75 matches
-
octave; triplarea liniei melodice principale prin imitația acesteia la cele două octave inferioare; prezența unui nivel de dinamică evident amplificat p cresc.mf în măsura 24; configurația armonică a evoluției sonore îmbogățite prin juxtapunerea unor agregate armonice diferite: structura inițial pentatonică de (măsura 24), ce avansează ulterior spre (datorită apariției sunetelor do și fa din măsura 25) și apoi, spre înlănțuirea unor acorduri micșorate cu septimă mică (în cazul primului acord de , intervalul de cvintă micșorată și cel de septimă micșorată
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
următoare (ilustrat în exemplul 179) va explora aceeași concepție componistică de anexare sau suprapunere de agregate sonore distincte. Astfel, linia ascendentă a planului inferior se va construi prin juxtapunerea elementului cromatic cu scriitura în tonuri și o configurație de scară pentatonică (si - re - fa - sol - la), căreia i se va adiționa ulterior sunetul do ca notă de pasaj (măsurile 30 - 31). Peste această mixtură de culori armonice se vor suprapune parafoniile de acorduri minore în stare directă, înlănțuite prin mers cromatic
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
discursului în registrul mediu semnifică deopotrivă sfârșitul poveștii și reîntoarcerea în spațiul material al lumii terestre. IV.5. Bruyères (Mărăcini) Atmosfera de seninătate se prelungește prin înfiriparea unei scene pastorale plină de calm și luminozitate, evocată de simplitatea unei melodii pentatonice, într-o evidentă corespondență sonoră cu acel chip al Inocenței din La fille aux cheveux de lin. De altfel, cu paginile acestui preludiu, Bruyères împărtășește nu numai aspectul monodiei pentatonice introductive, ci și prezența frecventelor cadențe plagale ce delimitează frazele
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
plină de calm și luminozitate, evocată de simplitatea unei melodii pentatonice, într-o evidentă corespondență sonoră cu acel chip al Inocenței din La fille aux cheveux de lin. De altfel, cu paginile acestui preludiu, Bruyères împărtășește nu numai aspectul monodiei pentatonice introductive, ci și prezența frecventelor cadențe plagale ce delimitează frazele, impregnând discursului un deliberat caracter arhaic. Memoriile pianistei Marguerite Long ne dezvăluie stimulul olfactiv ce provocase imaginația compozitorului, în viziunea căruia mirosul mării se asocia cu cel al mărăcinilor uscate
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
diferite centre tonale: A (măsurile 1 - 20) - fa major cu frecvente „reflexe” de re minor; B (măsurile 21 - 40) - do major ce avansează spre ; A’ (măsurile 41 - 54) - re major (evitarea deliberată a sunetului sol împrumută discursului o vădită culoare pentatonică) și fa major. Explorarea abundentă a efectului sonor produs de relația tonică-dominantă constituie un mijloc inspirat de a sugera o parodie sonoră, o caricatură ce își propune ridiculizarea personajului dickensian. De altfel, acest detaliu de limbaj se înscrie printre modalitățile
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
culminant (più f - ff - cresc.). Secțiunea finală debutează cu aceeași melodie amabilă în fa major, brusc întreruptă de expresia unei intervenții discrete, ce surprinde prin caracterul străveziu al discursului melodic expus în pp lointain et léger (îndepărtat și ușor). Tendința pentatonică a unui re major imprevizibil desconspiră autorul acestor imagini sonore, ce reușiseră printr-o prelungită evoluție în spațiul „îngust” al diatonicului să disimuleze identitatea acestuia. Dar, accentul violent (mf) ce restabilește tonalitatea inițială anunță rememorarea concentrată a elementelor tematice ce
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
