1,092 matches
-
acceptabilă. Fiecare dintre noi are o serie de caracteristici, un comportament și un fel specific de a se raporta la cei din jur. Însă toate acestea devin cu adevarat caracteristici definitorii ale persoanei noastre numai în măsura în care ele sînt vizibile, adică perceptibile unui ochi autorizat să le descopere și să le studieze, si inteligibile, adică semnificative din perspectiva unor criterii și norme care depășesc cazul unui individ anume. În cultura contemporană, criteriile și normele sînt stabilite de disciplinele psi, eticheta generica sub
Vizită la PSI-holog by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17686_a_19011]
-
cu respectul unor criterii, subordonat unei legități. Bogdan știe ce face, spontaneitatea lui e reflexul unei agonisiri. A deprins o știință a realizării, pe care i-a dat-o școlarizarea voluntar și temeinic urmărită, între hotarele căreia pășește cu o perceptibila siguranță de sine. Sobru, lucid, cu o răceală ce ține de distanțare, liber de emoție. Un fel de neutralizare ametaforică, opusă exaltării. Încearcă pe cât posibil o obiectivare a sinelui, caută să-și surprindă zvâcnirile lăuntrice, disciplinându-le și contemplându-le
Un debut care promite: Bogdan Lascăr by Radu Bogdan () [Corola-journal/Journalistic/17801_a_19126]
-
euforie a unei transparențe mirifice: "Mă trezesc din somn cu o transparență anume. Poate că am avut un vis în care m-am simțit fericit, și chiar de l-am uitat mi-a rămas în pliurile ființei o aromă abia perceptibilă. Cum să traduc altfel buna dispoziție care m-a prins în raza ei și care mă urmează peste tot unde-mi îndrept pașii așa cum face reflectorul cu actorii care evoluează pe scenă?". Sau confundată cu o trăire interminabilă, precum o
Formele inadaptării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17174_a_18499]
-
ține loc de mamă (sau de mașteră), dar Al pleacă de acasă din cauza minei căreia nu-i face față și care i-a ucis tatăl; vocabularul pe care îl folosește autorul în cele mai inefabile descrieri de stări imponderabile, abia perceptibile, este deseori unul împrumutat din domeniul profesional al personajelor, fizica plasmei. Aici se întîlnește romanul lui Ion Scorobete cu unele dintre romanele optzeciste - cu care n-are în rest prea multe în comun -: în limbajul flamboiant, ezoteric pentru că nu este
Noaptea orgoliilor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17372_a_18697]
-
în care le-a fost nu doar interlocutor, ci și martor cu un ochi scrutător. Reparcurgerea la senectute a vechilor impresii, sprijinindu- se ca de atâtea alte ori pe sugestii de derivație psihanalitică, duce la surprinderea unor nuanțe mai greu perceptibile, dînd consistență notațiilor demistificatoare și totodată pline de înțelegere pentru slăbiciunile omenești. Ecoul lor invită la reflecție, dincolo de cazurile date. Tare mi-ar plăcea acum, la bătrînețe, să zugrăvesc senin, împăcat, lumea minunată de altădată. Să încep - cum de altfel
Umberto Saba - Domnul în alb imaculat by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/2490_a_3815]
-
artista creează colaje tridimensionale - „Actori” - care te duc cu gândul la Duchamp dar și la elucubrațiile fanteziste ale Barocului. Combinând deșeuri - păpuși zdrobite, umbrele rupte, scaune pe rotile - și lumini de neon, Genzken creează o artă, amestec de misterios și perceptibil, comentând despre vulnerabilitatea lumii în care trăim. Dacă retrospectiva Genzken reprezintă o conexiune spre aici și acum, „Gauguin - metamorfoze” reprezintă o punte spre începuturile artei moderne. Expoziția este o privire de ansamblu asupra întregii creații a artistului dar dintr-o
Evenimente la MoMA by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/2508_a_3833]
-
