72 matches
-
mic cu potcoava) Specii de amfibieni și reptile: 1193 - Bombina variegata (Buhai de baltă cu burtă galbenă); 1166 - Triturus cristatus (Triton cu creasta); 2001 - Triturus montandoni (Triton carpatic) Specii de plante: 1902 - Cypripedium calceolus (Papucul doamnei, Blabornic) 186. ROSCI 0190 - Penteleu Tipuri de habitate: 3230 - Vegetație lemnoasa cu Myricaria germanica de-a lungul râurilor montane; 4060 - Tufărișuri alpine și boreale; 6430 - Comunități de liziera cu ierburi înalte hidrofile de la câmpie până în etajele montan și alpin; 9110 - Păduri de fag de tip
ANEXE din 29 septembrie 2011 la Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 2.387/2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237973_a_239302]
-
2) Str. Oituz Str. Oltețului Car. Orizont Str. Orizontului de la nr. 1 - 49 și 2 - 54 Str. Ostrovului de la nr. 7 - 29 și 10 - 18 Str. Ovidiu Str. Pamfil Șeicaru Str. Panduri Ale. Parcul Tineretului Ale. Parîng Str. Parîng Str. Penteleu Str. Pietroasele Str. Plevnei de la nr. 55 - 77 și 28 - 46 Str. Poet Gheorghe Sion Str. Poet Grigore Alexandrescu Str. Poet Grigore Vieru Str. Popa Tun Str. Prosperității Str. Prutului Str. Renașterii Str. Rion Ionescu Raicu Str. Romaniței Fdt. Sălciilor
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Dărmănești Str. Dej Str. Diaconu Coresi Str. Dornei Int. Dragomirna Int. Dridu - nr. 2 - 8; 1 - 15 Str. Dridu - nr. 2 - 24; 1-17 Str. Duetului Str. Dumitru Florescu Str. Durau-nr. 2- 104; 1 - 113; Str. Elanului Str. Elie Carafoli (fosta Penteleu) Str. Elocinței Str. Episcopul Vulcan (fosta Gura Humorului) Str. Epurești Drm. Eugen Brote Bl. D. Expoziției Str. Fabrica de Cărămidă Ale. Făurei - nr. 2 - 8; 14 1 - 5; 21 Str. Făurei - nr. 2 - 8; 1 - 9 Str. Feldioara Int. Fosforului
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Oțeleni - nr. 3 - 11; 2 - 10; Str. Pazei - nr. 1 - 11; 2 - 10; Str. Păltinoasa - nr. 5 - 31; 2 - 32 Str. Păpușoiului - nr. 1 - 19 Str. Păușa - nr. 1 - 63; 2 - 62 Str. Pecinișca - nr. 5 - 37; 4 - 26 Drm. Penteleu Str. Perinița - nr. 11 - 29; 2 - 50 Str. Petroșani - nr. 1 - 41; 2 - 36; Str. Petru Vodă - nr. 1 - 33; 2 - 32 Str. Piatra Albă - nr. 1 - 41; 2 - 28 Str. Piatra Neamț - nr. 1 - 63; 2 - 68; Str. Piatra Olt
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011 , cu modificările și completările ulterioare, se aprobă capturarea unui număr de 6 exemplare de urs, după cum urmează: a) 3 exemplare de pe raza ariei naturale protejate ROSCI 0190 Penteleu; ... b) 3 exemplare de pe raza ariei naturale protejate ROSCI 0229 Siriu. ... Articolul 2 (1) Derogarea în scop științific în cazul unor specii strict protejate, denumită în continuare derogare, se stabilește de la data intrării în vigoare a prezentului ordin până la 30
ORDIN nr. 863 din 3 iunie 2014 pentru aprobarea derogării în scop ştiinţific în cazul speciei urs pe raza ariilor naturale protejate ROSCI0190 Penteleu şi ROSCI0229 Siriu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262644_a_263973]
-
florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011 , cu modificările și completările ulterioare, se aprobă capturarea și eliberarea ulterioară a unui număr de exemplare din specii de pești din cadrul siturilor Natura 2000 ROSCI 0190 Penteleu și ROSCI 0229 Siriu, după cum urmează: a) Barbus meridionalis (moioagă) - 15 exemplare; ... b) Cottus gobio (zglăvoc) - 15 exemplare. Articolul 2 ��n vederea capturării speciilor de faună sălbatică prevăzute la art. 1 se va utiliza agregat electronarcoză. Articolul 3 (1) Derogarea
ORDIN nr. 1.089 din 10 iunie 2016 pentru aprobarea derogării în scop ştiinţific pentru unele specii de peşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272850_a_274179]
-
Articolul 1 Se aprobă Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI 0190 Penteleu, prevăzut în anexa nr. 1. Articolul 2 Se aprobă Regulamentul sitului Natura 2000 ROSCI 0190 Penteleu, prevăzut în anexa nr. 2. Articolul 3 Anexele nr. 1 și 2*) fac parte integrantă din prezentul ordin. Articolul 4 Prezentul ordin se publică
ORDIN nr. 215 din 10 februarie 2016 privind aprobarea Planului de management şi a Regulamentului sitului Natura 2000 ROSCI0190 Penteleu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273954_a_275283]
-