cu propriul Eu este secunda „oglindirii” supreme, a privilegiatei Regăsiri de sine. Expresia temei introductive relevă dimensiunea unei simplități ce transcende spre o remarcabilă esențializare. Acea distilare a limbajului decurge din aspectul monoritmic al debutului și spațiul restrâns al scării pentatonice descrise de linia melodică superioară a acordurilor, care avansează în acalmia unei mișcări lente (Très calme et doucement triste - foarte calm și ușor trist cu recomandarea nivelului metronomic de ). Instabilitatea evoluției armonice determinată de frecventa pendulare între modal și tonal
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
al muzicii de gamelan, acoperă viziunea debussystă cu vălul imprecis al plăsmuirilor imaginative. Dacă introducerea necesita efecte distincte ale pedalei de rezonanță pe fiecare dintre acordurile parafoniei inițiale, versiunea acestei repetiții va propune ca noutate mixarea culorii modale a structurii pentatonice la unison cu rezonanța tonală a acordului de re minor ce o anticipează. Ulterior, această combinație sonoră își va afla o surprinzătoare rezolvare pe o pedală prelungită a armoniei de re major, în care incidența lui cu do# (septima mică
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
constant al construcției. Aceste momente de relativă retragere rămân însă active, într-o fază latentă, inducând o stare de amenințătoare neliniște. O analiză atentă va observa înrudirea sonoră dintre ostinato-ul de început și primele trei sunete ale glissando-ului pentatonic. În episodul următor (măsurile 20 - 24), rezonanțele alternative de cluster alcătuite din sunetele și plasează în mod deliberat sunetul do sub incidența ciocnirilor frecvente cu tonurile vecine, sporind tensiunea (cresc.) pe măsura avansării ulterioare spre registrul acut al claviaturii. Amplificarea
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
care conduce spre arabescurile expansive și scânteietoare ale celei de-a doua secțiuni, operează o modificare de pulsație (ce evoluează de la patru bătăi rapide la două bătăi lente), imprimând o neașteptată senzație de relaxare. Premisa armonică este construită în jurul scării pentatonice de expusă în registrul acut, în raport cu care se va recurge la o diferențiere timbrală a motivului tematic al discursului (registrul mediu), care să faciliteze receptarea distinctă a acestuia. Investit cu o funcție generatoare pe parcursul întregii evoluții sonore a preludiului, materialul
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
perfectă ascendentă a versiunii inițiale, producând transformări esențiale la nivelul calității intervalelor constitutive. Astfel, schema inițială: 6M↑ - 2M↓ - 3m↑ - 2M↓ - 5p↓ devine 6m↑ - 2M↓ - 3M↑ - 2M↓ - 5-↓. Proiecția acesteia în registrul acut evoluează, în exclusivitate, în spațiul restrâns al scării pentatonice: . În cea de-a treia secțiune (măsura 41), descoperim circumstanța unei noi ipostaze a aceluiași material tematic, transpus la un ton descendent față de versiunea originară și prezentat într-o suprapunere bitonală cu liniile în arabesc desfășurate în major (această ipostază
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
structuri macro-formale, se observă contribuția factorului armonic (la major) în circumscrierea subunităților constitutive. Episodul Rubato explorează efectul acustic contrastant generat de alternanța glissando urilor pe clape albe și negre în juxtapunere cu scurte inserții de succesiuni politonale. O nouă intervenție pentatonică (doux et harmonieux -Molto rubato) ce pare să-și fi propus relevarea dimensiunii poetice a evocării produce o nouă fracționare a fluidității de discurs, înainte de reluarea impulsivă a motivului tematic incisif et rapide ( f - più f - ff) ce revine, de
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
dobândi”. Acestei lumi Steinhardt i-a aparținut dintotdeauna. Pușcăria comunistă însă nu este locul privilegiat al nobleței și al inteligenței deși intelectualii închiși creează o adevărată Universitate: „Am foarte mult de învățat, de recapitulat, de ținut minte: gama heptatonică, gama pentatonică, mandalele, sutrele, ipoteza originii tamile a fenicienilor, cercetările lui sir Aurel Stein, caracterul general psihosomatic al bolilor, sacru și profan la Eliade, sacru și profan îndeobște, istoria Tibetului, Țongkapa, Sir Charles Bell, Csoma de Korossy, Lhassa lama, simbolul mantrei, Saussure
