378 matches
-
parte, vârsta înaintată determină modificări vasculare care pot scădea succesul terapiilor de revascularizare. Astfel, vasele devin mai tortuoase, prezintă calcificări, crește frecvența afectării multivasculare coronariane, respectiv incidența bolii arteriale periferice. Cu toate acestea, tehnicile de bypass aortocoronarian și intervențiile coronariene percutanate sunt folosite cu succes la pacienții vârstnici, cu efecte favorabile asupra calității vieții, statusului funcțional și mortalității. Aproximativ două treimi dintre intervențiile coronariene percutanate sunt efectuate la pacienți cu vârsta peste 60 de ani, 11% dintre acestea fiind realizate chiar
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
coronariane, respectiv incidența bolii arteriale periferice. Cu toate acestea, tehnicile de bypass aortocoronarian și intervențiile coronariene percutanate sunt folosite cu succes la pacienții vârstnici, cu efecte favorabile asupra calității vieții, statusului funcțional și mortalității. Aproximativ două treimi dintre intervențiile coronariene percutanate sunt efectuate la pacienți cu vârsta peste 60 de ani, 11% dintre acestea fiind realizate chiar la vârste peste 80 de ani (33). Rata de succes în intervențiile coronariene percutanate depășește 90% la pacienții vârstnici. Într-o analiză a datelor
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
statusului funcțional și mortalității. Aproximativ două treimi dintre intervențiile coronariene percutanate sunt efectuate la pacienți cu vârsta peste 60 de ani, 11% dintre acestea fiind realizate chiar la vârste peste 80 de ani (33). Rata de succes în intervențiile coronariene percutanate depășește 90% la pacienții vârstnici. Într-o analiză a datelor din National Cardiovascular Disease Registry se arată că mortalitatea în spital la pacienții peste 80 de ani la care s-a efectuat intervenție coronariană percutanată a scăzut de la 3,5
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
de succes în intervențiile coronariene percutanate depășește 90% la pacienții vârstnici. Într-o analiză a datelor din National Cardiovascular Disease Registry se arată că mortalitatea în spital la pacienții peste 80 de ani la care s-a efectuat intervenție coronariană percutanată a scăzut de la 3,5% la 3% din anul 2001 până în 2006 (33). Trialul randomizat TIME (Trial of invasive versus medical therapy in elderly patients with chronic symptomatic coronary artery disease) a investigat rezultatele terapiei de revascularizare comparativ cu cele
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
revascularizare comparativ cu cele ale terapiei medicamentoase la pacientul vârstnic peste 75 de ani, cu angină pectorală stabilă, cel puțin clasa II funcțională după clasificarea Canadian Cardiac Society. Dintre subiecții repartizați în grupul intervențional, 73% au beneficiat de intervenție coronariană percutanată și 27% de bypass aortocoronarian. După 6 luni de urmărire, studiul arată scăderea severității anginei și creșterea calității vieții atât pentru terapia de revascularizare, cât și pentru terapia farmacologică. Totuși aceste îmbunătățirisunt semnificativ mai importante pentru terapia de revascularizare. Și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
percutanate în managementul anginei stabile comparativ cu terapia farmacologică, a fost publicată în 2012. Aceasta a inclus 12 trialuri clinice totalizând un număr de 7.182 de pacienți. Analiza primară a datelor nu a demonstrat beneficii semnificative ale angioplastiei coronariene percutanate, în raport cu tratamentul farmacologic, din punctul de vedere al riscului de mortalitate globală, mortalității de cauză cardiacă, incidenței infarctului miocardic non-fatal sau necesită ii repetării procedurii de revascularizare. Analiza de sensibilitate, prin restricția la studiile în care s-au folosit stenturi
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
percutanate la pacien ii vârstnici cu angină pectorală stabilă, din punctul de vedere al diferențelor procedurale și de rezultate. Au fost inclu i 35.534 de pacienți din registrul ALKK (Arbeitsgemeinschaft Leitende Krankenhausärzte) care au fost tratați prin intervenție coronariană percutanată: 76,4% au fost sub 75 de ani, 21,5% între 75 i 84 de ani și 2,1% peste 85 de ani. Evenimentele intraprocedurale globale au fost foarte reduse (1,1%) și nu au existat diferențe semnificative între cele