Articolul 1 Se aprobă Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI 0190 Penteleu, prevăzut în anexa nr. 1. Articolul 2 Se aprobă Regulamentul sitului Natura 2000 ROSCI 0190 Penteleu, prevăzut în anexa nr. 2. Articolul 3 Anexele nr. 1 și 2*) fac parte integrantă din prezentul ordin. Articolul 4 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. p. Ministrul mediului, apelor și pădurilor, Viorel Traian Lascu
ORDIN nr. 215 din 10 februarie 2016 privind aprobarea Planului de management şi a Regulamentului sitului Natura 2000 ROSCI0190 Penteleu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273954_a_275283]
-
Siriu, chiar pe malul râului Buzău și al pârâului Harțagu. Tabăra se află în clădirea unde se afla "Cheia Buzăului", fosta vamă a Buzăului, la 100 km de orașul Buzău. Din Harțagu pleacă principalele trasee turistice către Munții Siriu, Vrancei, Penteleu și Podul Calului. Băile Siriului a fost o stațiune folosită pentru un sezon scurt (1 iunie -1 octombrie), dispune de trei izvoare cu ape minerale sulfuroase, ușor bicarbonate, clorurosodice, foarte slab mineralizate, termale. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei
Comuna Siriu, Buzău () [Corola-website/Science/301042_a_302371]
-
În 1950, comunele au făcut parte din raionul Cislău al regiunii Buzău și apoi (după 1952) al regiunii Ploiești. Înainte de 1968, comuna Goidești s-a desființat, fiind împărțită între comunele Gura Teghii (satul Varlaam și zona sa muntoasă a Masivului Penteleu), Lopătari și Brăești (restul așezărilor). Satul Piatra a fost desființat, o vreme pe teritoriul comunei Bozioru, acum dispărut fiind. În 1968, comuna Brăești a fost arondată județului Buzău, reînființat. În comuna Brăești există trei obiective clasificate în lista monumentelor istorice
Comuna Brăești, Buzău () [Corola-website/Science/300798_a_302127]
-
Gura Teghii este o comună în județul Buzău, Muntenia, România, formată din satele Furtunești, Gura Teghii (reședința), Nemertea, Păltiniș, Secuiu, Vadu Oii și Varlaam. Se află în extremitatea nord-vestică a județului, la limitele cu județele și , în Munții Penteleu și Munții Vrancei. Comuna grupează mai multe sate de munte de pe malurile Bâscăi Roziliei, și ale afluenților ei, Bâsca Mare și Bâsca Mică. Atestate documentar începând cu secolul al XVI-lea, aceste așezări din zona de graniță între Moldova, Transilvania
Comuna Gura Teghii, Buzău () [Corola-website/Science/300819_a_302148]
-
Bâsca Mare. Cu o suprafață de , ea este cea mai întinsă comună din județ și a treia ca suprafață din România. Zonele locuite permanent sunt cele din vale, din sudul comunei, în timp ce teritoriul se extinde mult spre munți, cuprinzând Masivul Penteleu, cu altitudinea maximă de . Spre nord-vest, limita comunei urcă pe valea Bâscăi Mari până aproape de satul secuiesc Comandău. Principalul punct de reper al hotarului comunei se află pe valea Bâscăi Mari, în punctul numit "pichetul Cocianu", fost punct de pază
Comuna Gura Teghii, Buzău () [Corola-website/Science/300819_a_302148]
-
Gura Păltinișului, Gura Teghii, Furtunești, Ivăneț, Lunca Pârciului, Lunca Vâscului, Pietriceni, Piatra Corbului, Păltinișu de Sus, Păltinișu de Jos, Roșcoi și Tega). Satul Varlaam avea 100 de locuitori și făcea pe atunci parte din comuna Goidești, comună ce cuprindea masivul Penteleu; în perioada interbelică, acea comună a fost desființată. În acea perioadă, au avut loc primele tentative de dezvoltare a turismului în zonă. În 1854 un anume Persescu (probabil urmaș al boierului fanariot stabilit cu un secol în urmă aici) a
Comuna Gura Teghii, Buzău () [Corola-website/Science/300819_a_302148]
-
forma actuală, cu satele Furtunești, Gura Teghii, Nemertea, Păltiniș, Secuiu, Vadu Oii și Varlaam. Turismul a intrat în declin, iar în anii 1980 organizația turistică de stat ONT vorbea doar despre unele perspective de construire a unei cabane pe vârful Penteleu și a unei păstrăvării. După ce a aflat detalii despre zonă la un târg de produse agricole din București, dictatorul Nicolae Ceaușescu a cerut construirea unei cabane de vânătoare în acea zonă. Funcționarii comuniști locali i-au construit o cabană luxoasă
Comuna Gura Teghii, Buzău () [Corola-website/Science/300819_a_302148]
-
ani de la înființarea Academiei Republicii Populare Romîne, Consiliul de Stat al Republicii Populare Romîne i-a acordat în 1963 lui Ion Popescu-Zeletin Ordinul Muncii clasa a III-a. Ion Popescu Zeletin a identificat în 1945, în pădurea Harțagul din Munții Penteleu, județul Buzău, cel mai înalt molid din România. Arborele, care avea 62 m înălțime și diametrul de 2,4 m și un volum al fusului, cu coajă, de circa 84 m³, a ars în 1946.