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
Valentin Vasiliu, iar corul a fost suplinit de câteva voci din orchestră și de public. Lucrarea este o încercare de împărtășire a unor valori culturale, sinceritatea credinței fiind sămânța care generează muzica. Și această credință se exprimă prin limbajul modal pentatonic înveșmântat în armonii de cvarte, amintind de muzica impresionistă. Orchestrația dă importanță sectorului de alămuri și celui de percuție, care reproduc în unele momente sonoritățile tibetane. Concepută în patru tablouri, lucrarea are ca text două mantre (formule sacre în limba
Privind spre Orient din Sala Radio by Cleopatra DAVID [Corola-journal/Journalistic/84006_a_85331]
-
tempo-urile, frazarea. După un alaap (improvizație vocalizată) meditativ, subtil, cu ornamentele microtonale specifice lui Rag Bihag a urmat bandishul (compoziția propriu-zisă) din 2 părți (shtai și antara). După rag Bihag, am ascultat o compoziție în rag Hamsadwani, un mod pentatonic a cărui denumire se poate traduce ca „sunetul lebedei”. A urmat un bhajan (compoziție strofică) în rag Bhairavi și, pentru că anul acesta se aniversează 100 de ani de la decernarea Premiului Nobel pentru Literatură lui Rabindranath Tagore, seara s-a încheiat
?n stilul Hindustani by Cleopatra DAVID [Corola-journal/Journalistic/83855_a_85180]
-
și inteligența compozitorului au fost apanajul lui magistrae musicae. Urechea umană, în special cea europeană, a indus un anume sens restrictiv (în plan cantitativ) organizărilor spațiale, impunînd o tendință ordonatoare, simplificatoare. Dacă la primitivi, bunăoară, scările sonore, fie ele oligocordice, pentatonice sau heptatonice, se înfățișau într-o infinitate de variante (varietate stimulată, firește, și de limbajul netemperat), pe parcursul evoluției fenomenului muzical, selecția scărilor va ajunge pînă acolo încît la vechii greci și, ulterior, în Evul Mediu, de exemplu, vor rămîne doar
Devălmășie by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11958_a_13283]
-
o postfață de Titus Moisescu, Editura Fundației Culturale Române, 1993, footnote> și studiile ce-l propulsează în etnomuzicologia universală, adunate în cel de-al V-lea volum al Paginilor din istoria muzicii românești: Idei curente în cercetarea cântecului popular - Moduri pentatonice și prepentatonice și Muzica oltenească, cu cele două subcapitole: Sistemul pentatonic și prepentatonic anhemitonic oltenesc Modurile Mi, Re și Do și Modurile prepentatonice și pentatonice anhemitonice oltenești în comparație cu cele aflate în muzica ținuturilor românești învecinate (Muntenia, Transilvania, Banatul
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
și studiile ce-l propulsează în etnomuzicologia universală, adunate în cel de-al V-lea volum al Paginilor din istoria muzicii românești: Idei curente în cercetarea cântecului popular - Moduri pentatonice și prepentatonice și Muzica oltenească, cu cele două subcapitole: Sistemul pentatonic și prepentatonic anhemitonic oltenesc Modurile Mi, Re și Do și Modurile prepentatonice și pentatonice anhemitonice oltenești în comparație cu cele aflate în muzica ținuturilor românești învecinate (Muntenia, Transilvania, Banatul), primul publicat parțial, în anul 1947 - în Cercetări folclorice - cel secund
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
-lea volum al Paginilor din istoria muzicii românești: Idei curente în cercetarea cântecului popular - Moduri pentatonice și prepentatonice și Muzica oltenească, cu cele două subcapitole: Sistemul pentatonic și prepentatonic anhemitonic oltenesc Modurile Mi, Re și Do și Modurile prepentatonice și pentatonice anhemitonice oltenești în comparație cu cele aflate în muzica ținuturilor românești învecinate (Muntenia, Transilvania, Banatul), primul publicat parțial, în anul 1947 - în Cercetări folclorice - cel secund publicat postum de Gheorghe Ciobanu<footnote Breazul, George - Pagini din istoria muzicii românești - Pages
