340 matches
-
ridicată, si o intensitate mai mare: vorbirea pe care o auzim, conținând o densitate mai mare a informației, atenția ne este captata de aceasta, în defavoarea formelor de exprimare nonverbală. Intensitatea germinează, oferind limbajului trupului material pentru a trece de aparatul perceptual; cu toate acestea, evenimentele necodificate ale limbajului trupului, care nu sunt îndeajuns de intense vor surclasa atenția. Există cercetători (Rimé și Schiaratura, 1991) care își definesc poziția cu privire la comportamentul nonverbal excluzându-l din categoria comunicării, întrucât acesta nu este considerat
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
ambiguity-specificity and topical focus on interviewee vocabulary diversity", în Language and Speech, no.9. Sillamy, N., Dicționar de Psihologie, 2000, traducere de Leonard Gavriliu, Editura Univers Enciclopedic, București. Simpson, H. M., Hale, S.M., 1969, "Pupillary changes during a decision making task. Perceptual and Motor Skills", Journal of Personality and Social Psychology no. 29. Silverberg, S.B., Steinberg, L., 1990, "Psychological well-being of parents with early adolescent children.", în Developmental Psychology, no. 26. Smetana, J.G., Yau, J., Hanson, S., 1991, " Conflict resolution în families
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
J. C. Nunnally, P. D. Knott, A. Duchnowski, R. Parker, 1967, "Pupillary response aș a general measure of activation", în Perception and Psychophysics, no. 2, pp. 149-155; b) H. M. Simpson, S. M. Hale, 1969, "Pupillary changes during a decision making task. Perceptual and Motor Skills", Journal of Personality and Social Psychology no. 29, pp. 95-498; c) Ț. R. Scott, W. H. Wells, D. Z. Wood, D. I. Morgan, 1967, "Pupillary response and sexual interest reexamined", Journal of Clinical Psychology, no. 23, pp. 433-438
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
mod clar, într-un timp limitat un număr mic de elemente, datorită îngustimii câmpului perceptiv; se orientează cu greu în spațiu; capacitate redusă de a stabili relații între obiecte; lipsă de flexibilitate a activității cognitive în general și a activității perceptuale în mod special; Gândirea gândirea este reproductivă, caracterizată în primul rând prin predominarea funcțiilor de achiziție comparativ cu funcțiile de elaborare; predomină gândirea concretă și practică; stabilește mai ușor deosebirile decât asemănările; procesul de generalizare este prezent în activitatea de
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
multor procese psihice de bază implicate în înțelegerea sau folosirea limbii vorbite sau scrise care se manifestă într‑o abilitate imperfectă de a asculta, gândi, vorbi, citi, scrie, pronunța sau de a face calcule matematice. Termenul include situații ca deficiențe perceptuale, ușor retard mintal, mici disfuncții cerebrale, dislexie, afazie, dar nu include situațiile care presupun în principal deficiențe senzoriale, mintale, neuromotorii, tulburări emoționale sau dezavantaje culturale și economice. S. Kirk definește dificultățile de învățare ca fiind o întârziere sau o tulburare
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
în structurarea propriei identități; - preocupare patologică față de anumite obiecte sau caracteristici ale acestora, dar fără preocupare față de funcționalitatea lor; - rezistență accentuată la schimbările mediului său de viață și preocupare exagerată pentru refacerea și conservarea caracteristicilor inițiale ale mediului respectiv; - experiență perceptuală anormală (fără existența unor tulburări de natură organică); - anxietate acută, excesivă și aparent ilogică; - vorbirea poate fi pierdută sau neînsușită sau poate degenera până la un nivel specific copilului mic; - evidențierea unor distorsiuni în modelele de mobilitate care i‑au fost
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