special (publicat inițial ca foiletoane în revista pe care o conducea) urmărea să determine rolul liricii blagiene asupra celei a tinerei generații. Să adaug că acest studiu se citește, și azi, cu interes și e bine scris. Dar un bine perceptibil aer de fadoare copleșește lectura lui. Însă, în epocă, făcuse un serviciu util liricii blagiene, chiar dacă aceasta se impusese, încă de prin anii treizeci, definitiv, nemaifiind negată de spirite bine anacronice ca N. Iorga, M. Dragomirescu, Gh. Bogdan-Duică, care l-
Un scriitor de raftul doi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16877_a_18202]
-
fapt adulterul dintotdeauna și de oriunde. Numai că ar fi inexact, cel puțin în cazul lui Kawabata. Frumusețe și întristare nu e un roman japonez în acest sens. Există bineînțeles florile de cireș, există plantațiile de ceai, există o abia perceptibilă obediență a femeii în fața bărbatului, există urme de paternalism exagerat - Oki se opune ca fiul său să se ocupe, ca tînăr universitar, de o anume perioadă din literatura japoneză. Există și kimono-uri, dar femeile poartă pantaloni ca să se miște mai
Frumusețe și delectare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17020_a_18345]
-
Atlas, București, 2000) (după modelul altor două cărți de critică publicate cu ani în urmă, Explorări în actualitatea imediată, 1978 și Noi explorări critice, 1982), ne convinge că acesta a fost sensul preocupărilor sale. Preocupări față de mersul literaturii, față de mișcările perceptibile sau mai greu de sezisat ale curentelor vechi și noi, față de schimbările de sensibilitate din scrierile ultimilor ani. Textele adunate în Ultime explorări critice au fost, în cea mai mare parte publicate în "Jurnalul literar", unde a susținut după '90
Ironie și franchețe by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/16283_a_17608]
-
formație completată interdisciplinar de ambele părți sau cel puțin cu o înțelegere deplină de către fiecare a perspectivei celuilalt. Referitor la această categorie de utilizare a C cred că se pot face erorile cele mai importante, dar șí cele mai puțin perceptibile imediat. De pildă, luând ca model o bază de date lexicală, ca "Wordnet", elaborată sub conducerea unui eminent psiholog - mai întâi behaviorist și corifeu al "Teoriei Informației și Comunicării", apoi adept și colaborator al lui N. Chomski -, George Miller, implicând
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
în principal în greutatea de a se pune punctul pe i (aceasta fiind pretenția declarată a anchetei). Nimic nu e clar în identificarea particularităților - dacă există - și nici măcar în concluzia că românii evrei au, în linii mari, o contribuție diferită perceptibilă la literatura română. În capitolul final al Istoriei literaturii, G. Călinescu înregistrase, cu destulă aproximație și nu fără a lăsa să se ghicească unele presiuni ideologice ale momentului (1940-1941!) asupra opiniilor sale, cîteva note ale acestei contribuții. Niciodată, de atunci
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16421_a_17746]
-
creeze o identitate atît de sigură și un spațiu de comunicare așa de clar. Expresionist abstract prin dinamica interioară a imaginii și gestualist prin dinamica ei exterioară, Vasilescu rupe orice contact cu lumea constituită, cu datele ei imediate și ușor perceptibile și se refugiază în spațiul vag și plin de paradoxuri al unei realități încă neexprimate, al unor latențe care nu și-au identificat încă traseele de manifestare. Suprafața pînzei, culoarea și tușa sunt singurele sale realități certe într-o lume
Tandrețea gestului eroic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16598_a_17923]
-