Ion Popescu-Zeletin () [Corola-website/Science/306693_a_308022]
-
în munții Buzăului, în zona muntelui Podul Calului. Fiind originar din comuna Cislău, a colindat împrejurimile, ajungând un stăpân al munților Buzăului în acea perioadă. Baladele populare spun că Gheorghilaș fura de la boierii din Gura Teghii (pe vremea aceea "Bâsca Penteleu") și de la boierii din Siriu, și le împărțea țăranilor din satele din apropiere. Balada spune că pe vremea când era în oastea lui Tudor Vladimirescu a avut un stăpân pe nume Macovei, care-l tot maltrata. Macovei era un boier
Negoiță Gheorghilaș () [Corola-website/Science/321498_a_322827]
-
sud, traversa râul Siret și ajungea la sud de orașul Suceava. De aici urma direcția vestică până la intersecția între Bucovina, Transilvania și România în Munții Călimani. Continuă apoi spre crestele sudice ale Carpaților Orientali (Munții Carpați ai Moldo-Munteniei) până în Munții Penteleu, de unde ia direcția vestică: crestele Carpaților Meridionali (Alpii Transilvaniei), Munții Făgăraș, Depresiunea Sibiu și Munții Vâlcan) până în Munții Godeanu (2230 m). De aici continuă spre sud pe malul râului Cerna, până la confluenta acestuia cu Dunărea, la est de Orșova, unde
Frontiera între Austro-Ungaria și România () [Corola-website/Science/324273_a_325602]
-
o stâncă aflată pe versantul estic al Culmii Războiului (Masivul Ivănețu), în arealul limitrof satului Ploștina din comuna Lopătari, pe dreapta Slănicului. Plaiul și Culmea Războiului - aflate în prelungirea vârfului Ivănețu spre nord-est, oferă frumoase puncte de belvedere asupra masivelor Penteleu și Podu Calului Vârful Ivănețu - este cel mai înalt vârf al masivului. Lacul Mocearu este situat în arealul administrativ al comunei Chiliile, la sud‐vest de Lopătari. Este înconjurat de pădure, fiind limitrof satului Plaiul Nucului. Accesul se realizează printr-
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
Maicii Domnului în Biserică din satul Ciuta - comună Măgura Culmea Ciolanu: Mănăstirea Ciolanu, Schitul Cetățuia, Tabăra de sculptură Măgura, Biserica de la Buda-Crăciunești, Municipiul Buzău și împrejurimile: Dealul cu Lilieci - Cernătești, Pădurea Spătaru, Stațiunea Sărată Monteoru, Dealul Istrița Munții Buzăului: Masivele Penteleu, Podu Calului și Siriu
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
Penteleu este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a unor habitate naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta
Penteleu (sit SCI) () [Corola-website/Science/332211_a_333540]
-
în arealul zonei protejate. Acesta este situat în sud-estul României, pe teritoriul județului Buzău. Aria naturală se întinde în partea nord-vestică a județului Buzău (la limita de graniță cu județul Covasna), pe teritoriul administrativ al comunei Gura Teghii. Aria protejată Penteleu reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri de conifere, păduri în amestec, păduri în tranziție, pășuni, pajiști naturale și stepe) încadrată în bioregiunea alpină a Carpaților de Curbură (aparținând lanțului carpatic al Orientalilor). Zona a fost declarată sit de
Penteleu (sit SCI) () [Corola-website/Science/332211_a_333540]
-
268 hectare. Situl este încadrat între râurile Bâsca Mare și Bâsca Mică și a fost creat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice, precum și a habitatelor de interes comunitar. Situl Penteleu prezintă o arie naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. În arealul sitului au fost identificate șapte tipuri de habitate naturale; astfel: Păduri dacice de fag
Penteleu (sit SCI) () [Corola-website/Science/332211_a_333540]