65 matches
-
bună dimineață ilustru zoolog. Un caz pentru multe altele pe cari le avem in petto va ilustra sistemul de nepotism, favoritism și cumul practicat fără cuviință de d. Brătianu. [5 aprilie 1881] UN SUCCES AL TEATRULUI NAȚIONAL Povestea Sînzianei și Pepelei, feerie operetă în 5 acte de Alecsandri, muzica de Ștefănescu Rândurile de mai sus, scrise sub impresiunea imediată a reprezentării din joia trecută, le primim de la d. Ioan Slavici, unul din adevărații cunoscători ai vieții poporului roman. Le publicăm cu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
membri ai societății, merit pentru care este ales vicepreședinte și apoi președinte (1883-1884). Coșbuc citește aici traduceri din Friedrich Rückert, Joseph Christian von Zedlitz, Petó´fi Sándor, G. L. T. Kossegarten și o poveste populară în șase sute de versuri, intitulată Pepelea din cenușă. Anii scurși după semnarea dualismului austro-ungar, în deceniul al șaptelea al secolului al XIX-lea, au fost marcați de continua escaladare, de către oficialitățile de la Budapesta, a politicii antiromânești, prin forme tot mai dure de asimilare forțată a elementului
VIRTUS ROMANA REDIVIVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290583_a_291912]
-
nu reușesc. Multiplicarea funcției sintactice de subiect se situează între varianta lingvistică și varianta stilistică prin dezvoltarea unei relații de apoziție: „Când deodată tu răsăriși în cale-mi, / Suferință tu, dureros de dulce...” (M. Eminescu) „S-a dus Pan, finul Pepelei, cel isteț ca un proverb.” (M. Eminescu) Subiectul cu structură analitică Când rezultă din desfacerea în elemente componente, din perspectiva realității extralingvistice, a sferei semantice a subiectului, reluarea lui are dezvoltarea unui subiect multiplu cu structură analitică: „Când îi privești
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
stricăcioasă în cazul femeilor mai impresionabile; pune în discuție temeliile morale ale literaturii erotice. O temă nouă se deschide, astfel, în versurile lui: tema poeziei care smintește femeia și strică familia. Operația de seducție prin poezie e condamnată (E.S.). Finul Pepelei' cum îl numea Eminescu în Epigonii, este și cel care esteticește întemeiază Cîntecul din lume, îl va reintroduce în literatură. Anton Pann pare a fi primul scriitor român care a trăit din scris. Eugen Simion citează din cel care a
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
bază clasică pentru cultura sa. El publică poezii în „Muza someșană”, revista liceului (1882-1883), citește la ședințele societății de lectură a elevilor Virtus romana rediviva, traduceri din Rückert, Zedlitz, Petöfi, Kosegarten, o povestire pe motive populare în 600 de versuri, Pepelea din cenușă. Cu o bursă din fondul public năsăudean, se înscrie la Facultatea de Filosofie și Litere a Universității maghiare din Cluj (ce avea și o catedră de limba română), aprofundând cunoașterea Antichității la cursurile de teoria și istoria retoricii
COSBUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286434_a_287763]
-
istorică: Vasile Alecsandri - Hora Unirii, Imn lui Ștefan cel Mare, Sergentul, Peneș Curcanul etc.; Lucian Blaga - Țară; Ana Blandiana - Țară etc. Teatrul pentru copii Se va studia minimum 1 text. Sugestii: Victor Eftimiu - Înșir 'te mărgărite; Vasile Alecsandri - Sânziana și Pepelea etc. Teatru interactiv: Storytelling, teatru Kamishibai, teatru de păpuși, teatru de umbre etc. Referințe bibliografice Chevalier, J., Gheerbrant, A. Dicționar de simboluri, vol. I-III. București: Editura Artemis, 1995. Eliade, M. De la Zalmoxis la Ghenghis-Han. Studii comparative despre religiile și
ANEXE din 11 august 2015 la Ordinul nr. 4.711/2015 privind aprobarea unor programe şcolare pentru ciclul superior al liceului, filiala vocaţională, profil pedagogic - Anexele 1, 2 şi 3. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265621_a_266950]
-
și dirijor al Teatrului național din București. A fost inițiatorul reprezentațiilor de operă în limba română și fondatorul a trei societăți lirice premergătoare Operei române ("Mama soacră", "Cometa" și "Scaiul bărbaților"). A compus o dramă lirică, feeria muzicală "Sânziana și Pepelea", prima simfonie românească, "Simfonia în la major", Uvertura națională, două sonate pentru pian și, respectiv, pentru violoncel și pian, un octet pentru coarde și suflători, un cvartet pentru coarde și unul pentru coarde, flaut și pian, lieduri, etc.