vedere, doar un joc intelectual și un simplu paradox de lectură, pictura lui Vasilescu are o miză mult mai mare decît aceea care ține strict de forța gestului, de spectacolul retinian și de încărcătura afectivă: în adîncurile sale fierbe, abia perceptibilă, o imensă retortă în care, prin complicate procese de distilare succesivă, lumea se transsubstanțiază și concretul se evaporă. Așa cum și în expoziția gîndită de Corneliu Vasilescu lucrările individuale dispar, ramele devin transparente, și totul se topește într-o lucrare mult
Tandrețea gestului eroic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16598_a_17923]
-
a congenerilor este anume gravitatea ei structurală, pe care o regăsim la poeți ca Ileana Mălăncioiu și Dorin Tudoran. Chiar și atunci când stilul colocvial interferează expresiv cu cel înalt, nu avem în fața ochilor simpatice teribilisme, gasconade textuale, dar o infiltrare perceptibilă a dramei în cotidian: "Vrei să treci mai departe/ dar posibila ta moarte îți sare în față cu un pântec greoi./ Auzi: nu, sufletele noastre nu pot fi salvate./ Îți desfaci brațele/ și fil fil în cuptorul de sticlă./ Ai
Poemul provocat by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11813_a_13138]
-
scena evocată de Alberto, cînd Lisa, lovită de amnezie, în momentul abstragerii fulgerătoare din real, urmată de conștientizarea iremediabilului, nu putea descrie, la cererea nepoților, mișcările tangoului, dansul vieții ei: Ți-ai prins capul în mîini. Cu o voce greu perceptibilă ai murmurat: - E oribil. Iar eu, cu același glas stins, pentru ca nimeni să nu audă, te-am întrebat: - Ce anume? - Că nu știu. - Dar tu știi, te-am încurajat. Tu, tu i-ai învățat mereu pe ceilalți. - Și-atunci?... Și-
Noutăți literare italiene by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/11870_a_13195]
-
cunoaștere: Halucinația este oare altceva decât o percepție de alt grad? Cine ne poate spune dacă nu cumva halucinația conține în ea mai multă realitate decât percepția simplă. Prin intermediul halucinației ni se deschid alte porți în univers. Trecem dincolo de lumea perceptibilă. Timpul capătă o altă dimensiune și spațiul o altă configurație". Pierderea contactului cu realul este la Bikinski o obișnuință. Aderența la realitate e fragilă și amenințată permanent de psihicul labil al pictorului vagabond. Nu știm cu exactitate ce e pe
Fantezii în fond by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11946_a_13271]
-
România este departe de catastrofa din Japonia. Totuși avem și noi pericolul din Vrancea, care ar putea oricând să aducă anul 1977 înapoi. Până atunci însă, seismele de intesitate mică, dar perceptibile, le-au dat de furcă moderatorilor de emisiuni.
Istoria cutremurelor din România prinse în direct la televizor - GALERIE VIDEO () [Corola-journal/Journalistic/26973_a_28298]
-
este natura omenească, iar coaja de lemn dintre ele este crucea. Toate lucrurile oferă sprijin și reazim pentru ca gândul să urce spre veșnicie. Gândirea simbolică oferă o permanentă transfuzie a simțământului majestății și eternității lui Dumnezeu în tot ce e perceptibil și imaginabil“. Asemănător, există în cultura noastră populară o mare varietate de reprezentări simbolice, asupra plantelor de exemplu, care prin frumusețea și caracteristicile lor semnifică personaje sau întâmplări divine. Astfel, Maica Domnului este supranumită „Împărăteasa florilor“, ea fiind cea care
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ERNEST BERNEA ?' GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2279 din 28 [Corola-blog/BlogPost/380047_a_381376]
-
asupra mării, și asupra oamenilor ieșiți cu bărcile pe mare. Ieșiseră multe bărci în largul apelor, căci locuitorii mohorâtului Amsterdam doreau să se bucure cât mai mult de ziua de excepție, senină, caldă și strălucitoare, cu adierea vântului de abia perceptibilă, când orizontul verde al țărmului se profila ca un zid de smarald la marginea dintre ape și uscat. Erau bărci de toate mărimile, de toate culorile, brăzdând apele până departe sub adierea brizei țărmului. Iată, nu prea departe de Hans