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
majore între grupele de vârstă privind incidența evenimentelor intraprocedurale. Având în vedere rezultatele obținute, concluzia studiului este în favoarea aplicării terapiei intervenționale la vârstnici și a evitării folosirii vârstei ca factor discriminator în selectarea pacienților la care se aplică angioplastia coronariană percutanată (36). La pacienții cu boală coronariană multivasculară, cu obstrucție pe trunchiul coronarei stângi, cu alterarea funcției sistolice a VS sau cu DZ se recomandă în mod clasic bypass -ul aortocoronarian. La pacienții vârstnici apar riscuri importante legate de intervenția de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
o problemă controversată. Totuși, anumite studii raportează tulburări neuro-cognitive la externare la 53% dintre pacienți și persistența sau înrăutățirea acestora la 5 ani, la 42% dintre aceștia (38). Din punctul de vedere al opțiunii terapeutice pentru bypass aortocoronarian sau intervenție percutanată, au existat mai multe studii care au comparat eficiența și riscurile acestor metode aplicate la vârstnici. O meta-analiză a 66 de studii incluzând octogenari care au beneficiat de terapie de revascularizare coronariană, arată rezultate similare pentru intervenția coronariană percutanată, respectiv
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
intervenție percutanată, au existat mai multe studii care au comparat eficiența și riscurile acestor metode aplicate la vârstnici. O meta-analiză a 66 de studii incluzând octogenari care au beneficiat de terapie de revascularizare coronariană, arată rezultate similare pentru intervenția coronariană percutanată, respectiv bypass aortocoronarian, din punctul de vedere al mortalității la 30 de zile (7,3% versus 5,4%) și la un an (86% versus 87%) (39). O altă meta-analiză a zece trialuri clinice, incluzând 7.812 pacienți, cu o perioadă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
un an (86% versus 87%) (39). O altă meta-analiză a zece trialuri clinice, incluzând 7.812 pacienți, cu o perioadă medie de urmărire de 5,9 ani, arată rate ale mortalității similare pentru bypass aortocoronarian (15%), respectiv pentru intervenție coronariană percutanată (16%). Vârsta a fost un factor determinant al mortalității la pacienții din grupa 55-64 ani și peste această vârstă (40). În concluzie, decizia recomandării tehnicilor de revascularizare coronariană la pacientul vârstnic trebuie să fie una individualizată, avându-se în vedere
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
nu asigură diagnosticul unor ictere obstructive, iar malignitatea nu este exclusă, biopsiile ecoghidate intraoperator la nivelul regiunii periampulare pot fi utile [56,57]. Biopsiile ghidate prin ecografie laparoscopică sunt indicate numai dacă biopsiile preoperatorii, în primul rând prin ecoendoscopie sau percutanate nu pot fi realizate, eșuează sau pentru a evita,eventual, însămânțarea în cazul tumorilor suspect maligne și potențial rezecabile. Există puține studii privind valoarea biopsiei ghidate prin ecografie laparoscopică, dispozitivele care permit puncția controlată prin ecografie laparoscopică fiind disponibile recent
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Oreste Straciuc, Mircea Beuran, Ionuţ Negoi () [Corola-publishinghouse/Science/92194_a_92689]
-
vecine se dovedesc utile, mai ales când imagistica preoperatorie este ambiguă privind posibilitatea rezecției sau în situațiile în care apar dificultăți în realizarea tehnică a rezecției. Ecografia intraoperatorie în chirurgia pancreasului se realizează cu transductoare convenționale, utilizate și în ecografia percutanată, curbe sau liniare, cu frecvențe variabile, între 5 și 12 MHz. Transductoare dedicate ecografiei intraoperatorii Figura 294. Secțiune transversală la nivelul capului pancreasului. Tumora cefalică hipoecogenă (x) este separată de vena mezenterică (săgeată) printr-o interfață ecogenă. Transductoarele cu vedere