is sensitive and capable of respondingă; The Sense of Sound and Balance; Smell; Taste and Skin Senses. În the end of the chapter are presented instruments and procedures of stimuli detection. Chapter ten reveal the Experimental Approach of the Perception: perceptual organization; the Gestalt Laws of Organization ; Feature Analysis (how we perceive a shape, pattern, objectă; Motion Perception; Top-Down and Bottom-Up Processing and Depth Perception (Translating 2-D to 3-DA. The main attraction of this chapter consist în introducing and presenting the
[Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
Analysis (how we perceive a shape, pattern, objectă; Motion Perception; Top-Down and Bottom-Up Processing and Depth Perception (Translating 2-D to 3-DA. The main attraction of this chapter consist în introducing and presenting the Vienna Test System Unit with the Peripheral Perceptual Test, Appreciation of Speed and Distances-DEST test, the HYPO test, GFT test and 3 D perception test (PST 13Ă. The Experimental Approach of the Attention is highlighted în chapter eleven. The author presents the models of attention; the independent and
[Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
să frâneze creativitatea este la fel de importantă ca și cunoașterea factorilor care stimulează creativitatea. Una din cele mai vechi tipologii pentru blocajele creativității ne-a fost dată de Al. Osborn, în anul 1957. El identifică trei tipuri de obstacole în creație: perceptuale, emoționale și culturale. În viziunea lui Osborn, blocajele perceptuale se referă la dificultatea de a identifica problema de rezolvat, blocajele emoționale vizează teama de a greși, iar blocajele culturale au în vedere considerarea predominantă a rațiunii în dauna afectivității, conformismul
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
factorilor care stimulează creativitatea. Una din cele mai vechi tipologii pentru blocajele creativității ne-a fost dată de Al. Osborn, în anul 1957. El identifică trei tipuri de obstacole în creație: perceptuale, emoționale și culturale. În viziunea lui Osborn, blocajele perceptuale se referă la dificultatea de a identifica problema de rezolvat, blocajele emoționale vizează teama de a greși, iar blocajele culturale au în vedere considerarea predominantă a rațiunii în dauna afectivității, conformismul, perfecționismul și cultul autorității. Experiențele pe care autorul le
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
și incorect structurată. În anul 1992, Ana Stoica-Constantin, într-un articol publicat în Revista de psihologie, făcea o analiză a blocajelor interne ale creativității. Acestea au fost grupate în două categorii fundamentale: cognitive și de personalitate. Blocajele cognitive cuprind blocajele perceptuale, informaționale și de gândire, iar cele de personalitate pe cele motivaționale, temperamentale, caracteriale și afective. Se precizează că și factorii stimulativi prin absența lor sunt frenatori pentru creativitate; de exemplu: lipsa imaginației, inteligența sub limita normalului, lipsa aptitudinilor speciale, etc.
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
James Adams (1992), E. Limbos (1990 și 1994), M. Csikszentmihalyi (1999) și Mihaela Roco (2004). O clasificare a blocajelor creativității: * Interne: * Cognitive; * De personalitate; * Externe: * Ambientale; * Socio-culturale. 7.2 Blocaje cognitive Blocajele cognitive (specifice cunoașterii) se pot clasifica în: * Blocaje perceptuale; * Blocaje informaționale și expresive; * Blocaje ale caracteristicilor gândirii. 7.2.1 Blocaje perceptuale 1. Dificultatea de a izola problema în context și de a o formula. Problema cu care ne confruntăm ar putea fi mascată de false probleme, iar formularea
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