LUMEA NOUĂ (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378244_a_379573]
-
din piatra nemuritoare. Și prea frumoasă, ca basmul basmelor (mereu purtat în străfunduri de memoria ancestrală), ar fi POVESTEA pe care, abia acum, Carpatul, Piatra Craiului s-ar îndura a ne-o murmura. Ne-ar ruga, cu voce șoptită, abia perceptibilă, să nu o mai comparăm pe Leni Pințea-Homeag, nici cu Sarah Bernhardt, nici cu Maria Fillotti, Marioara Voiculescu, Lucia Sturdza Bulandra, Maria Callas ori Katina Paxinou -, cu nimeni să nu o mai punem în corelație, pentru a nu-i ,,știrbi
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93615_a_94907]
-
angajează pe cont propriu, eșuează cu fiecare pas întreprins. Un altul, omonim și omolog (dar nu mai mult decât atât) cu prietenul lui Eminescu, pictorul Epaminonda Bucevschi, trăiește, în momentele de extaz, cu senzația continuă a unei vizite străine, abia perceptibile, pe care o consemnează cu arguție în jurnalul său. Felul în care literele rapide ale acestui ma-nuscris cresc și descresc, se intersectează și se împiedică reciproc devine, prin mijlocirea autorului, o poveste independentă, demnă de oricâte, succesive, lecturi cabalistice. Un
Alt contingent by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8549_a_9874]
-
ritualic al vieții și al morții, lipsit de patetism formal, fin ironic la prima vedere, însă în fapt intens participativ, esențializat printr-o disciplinare a emoției. Versurile sugerează un gen de cimitir al unor făpturi și voci iubite, acum greu perceptibile, stăpînit de un ritm "în care ne jucăm tot timpul / de-a moartea cuiva, și-acel cineva nu vrea să învie, și noi îl înviem", întrucît "așa ne place, să stai în moarte, ca și cum nu ai fi / plecat, să fii
O acuitate dureroasă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8553_a_9878]
-
proiect de neobișnuită amploare, unde latura epică va juca rol important. Pentru prima dată, o mare cantitate de istorie, legende și fragmente paremiologice se află pusă în scenă pe un pretext narativ. în Povestea vorbii, ordinea instanțelor etice nu era perceptibilă de către cititor; în O șezătoare la țară, înaintăm pe firul unor întîmplări în același timp neprevăzute și ciudate. "Din București într-o toamnă plecînd pentru un drum lung./ Seara pîn-la Colintina abia putui să ajung". Primele versuri ale Șezătorii... ne
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]
-
surprize plăcute. E suficient un gest al bunoacei, pentru ca tânărul să sară de pe scaun și inima cangurului să țopăie la rândul ei: "ea doar mi-a făcut un semn/ și am sărit ca ars/ mi-a făcut un semn abia perceptibil/ cu buza mare și cărnoasă/ de jos/ l-am văzut și am sărit ca ars/ de pe scaun// gata și în stare/ să-i dau totul absolut totul" (Ea doar mi-a făcut). Erotica flexibilă, interșanjabilă și amintirile din copilărie inundând
Căminul liric by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8399_a_9724]
-
forme dinamice, ca nivele diferite de energie sonoră, muzica ne proiectează în realitățile de dincolo de ordinea știută. Ea solicită în noi cele mai ascunse și mai intense trăiri umane. Dar tot ea ne trimite înfiorați spre structura armonioasă a universului, perceptibilă doar in stările de extaz, de comuniune și comunicare înfiorată cu cosmicul și ilimitatul. Da, musica humana e doar o treaptă spre infinitul cosmic și musica mundana. De aceea metafizica muzicală semnifică atât de tulburător ordinea estetică și teleolologică a
DE LA CUV?NT LA SUNET ?I DE LA SUNET LA CUV?NT ?N ROMANUL NOP?I ?I NELINI?TI DE MIHAIL DIACONESCU by Elena Agapia Rot?rescu () [Corola-journal/Journalistic/84201_a_85526]