilor de bambus și nu există nici o altă toba sau gong în cadrul acestor orchestre. Dimensiunile
Muzica tradițională indoneziană () [Corola-website/Science/299656_a_300985]
-
de "shaku"), deci numele poate fi tradus prin „un "shaku" opt "sun"” (adică ca. 55 cm). Se cântă la instrument ca și cum ai încerca să scoți sunete suflând într-o o sticlă goală. Cele 5 găuri sunt acordate într-un acord pentatonic fără semitonuri, dar interpretul poate schimba înălțimea sunetului cu un ton întreg sau mai mult folosind diferite tehnici (numite "meri" și "kari") prin care ajustează unghiul de suflare. Înălțimea sunetului poate fi schimbată și prin acoperirea parțială a găurilor. -ul
Shakuhachi () [Corola-website/Science/315022_a_316351]
-
Muzica; Arhiva fonogramică, în: Armonia; Arhiva fonogramică a Ministerului Instrucției, Cultelor și Artelor, în: Boabe de grâu; Cartea Satului. Vicleimul; Colindele. Întâmpinare critică (plus disc); Oligocordii și stenohorii. Moduri prepentatonice, în: Cercul Folcloric; Idei curente în cercetarea cântecului popular. Moduri pentatonice și prepentatonice, în: Studii Muzicologice; Studiul științific al creației populare - sarcină de frunte a muzicologiei noastre, în: Muzica; Pagini din istoria muzicii românești. Cercetări de istorie și folclor, vol. 5; Pedagogie muzicală, învățământ: Observațiuni relative la învățământul muzical din școala
George Breazul () [Corola-website/Science/320175_a_321504]
-
coarde s-a impus în cea mai mare parte a Chinei, dar unii muzicieni tradiționali continuă să cânte pe "guzheng" cu 16 coarde, în special în provinciile chineze de pe coastă și în Taiwan. Toate variantele sunt acordate într-un acord pentatonic (Do, Re, Mi, Sol și La), dar cea cu 16 coarde este acordată să emită trei octave complete, în timp ce aceea cu 21 de coarde are patru octave complete.
Guzheng () [Corola-website/Science/323057_a_324386]
-
în timpul evenimentelor internaționale ca un cântec reprezentativ al Japoniei. În 2007, a fost selectat pentru Nihon no Uta Hyakusen („Colecție de o sută de cântece japoneze”), o colecție de melodii și cântece de leagăn larg apreciate în Japonia. Melodia „” este pentatonică utilizând treptele 1, 3, 4, 6 și 7, adică notele Do, Mi, Fa, La și Si din solfegiu. Versurile originale sunt listate ca a doua strofă. În 1941, Ministerul Educației din Japonia a publicat o strofă adițională în "Uta no
Sakura sakura () [Corola-website/Science/330451_a_331780]
-
mereu noapte". Muzica lui Bartók la această operă urmărește amănunțit detaliile întâmplărilor. Opera începe cu un prolog cu iz folcloric. Elementele cu caracter de baladă apar și în text, și în muzică. Castelul întunecat al prințului este reprezentat de melodii pentatonice sumbre, care vor fi dizolvate prin intervențiile lui Judit. Deschiderea ușilor din castel este metafora cunoașterii sufletului bărbătesc. Muzica ilustrează întâmplările: castelul suspină în diferite momente-cheie, comorile strălucesc, dar lumina pătrunde, până și sângele are un motiv muzical al lui
Castelul Prințului Barbă-Albastră () [Corola-website/Science/332027_a_333356]