Roco (2004). O clasificare a blocajelor creativității: * Interne: * Cognitive; * De personalitate; * Externe: * Ambientale; * Socio-culturale. 7.2 Blocaje cognitive Blocajele cognitive (specifice cunoașterii) se pot clasifica în: * Blocaje perceptuale; * Blocaje informaționale și expresive; * Blocaje ale caracteristicilor gândirii. 7.2.1 Blocaje perceptuale 1. Dificultatea de a izola problema în context și de a o formula. Problema cu care ne confruntăm ar putea fi mascată de false probleme, iar formularea ei ar putea să fie afectată de informații cheie inadecvate sau să sufere
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
și Întotdeauna la Îndemînă testarea energetică este un instrument deosebit de util pentru a obține informații despre nevoile În schimbare ale corpului. CÎt de mult vă puteți baza pe rezultatele testării energetice? Un articol din 1994, apărut În publicația de specialitate Perceptual și motor Skills, este primul studiu de laborator publicat care susține valoarea potențială a testării musculare sau a testării energetice 2. Cercetătorul, Dean Radin, a comentat mai tîrziu: „Spre marea mea surpriză am descoperit că, atunci cînd erau testați În
[Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
105. 27. Ibid., p. 110. Anexă Vorbind cu energiile corpului dumneavoastră 1: arta testării energetice 1. Adaptare din Capitolul 2 al lucrării Medicină Energetică, Editura Polirom, Iași, 2007. 2. Dean I. Radin, „A Possible Proxymity Effect on Human Grip Strenght”, Perceptual and Motor Skills, 1984 (58), 887-888. 3. Un curs de-al meu ținut pe 16 Ianuarie 1998. 4. Scott C. Cuthbert și George J. Goodheart, „On teh Reliability and Validity of Manual Muscle testing: A Literature Review”, Chiropractic&Osteopathy, (jurnal
[Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
4. Scott C. Cuthbert și George J. Goodheart, „On teh Reliability and Validity of Manual Muscle testing: A Literature Review”, Chiropractic&Osteopathy, (jurnal on-line), 2007, 15:4. 5. William Caruso și Gerald Leisman, „A Force/Displacement Analysis of Muscle Testing”, Perceptual and Motor Skills, 2000, 91, 683-692. 6. D. Monti, J. Sinnott, M. Marchese, E. Kunkel și J. Greeson, „Muscle test Comparisons of Congruent and Incongruent Self-Referential Statements”, Perceptual and Motor Skills, 1999, 88, 1019-1028. 7. Arden Lawson și Lawrence caleron
[Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
William Caruso și Gerald Leisman, „A Force/Displacement Analysis of Muscle Testing”, Perceptual and Motor Skills, 2000, 91, 683-692. 6. D. Monti, J. Sinnott, M. Marchese, E. Kunkel și J. Greeson, „Muscle test Comparisons of Congruent and Incongruent Self-Referential Statements”, Perceptual and Motor Skills, 1999, 88, 1019-1028. 7. Arden Lawson și Lawrence caleron, „Interexaminer Agreement for Applied Kinesiology Manual Muscle Testing”, Perceptual and Motor Skills, 1997, 84, 539-546. 8. Chang-Yu Hsieh și Reed B. Philips, „reliability of Manual Muscle testing with
[Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
Monti, J. Sinnott, M. Marchese, E. Kunkel și J. Greeson, „Muscle test Comparisons of Congruent and Incongruent Self-Referential Statements”, Perceptual and Motor Skills, 1999, 88, 1019-1028. 7. Arden Lawson și Lawrence caleron, „Interexaminer Agreement for Applied Kinesiology Manual Muscle Testing”, Perceptual and Motor Skills, 1997, 84, 539-546. 8. Chang-Yu Hsieh și Reed B. Philips, „reliability of Manual Muscle testing with Computerized Dynamometer”, Journal of Manipulative and Physiological Therapeutics, 1990, 13, 72-82. 9. Gerald Leisman, Robert Zenhausern, Avery ferentz, Tesfaye Tefera și
[Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
Physiological Therapeutics, 1990, 13, 72-82. 9. Gerald Leisman, Robert Zenhausern, Avery ferentz, Tesfaye Tefera și Alexander zemcov, „Electromyographic effects of Fatigue and Task repetition on the Validity of Estimates of Strong and Weak Muscles in Applied Kinesiological Muscle Testing Procedures”, Perceptual and Motor Skills, 1995, 80, 963-977. 10. Gerald Leisman, Philip Shambaugh și Avery Ferentz, „Somatosensory Evoked Poteltial Changes During Muscle testing”, International journal of Neuroscience, 1989, (45), 143-151. 11. Stephanie Eldinghoff și Victoria H. Matthews, „frozen and Irregular energies: Hidden
[Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
adaugă supraevaluarea câștigurilor sporadice obținute. Investitorul este cuprins de "febra speculației", ignorând raportul disproporționat al pierderilor înregistrate la un câștig (întâmplător) pe care îl obține. Între fazele I și II, filtrarea subiectivă a semnalului perceput ("bruiajul" semnalului chiar de către filtrul perceptual propriu), este o altă sursă de imperfecțiune în procesul de învățare. Bruiajul se poate manifesta, fie prin inactivitate (lipsa de reacție), care are o consecință neutră în procesul de fixare, fie prin efectuarea unor verificări suplimentare ale sistemului propriu, care
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
cartezian dat imaginației 9. ("A închipui nu e nimic altceva decât a contempla forma lucrului corporal sau imaginea"10). Identitatea dintre imaginație și imagine reprezintă un argument în plus pentru a include în aria studiilor privind imaginarul și analiza universului perceptual. La acest argument se adaugă și modalitatea în care se formează imaginea perceptivă. Aceasta nu se realizează în mod static, ci există o interrelaționare între obiectul și subiectul percepției. Imaginea lumii exterioare este construită pas cu pas începând de la prima
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
lucru ce cade sub imaginație. Halucinația este un afect zadarnic al sufletului irațional, care nu are ca pricină nici un lucru ce cade sub imaginație. Organul puterii de imaginație este cavitate anterioară a creierului"123. Imaginația este clasificată în două: imaginea perceptuală legată de obiect și cea halucinantă în care obiectul lipsește. Imaginația este o componentă a sufletului irațional în relație cu un obiect, sau o acțiune individuală, "zadarnică" a acestuia. Evoluția ulterioară a conceptului este dublată de ideile mistice ale naturii
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
contexts, in a "freeze frame" that is both the scientific status quo reflected by an epistemic item (books, idea, mathematical formula, etc.) and the evolution during "history". Within this formula, the knowledge relativity overcomes the limitations of first-level specific to perceptual knowledge ("common sense") and includes the most profound scientific structure found inside the whole scientific framework, such as the mathematical abstractions. First, I started from a reassessment of the concept of imagination that has never been seen only in the
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
5.2.3. Tulburarea de personalitate schizotipală Este caracterizată printr-un comportament excentric, dominat de bizarerii și percepții distorsionate ale propriei persoane și ale ambianței - din spectrul depersonalizării și derealizării -, care întrețin un deficit relațional și adaptativ cvasiconstant. În plan perceptual, sunt definitorii experiențele insolite, adeseori de tipul iluziilor corporale, a pseudohalucinațiilor și a fenomenelor de percepție delirantă. Sunt patognomonice fadingul mintal, episoadele de ambivalență, tendințele ruminative și ideile insolite, acontextuale. Gândirea este dominată de raționamente magice, idei de referință și
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
respingerea din partea părinților. Concepția despre sine: „Sunt altfel decât cei din jur. Mă simt gol, inferior, schimbat, nesigur”. Concepția despre lume „Lumea este ciudată, neobișnuită, iar ceilalți au intenții aparte cu mine, care mă obligă să fiu prudent!”. Stabilitatea manifestărilor perceptuale și cognitive rămân definitorii pentru această structură personologică. Tulburarea de personalitate schizotipală este cel mai recent integrată clusterului A, fiind analizată prin prisma determinismului genetic comun cu schizofreniile, precum și prin reliefarea unor structuri de serie discordantă (Kety, 1983Ă. Siever, Bernstein
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]