341 matches
-
al. (1990), Manuel d’utilisation du TAT (Approche psychanalytique), Dunod, Paris. Sillamy M. (1980), „Mécanisme de défense”, in N. Sillamy (ed.), Dictionnaire encyclopédique de psychologie, Bordas, Paris. Smith G.J.W. și Danielsson A. (1977), „From open flight to symbolic and perceptual tactics. A study of defense in preschool children”, Scripta Minora, 3, 1-41. Smith G.J.W. și Danielsson A. (1982), Anxiety and Defense Strategies in Childhood and Adolescence, International Universities Press, New York. Smith W.P. și Rossman B.B.R. (1986), „Developmental changes
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
Osborne, D., Ward, J., Wiggins, G. & Wilcox, D. (1988), A guide to reading narratives of conflict and choice for self and voice, Cambridge, MA: Harvard University Press. Bruhn, A. R. (1985). Using early memories as a projective technique: the cognitive perceptual method. Journal of Personality Assessement, 49, 585-597. Bruner, J. (1986), Actual minds, possible words, Cambridge, MA: Harvard University Press. Bruner, J. (1990), Acts of meaning. Cambridge, MA: Harvard University Press. Bruner, J. (1991), The narrative construction of reality. Critical Inquiry
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
Osborne, D., Ward, J., Wiggins, G., Wilcox, D. (1988), A guide to reading narratives of conflict and choice for self and voice, Harvard University Press, Cambridge, MA. Bruhn, A.R. (1985), „Using early memories as a projective technique: The cognitive perceptual method”, Journal of Personality Assessement, 49, pp. 585-597. Bruner, J. (1986), Actual minds, possible words, Harvard University Press, Cambridge, MA. Bruner, J. (1990), Acts of meaning, Harvard University Press, Cambridge, MA. Bruner, J. (1991), „The narrative construction of reality”, Critical
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
Un astfel de demers presupune transformarea fundamentală a actorilor implicați și a relațiilor dintre ei. Potrivit părerii lui Lederach (1997), aceasta trebuie realizată la mai multe nivele. În primul rând, la nivel personal, strategia implică transformări de natură cognitivă, emoțională, perceptuală și spirituală. La nivel relațional, schimbările au În vedere aspecte emoționale, precum și relațiile de putere, interdependență și comunicare. De asemenea, pentru ca strategia să fie eficientă, sunt necesare modificări ale structurilor sociale fundamentale, precum și la nivel cultural, luând În calcul acele
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
tratament radical nu se justifică. Tratamentul tulburărilor senzoriale trebuie să însoțească tratamentul kinetic. În acest sens, se începe cu stimulări auditive, optice, tactile, într-un ritm susținut, dar fără exagerări. În etapa următoare, se trece la educarea recunoașterii diferitelor forme perceptuale, insistându-se asupra componentelor deficitare. Tulburările de vedere vor fi corectate prin portul ochelarilor, dar numai după ce copilul a dobândit autonomia de deplasare, evitând pericolul de a cădea. Tulburările auditive sunt puse în evidență prin audiogramă, ceea ce va permite unele
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
cu penseta și-a mâzgălit într-o fișă: "Clinic, bolnavul prezintă tremurături fine ale extremităților, imposibilitate în mers, dezordine temporo-spațială și auto-psihică, reflex fotomotor slăbit, stare de conștiență semi-abolită. Rezonanță afectivă ștearsă. Stare confuzională severă. Sindrom demențial. Ideație absentă. Conținut perceptual cenușiu. Hipersalivație. Tulburări ale aparatului fonator. Fading mental. Crize de plâns. Tulburări de evocare a schemei corporale. Pierderi de urină." 278 DANIEL BĂNULESCU semănau cu niște sunete de motoretă. I-au trântit pe pietricelele hexagonale ale străvechiului peron, bot în
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