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Oreste Straciuc, Mircea Beuran, Ionuţ Negoi () [Corola-publishinghouse/Science/92194_a_92689]
-
multiple). f. Neoplasm renal extins la nivelul venei cave inferioare sau a venei renale. Filtrele temporare sunt definite ca dispozitive care trebuie extrase sau repoziționate obligatoriu după o perioadă de timp bine delimitată. Filtrele opționale pot fi retrase sau repoziționate percutanat în timpul unei perioade bine determinate de timp, după care ele devin încorporate în peretele venei cave inferioare și funcționează ca filtre permanente. Contraindicațiile amplasării filtrelor de venă cavă sunt: 1. tromboză completă de venă cavă. 2. imposibilitatea de acces vascular
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
diagnosticului. Bronhoscopia permite și efectuarea aspirației transbronșice pe ac subțire, când se constată rigiditatea sau fixitatea bronșică prin adenopatii mediastinale. Sensibilitatea acestei metode depășește 80% după cei mai mulți autori. Bronhoscopia se dovedește extrem de importantă și în urmărirea postoperatorie a bolnavilor. Puncția percutanată transtoracică Își dovedește utilitatea mai ales la pacienții cu tumori nerezecabile, sau care refuză intervenția chirurgicală și/sau bronhoscopia și la care diagnosticul histopatologic nu poate fi stabilit altfel. Se efectuează sub controlul tomografiei computerizate. Se recoltează țesut din tumora
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
-
Se efectuează sub controlul tomografiei computerizate. Se recoltează țesut din tumora pulmonară, sau se poate efectua biopsierea pleurei (în prezența pleureziei). În leziunile periferice poate fi mai utilă decât bronhoscopia sau examinarea citologică în stabilirea diagnosticului (fig. 6.100). Puncția percutanată are o rată semnificativă de rezultate fals-negative (15-25%). Toracoscopia Poate fi efectuată în maniera clasică, sau video-asistată. Înainte de 1990 a fost rar folosită în diagnosticul CBP. Cea mai frecventă indicație a fost epanșamentul pleural la care examinarea citologică a lichidului
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
-
detecție, ce utilizează anticorpi monoclonali, tehnici citogenetice, de biologie moleculară (RT-PCR pentru detectarea celulelor epiteliale neoplazice, identificarea alterărilor moleculare specifice, precum mutația k-ras, activitatea telomerazei etc.). DIAGNOSTICUL HISTOPATOLOGIC Țesutul pleural poate fi obținut prin tehnici miniinvazive („închise”) ca puncția-biopsie pleurală percutanată și biopsia pleurală toracoscopică sau prin metode ce presupun deschiderea toracelui: biopsia pleurală prin toracotomie. Puncția-biopsie pleurală percutanată (biopsia pleurală oarbă) Este o tehnică complementară examenului citologic, având o sensibilitate diagnostică mai redusă decât acesta (44% față de 60%). Efectuate împreună
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
-
moleculare specifice, precum mutația k-ras, activitatea telomerazei etc.). DIAGNOSTICUL HISTOPATOLOGIC Țesutul pleural poate fi obținut prin tehnici miniinvazive („închise”) ca puncția-biopsie pleurală percutanată și biopsia pleurală toracoscopică sau prin metode ce presupun deschiderea toracelui: biopsia pleurală prin toracotomie. Puncția-biopsie pleurală percutanată (biopsia pleurală oarbă) Este o tehnică complementară examenului citologic, având o sensibilitate diagnostică mai redusă decât acesta (44% față de 60%). Efectuate împreună ating o sensibilitate combinată de 74% (față de 95% pentru biopsia toracoscopică) [21]. În 1955 De Francis și colegii
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
-
fie sub anestezie generală. Ea permite efectuarea de multiple biopsii țintite din leziuni ale pleurei, plămânului și mediastinului (fig. 5.25). Este indicată în pleureziile recidivate rămase fără diagnostic etiologic, prin examenul citologic al fluidului pleural sau prin puncția-biopsie pleurală percutanată. Această metodă de diagnostic este superioară tehnicilor precedente, atingând o sensibilitate cuprinsă între 80% și 100% [25]. Există studii [28] care încearcă să crească sensibilitatea diagnostica a acestei metode către 100% prin combinarea toracoscopiei cu diagnosticul prin fluorescență (thoracoscopic fluorescence