George Stephănescu () [Corola-website/Science/308717_a_310046]
-
regiei și interpretul rolului lui Costache. Printre piesele de teatru puse în scenă de Gherlac menționăm: "O noapte de mai" de Nikolai Gogol (1945), "Sub castanii din Praga" de C.Simonov (1947), "Buzduganul fermecat" de L.Deleanu (1951), "Sânziana și Pepelea" de Vasile Alecsandri (1956), "Pentru căminul familial" de I.Franco (1957), "Dunărea zbucumată" de Em.Bucov (1958), "Ovidiu" de Vasile Alecsandri (1958), "Regele Lear" de William Shakespeare (1961), "Casa mare" de Ion Druță (1962), "Eroica" de G. Malarciuc (1964), "Nunta
Victor Gherlac () [Corola-website/Science/312907_a_314236]
-
este marcat de „Crai Nou”, în 1882, - memorabilă lucrare a tânărului compozitor Ciprian Porumbescu. Consolidarea și impunerea definitivă a operetei în atenția publicului românesc a fost făcută de Eduard Caudella („Hartă răzeșul”, „Olteanca”, „Românii și Dacii”), George Stephănescu („Sânziana și Pepelea”, „Scaiul bărbaților”) și Constantin Dimitrescu („Sergentul Cartuș”, „Nini”). Aceste creații, întitulate "opere comice", marchează un incontestabil progres al genului. Începând cu deceniul opt al secolui al XIX-lea, opereta clasică universală începe să fie intens reperezentată pe scenele românești, ceea ce
Teatrul Național de Operetă „Ion Dacian” din București () [Corola-website/Science/310984_a_312313]
-
împreună cu diverși compozitori și muzicologi (printre ei numărându-se Ștefan Niculescu și Radu Stan) în care se realiza o excelentă simbioza între muzică clasică, jazz sau muzică progresivă. A asigurat, într-o primă vresiune, ilustrația muzicală a piesei „Sânziana și Pepelea” pusă în scenă în anul 1971 la Studioul Casandra al IATC de către regizorul Alexandru Tocilescu, ca mai apoi cenzură comunistă să interzică acest fundal sonor (albumul „Ummagumma” al celebrului grup britanic Pink Floyd). După absolvirea Politehnicii din București se angajează
Șerban Stănciulescu () [Corola-website/Science/309703_a_311032]
-
Bulgaria - d. 2 noiembrie 1854, București, Țara Românească) a fost un poet, profesor de muzică religioasă, protopsalt, compozitor de muzică religioasă, folclorist, literat și publicist român, compozitor al muzicii imnului național al României. A fost supranumit de Mihai Eminescu „finul Pepelei, cel isteț ca un proverb” în poemul Epigonii. s-a născut în preajma anilor 1796-1798 în localitatea Sliven din Bulgaria, pe atunci raia turcească, un târg însemnat așezat la poalele versantului sudic al munților Balcani, pe malul stâng al râului Tundza
Anton Pann () [Corola-website/Science/301488_a_302817]
-
Rouget de Lisle (1760-1836), ofițerul francez care a compus Marseilleza, imnul Revoluției franceze de la 1789. <br> <br> <br> Mihai Eminescu a pus, în poezia „Epigonii”, acea inscripție nemuritoare pe mormântul literar al lui Anton Pann: „S-a dus Pann, finul Pepelei, cel isteț ca un proverb”, ca și cum acesta l-ar fi avut naș pe însuși Pepelea, personajul snoavelor și povestirilor populare românești, înrudit cu Păcală și întruchipând istețimea, umorul și perspicacitatea. Alți cercetători l-au asemănat cu Ion Creangă sau cu
Anton Pann () [Corola-website/Science/301488_a_302817]
-
aequo" Constantin Cojocaru pentru "Mansarda la Paris"). În 2007 i-a fost acordat, în cadrul aceleiași gale Premiul pentru cel mai bun actor în rol secundar - "Paul" - "Stă să plouă", Teatrul LUNI, Green Hours ("ex aequo" Silviu Biriș pentru Sânziana și Pepelea). A obținut și Premiul pentru Tineri Creatori acordat de Ministerul Culturii și Cultelor pentru "Puck - Visul unei nopți de vară" de William Shakespeare, 2003, Premiul special la Festivalul de Teatru Contemporan Brașov pentru rolul Paulie din "Drept că o linie
Marius Manole () [Corola-website/Science/317924_a_319253]
-
mai 1879, printre auditori aflându-se Mihai Eminescu, Ioan Slavici, Ion Luca Caragiale. Pe data de 30 septembrie 1880, i s-a jucat drama "Despot Vodă". La Montpellier este premiat pentru poezia "Cântecul gintei latine". Scrie feeria națională "Sânziana și Pepelea". Începe să lucreze în 1882 la piesa "Fantâna Blanduziei", pe care o va termina anul următor. Sunt celebre epistolele pe care Ion Ghica i le trimite. În 1884 piesa "Fântana Blanduziei" este reprezentată la Teatrul Național din București. Scrie și
Vasile Alecsandri () [Corola-website/Science/297595_a_298924]
-
manechin într-un magazin de haine, făcând parte și dintr-o trupă de dans. Din 1998 joacă pe scenă Teatrului Național din București. În stagiunea 2009-2010 a jucat în "Visul unei nopți de vara", "Take, Ianke și Cadîr", "Sânziana și Pepelea", "Molto, gran'impressione" și "Comedia norilor". Monica Davidescu a jucat în filme ca "Natures mortes" în 2000, "Vlad" trei ani mai târziu, în 2007 "Ticăloșii". A jucat și în câteva seriale TV cum ar fi "Cu un pas inainte", în
Monica Davidescu () [Corola-website/Science/330296_a_331625]