footnote> ca o tendință a oamenilor de a se „apăra” de cele mai multe informații la care sunt expuși, studiile arătând faptul că un individ va observa cu predilecție stimulii legați de nevoile sale cele mai presante. b) Distorsiunea selectivă exprimă procesul perceptual prin care oamenii încearcă să asigure o concordanță între informația primită și imaginea preexistentă în mintea lor<footnote Rodica Boier, op. cit., p. 56. footnote>, altfel spus, se referă la tendința oamenilor de a da informațiilor o interpretare proprie. c) Reținerea
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
selectivă este procesul prin care oamenii încearcă să rețină doar informațiile care le susțin atitudinile și convingerile. Ei vor reține informațiile referitoare la marca sau produsul dorit și vor uita aprecierile făcute la adresa celorlalte produse. Ca orice proces, și procesul perceptual poate fi descompus în mai multe etape : expunerea, atenția, înțelegerea, acceptarea și reținerea<footnote Costinel Dobre, op. cit., p. 28. footnote>. Expunerea are loc prin apropierea fizică de un stimul ce creează o ocazie favorabilă ca unul sau mai multe simțuri
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
Dobre, op. cit., p. 28. footnote>. Expunerea are loc prin apropierea fizică de un stimul ce creează o ocazie favorabilă ca unul sau mai multe simțuri să fie activate. Contactul dintre consumator și stimul nu este suficient pentru a declanșa procesul perceptual, acest fapt producându-se numai atunci când intensitatea stimulului depășește un nivel minim, denumit prag perceptual<footnote Ibidem. footnote>. Atenția reprezintă capacitatea resurselor de procesare a informațiilor, utilizate de consumator pentru a prelucra stimulii la care este expus. Deoarece capacitatea de
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
creează o ocazie favorabilă ca unul sau mai multe simțuri să fie activate. Contactul dintre consumator și stimul nu este suficient pentru a declanșa procesul perceptual, acest fapt producându-se numai atunci când intensitatea stimulului depășește un nivel minim, denumit prag perceptual<footnote Ibidem. footnote>. Atenția reprezintă capacitatea resurselor de procesare a informațiilor, utilizate de consumator pentru a prelucra stimulii la care este expus. Deoarece capacitatea de procesare este o resursă limitată, consumatorii sunt foarte selectivi<footnote Ioan Plăiaș, op. cit., p. 196
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
sunt rezultatul învățării precedente. Învățarea este procesul prin care consumatorii dobândesc cunoștințe și experiență, pe care le folosesc apoi în cumpărarea și utilizarea produselor<footnote Ștefan Prutianu, Corneliu Munteanu, Cezar Caluschi, op. cit., p. 330. footnote>. Învățarea stă la baza mecanismului perceptual și al motivației consumatorului de a cumpăra sau nu un anumit produs sau serviciu și reprezintă ,,o schimbare observabilă sau neobservabilă în comportamentul unui consumator, datorată efectelor experienței, care conduce la creșterea probabilității ca un act comportamental să fie repetat
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
t change, studies say”, New York Times, 18 iunie 1987, apud Jim Blythe, op. cit., p. 59. footnote> (care tinde să scadă la persoanele mai în vârstă). Cercetările au ajuns la concluzia că trăsăturile definitorii ale personalității unui individ influențează atât mecanismul perceptual și motivațional al acestuia, cât și comportamentul său de cumpărare și consum, dar încă nu se poate ști cu claritate natura acestor legături și succesiunea înfăptuirii lor<footnote Iacob Cătoiu, Nicolae Teodorescu, op. cit., p. 97. footnote>. Dacă specialiștii înțeleg reacțiile
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
footnote> ca o tendință a oamenilor de a se „apăra” de cele mai multe informații la care sunt expuși, studiile arătând faptul că un individ va observa cu predilecție stimulii legați de nevoile sale cele mai presante. b) Distorsiunea selectivă exprimă procesul perceptual prin care oamenii încearcă să asigure o concordanță între informația primită și imaginea preexistentă în mintea lor<footnote Rodica Boier, op. cit., p. 56. footnote>, altfel spus, se referă la tendința oamenilor de a da informațiilor o interpretare proprie. c) Reținerea