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
creație; - „cercetează cel dintâi, în mod amplu, problema modurilor în cântecul popular românesc; teoretizează asupra scărilor prepentatonice, îmbogățind terminologia de specialitate prin introducerea expresiilor: oligocordie și stenohorie; arată cu exemple concrete că în cântecul popular românesc se întâlnesc toate scărilor pentatonice, inclusiv cele pe care teoreticienii anteriori nu le întâlniseră; - heptatonia cântecului popular românesc este precreștină și- și are reprezentare în civilizațiile antice, printre care un loc aparte îl ocupă tracii; - distingând cele două categorii de creații populare, ale grupului și
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
formându-și idiome muzicale naționale”<footnote Patrium Carmen... p. 92; footnote> ; - descoperă existența formulelor melodice și ritmice devenite „mijloace de recunoaștere, de comunicare și de înțelegere a obștei românești”; - a demonstrat existența în folclorul românesc, a unui al doilea sistem pentatonic anhemitonic, anticipat doar teoretic de Helmholz și descoperit până în prezent doar în muzica noastră populară, în patru dintre cele cinci forme ale celui de-al doilea sistem; „- pentru demonstrarea vechimii folclorului muzical românesc G(eorge) Breazul a confruntat - după ce s-
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
și general înțeleasă”; Schönberg este considerat „nestorul tendințelor ultramoderne în muzica germană”; iar Sachs „a izbutit să descifreze inscripțiile cuneiforme de pe niște lespezi de cărămidă”, care confirmă previziunile lui Riemann privind pentatonismul, atrăgând atenția că „nu bănuie Sachs ce elemente pentatonice conține muzica noastră populară”. Ancorarea universalistă a muzicianului George Breazul a fost semnalată și de Zeno Vancea, care, la un secol de la nașterea muzicologului, îl considera un perfect cunoscător al istorici muzicii universale<footnote Vancea, Zeno - George Breazul, historiographe et
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
de "shaku"), deci numele poate fi tradus prin „un "shaku" opt "sun"” (adică ca. 55 cm). Se cântă la instrument ca și cum ai încerca să scoți sunete suflând într-o o sticlă goală. Cele 5 găuri sunt acordate într-un acord pentatonic fără semitonuri, dar interpretul poate schimba înălțimea sunetului cu un ton întreg sau mai mult folosind diferite tehnici (numite "meri" și "kari") prin care ajustează unghiul de suflare. Înălțimea sunetului poate fi schimbată și prin acoperirea parțială a găurilor. -ul
Shakuhachi () [Corola-website/Science/315022_a_316351]
-
copilul trăiește justa orientare a voinței în activitatea sa. În primii ani de școală cântecele se învață exclusiv după auz și îl vor ajuta pe copil să trăiască sunetele și spațiul sonor în mod liber, așa cum este posibil în cântecele pentatonice. În clasele mai mari se face cunoștință cu sunete noi, intonând diferite cântece în tonalități majore, iar sunetele muzicale vor fi scrise și citite, acordându-se o atenție sporită duratelor muzicale. Astfel, educația muzicală se desfășoară în două etape: etapa
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206960_a_208289]
-
lemnul descrie primăvara și Estul, iar pământul se află în centru, sprijinind toate punctele cardinale și pe celelalte elemente.173 La chinezi, fiecare element mai corespundea și unui animal, unui organ, unei culori, unei plante, unui mod al scării muzicale pentatonice sau unei planete, dar, indiferent de ceea ce reprezintă, "cele Cinci Elemente acționează unele asupra altora, născându-se, rând pe rând, unul din altul sau distrugându-se unul pe celălalt."174 La greci, erau patru elemente, apa, aerul, focul și pământul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]