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
-
un serviciu urologic specializat. Febra, semnalizează retenția de urină infectată, deasupra obstacolului litiazic, și, evoluția spre stare septică este foarte probabilă, dacă nu se iau urgent măsuri de drenaj (cateterism ureteral cu sondă JJ sau În caz de eșec, nefrostomie percutanată). Febra Însoțită de agravarea stării generale și tahicardie, hipotensiune, extremități reci, semnalizează instalarea șocului septic, situație foarte gravă. e) Anuria O altă urgență urologică În litiază este apariția anuriei, pacientul remarcând că, după apariția durerilor lombare, nu mai urinează și
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
condițiile În care, prin jocul presiunilor, nu se mai secretă urină, trebuie să atragă imediat atenția primului medic care consultă pacientul litiazic. Cateterismul ureteral reușește, de cele mai multe ori, să deblocheze calea ureterală sau să impingă În bazinet calculul blocant. Nefrostomia percutanată, executată sub ghidaj echografic, rămâne o alternativă viabilă pentru cazurile În care, cateterismul ureteral nu se poate practica. "Sfârșitul oricărui pacient litiazic este anuria pe rinichi unic chirurgical" spunea, pesimist, un "dicton urologic" În anii '50-'60. Acesta era prețul
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
renal (hidronefroză gradul III); - este deosebit de utilă În cazul În care rinichiul este mut urografic! - permite supravegherea periodică a pacienților cu risc de recidivă; - permite diagnosticarea rapidă a unei complicații apărute după litotriție extracorporeală (de exemplu, hematom subcapsular) sau nefrolitotomie percutanată (colecție perirenală). Limitele metodei sunt reprezentate de:imposibilitatea vizualizării calculilor ureterali (lombari inferiori, iliaci, pelvini, până aproape de joncțiunea uretero-vezicală); - imposibilitatea de a oferi informații directe cu privire la funcția renală; - vizualizarea dificilă a calculilor mici sau a celor ureterali, care nu sunt
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
leziune tegumentară tumorală... A revenit după extirparea leziunii și i-am practicat ESWL, fără emoții... Vor fi notate și eventualele deformări ale coloanei dorso-lombare (ex: Morb Pott, etc) care pot Îngreuna sau face imposibilă focalizarea calculilor pentru ESWL sau abordul percutanat. Nu cred că are vreun rost să mai menționez cunoașterea afecțiunilor asociate (infarct miocardic, tulburări de ritm, HTA, tulburări de coagulare) care, pot contraindica, absolut sau relativ, intervenția endourologică sau deschisă. Pentru femeile de vârstă fertilă, eventualul diagnostic de sarcină
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
anemia, hepatomegalia, hipertensiunea arterială, etc. Echografia, urografia și mai ales computer tomografia (CT) aduc În marea majoritate a cazurilor precizările diagnostice mult dorite. Tumorile de uroteliu superior (calice, bazinet, ureter) beneficiază Însă și de ureteropielografie retrogradă (sau anterogradă, prin abord percutanat), investigație care trebuie practicată ori de câte ori urografia nu oferă informații clare. Un aliat prețios a devenit desigur ureteroscopia retrogradă, care permite vizualizarea leziunii suspecte și, după lămurirea dilemei "calcul sau tumoră ?", efectuarea biopsiei sau fragmentarea calculului cu extragerea fragmentelor. Este ideal
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
un calcul de acid uric neobstructiv (de ex. aflat În calicele inferior), tratamentul medical este suficient. Însă atunci când acesta devine obstructiv, migrând pe ureter, este obligatoriu inserția În prealabil a unei sonde ureterale autostatice tip "JJ" sau realizarea unei nefrostomii percutanate. Trebuie spus că, indiferent de localizare, calculul este bine să fie În prealabil fragmentat prin ESWL, deoarece fragmentarea crește suprafața de contact Între calcul și substanța dizolvantă. Dacă a fost necesară nefrostomia, putem folosi această cale pentru introducerea soluțiilor alcalinizante
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]