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
selectivă este procesul prin care oamenii încearcă să rețină doar informațiile care le susțin atitudinile și convingerile. Ei vor reține informațiile referitoare la marca sau produsul dorit și vor uita aprecierile făcute la adresa celorlalte produse. Ca orice proces, și procesul perceptual poate fi descompus în mai multe etape : expunerea, atenția, înțelegerea, acceptarea și reținerea<footnote Costinel Dobre, op. cit., p. 28. footnote>. Expunerea are loc prin apropierea fizică de un stimul ce creează o ocazie favorabilă ca unul sau mai multe simțuri
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
Dobre, op. cit., p. 28. footnote>. Expunerea are loc prin apropierea fizică de un stimul ce creează o ocazie favorabilă ca unul sau mai multe simțuri să fie activate. Contactul dintre consumator și stimul nu este suficient pentru a declanșa procesul perceptual, acest fapt producându-se numai atunci când intensitatea stimulului depășește un nivel minim, denumit prag perceptual<footnote Ibidem. footnote>. Atenția reprezintă capacitatea resurselor de procesare a informațiilor, utilizate de consumator pentru a prelucra stimulii la care este expus. Deoarece capacitatea de
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
creează o ocazie favorabilă ca unul sau mai multe simțuri să fie activate. Contactul dintre consumator și stimul nu este suficient pentru a declanșa procesul perceptual, acest fapt producându-se numai atunci când intensitatea stimulului depășește un nivel minim, denumit prag perceptual<footnote Ibidem. footnote>. Atenția reprezintă capacitatea resurselor de procesare a informațiilor, utilizate de consumator pentru a prelucra stimulii la care este expus. Deoarece capacitatea de procesare este o resursă limitată, consumatorii sunt foarte selectivi<footnote Ioan Plăiaș, op. cit., p. 196
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
sunt rezultatul învățării precedente. Învățarea este procesul prin care consumatorii dobândesc cunoștințe și experiență, pe care le folosesc apoi în cumpărarea și utilizarea produselor<footnote Ștefan Prutianu, Corneliu Munteanu, Cezar Caluschi, op. cit., p. 330. footnote>. Învățarea stă la baza mecanismului perceptual și al motivației consumatorului de a cumpăra sau nu un anumit produs sau serviciu și reprezintă ,,o schimbare observabilă sau neobservabilă în comportamentul unui consumator, datorată efectelor experienței, care conduce la creșterea probabilității ca un act comportamental să fie repetat
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
t change, studies say”, New York Times, 18 iunie 1987, apud Jim Blythe, op. cit., p. 59. footnote> (care tinde să scadă la persoanele mai în vârstă). Cercetările au ajuns la concluzia că trăsăturile definitorii ale personalității unui individ influențează atât mecanismul perceptual și motivațional al acestuia, cât și comportamentul său de cumpărare și consum, dar încă nu se poate ști cu claritate natura acestor legături și succesiunea înfăptuirii lor<footnote Iacob Cătoiu, Nicolae Teodorescu, op. cit., p. 97. footnote>. Dacă specialiștii înțeleg reacțiile
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
Osborne, D., Ward, J., Wiggins, G., Wilcox, D. (1988), A guide to reading narratives of conflict and choice for self and voice, Harvard University Press, Cambridge, MA. Bruhn, A.R. (1985), „Using early memories as a projective technique: The cognitive perceptual method”, Journal of Personality Assessement, 49, pp. 585-597. Bruner, J. (1986), Actual minds, possible words, Harvard University Press, Cambridge, MA. Bruner, J. (1990), Acts of meaning, Harvard University Press, Cambridge, MA. Bruner, J. (1991), „The narrative construction of reality”, Critical
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
limitat. Structura PB: Structura PB este analizată, din punctul nostru de vedere, pe 7 paliere relevante ca incidență asupra dinamicii acesteia: 1. Temperamentală 2. Intelectual-cognitivă: - senzorială; - limbaj; - capacități intelectuale; 3. Afectiv-motivațională: - motivația; - afectivitatea; 4. Instrumentală 5. Stilistică: - stilul cognitiv; - stilul perceptual; - stilul de cunoaștere; - stilul apreciativ; - stilul de muncă intelectuală; - stilul de viață; 6. Reglatorie: - atenția; - voința; 7. Relațional-axiologică: - caracterială; - imaginea de sine. Deși aminteam în paragraful introductiv de la structura PB despre elementele care au incidență asupra atributelor energizante, dinamice, totuși
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
Therapy, 31, 1993, pp. 149-154. Rachman, S.J. & Hodgson, R.J., Obsessions and compulsions, Prentice-Hall, Englewood Cliffs, NJ, 1980. Rankin, E.J., Gilner, F.H., Gfeller, J.D. & Katz, "Efficacy of progressive muscle relaxation for reducing state anxiety among elderly adults on memory tasks", în Perceptual and Motor Skills, 77, 1993, pp. 1395-1402. Rapaport, J.L., "Recent advances in obsessive-compulsive disorder", în Neuropsychopharmacology, 5, 1991, pp. 1-10. Rapee, R.M., Brown, T.A., Antony, M.M. & Barlow, D.H., "Response to hyperventilation and inhalation of 5, 5% carbon dioxide-enriched air
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
management for elderly nursing home residents", în Journal of Gerontology: Psychological Sciences, 53B, 51, 1998, pp. 59. 114 E.J. Rankin, F.H. Gilner, J.D. Gfeller & Katz, Efficacy of progressive muscle relaxation for reducing state anxiety among elderly adults on memory tasks. Perceptual and Motor Skills, 77, 1993, pp. 1395-1402. 115 D.E. Ford & D.B. Kamerow, "Epidemiologic study of sleep disturbances and psychiatric disorders: An opportunity for prevention?", în Journal of the American Medical Association, 1989, p. 262, pp. 1479-1484. 116 A.M. Zeiss & A
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
fost folosit pentru prima oară În 1918, ca o problemă centrală sociologică, de către W.I. Thomas și F. Znoviecki, În studiile lor referitoare la comportarea țăranilor polonezi În America. Unii socotesc atitudinile ca reprezentând „o organizare mobilă de procese, emoționale, perceptuale și cognitive privind un aspect al lumii individuale”.<footnote Krech D., Crutehfield R., Theory and problems of social psychology, New York, 1948, p. 152. footnote> Allport a dat o definiție rămasă „clasică” până În prezent: Atitudinea reprezintă „o dispoziție mentală și neurologică
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
anume problema podurilor din Königsberg. Treptat, metoda sistemică își face simțită prezența în științele umaniste. Brentano începe cercetările de psihologie experimentală, care l-au condus la definirea pe baze sistemice a relației dintre subiect și obiect, Wertheimer stabilește principiile organizării perceptuale care-l conduc apoi la formularea psihologiei Gesteltastiste, adică a psihologiei percepției formelor, dezvoltată ulterior de Kohler și Koffka. Deja, la începutul sec. XX, oamenii de știință realizaseră importanța stabilirii de interdependențe reciproce și corelații între fenomene și procese, ceea ce
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
Gender, nr. 1 (2), 2005, p. 95-113. Hale C., „Fear of crime: A review of the literature”, în International Review of Victimology, nr. 4, 1996, p. 79-150. Kingma J., „The young male peak in different categories of trauma victims”, în Perceptual and Motor Skills, nr. 79, 1994, p. 920-922. Wilson M., Daly M., „Competitiveness, risk-taking, and violence: the young male syndrome”, în Ethology and Sociobiology, nr. 6, 1985, p. 59-73. Plâng bărbații mai mult decât femeile? Plânsul și diferența dintre sexe
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]