111 matches
-
fire contemplativă, numai că pe pânza nemișcată a contemplației lui nu se proiecta nimic. Mini sună abia, după obicei. Răsunetul strident al chemărei o supăra. La casa Rim, ecoul soneriei nu ajungea până la ea și aștepta tot contemplativă, uitîndu-se la perdeluțele de la ușa de intrare: canari negri pe o pădure ocre. Era frumoasă muselina imprimată, pe care Lina o cumpărase deunăzi între două vizite medicale, grăbită foarte de registratorul taxiului, care la ușa clientelei renta dar la Djaburov scădea bilanțul unei
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
Până când ne vom revedea, vă dorim un anotimp liniștit! Soacra noastră iese fără ca măcar să încline din cap. — Palanchinele imperiale! strigă eunucul-șef Shim și cărăușii vin cu litierele noastre. În tăcere, ne înclinăm spre Nuharoo și apoi unele către altele. Perdeluța palanchinului meu e trasă jos. Mă lupt din greu cu amărăciunea și sunt rușinată de slăbiciunea mea. Nu folosește la nimic când îmi spun că a fost alegerea mea să intru în Orașul Interzis și că nu am nici un drept
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
locatarei (se vedea bine, era o sărăntoacă) avea mai multe destinații: dormitor, spălătorie, bucătărie, cameră de primire. Pornind de la plita de lîngă ușă, un burlan înconjura pereții pe sub tavan și străpungea afară prin ochiul unui geam astupat cu tablă. După perdeluța de tifon, în fereastră zăcea, lîngă cutia de chibrituri, un capăt de lumînare. Pe sub tavan se întindea în diagonală o sfoară cu rufe puse la uscat. Striate de colburi vechi, în colțurile afumate, atîrnau pînze de păianjen. Roasă, dușumeaua fusese
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
mese lungi și bănci, a umblat la butoiul cu vin și a pus-o pe nevastă - fie-mea, de! - să prăjească munți de gogoși. M-a așezat la loc de cinste, În capul mesei. Peste opera de artă pusese o perdeluță la care trăgeau cu ochiul rubedeniile și vecinii din jurul gogoșilor și al paharelor cu vin. Mie, pentru că v-am spus că nu beau alcool, Îmi adusese un sifon care cam răsufla și-un castron cu miere În care azvârlise un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
sifon care cam răsufla și-un castron cu miere În care azvârlise un pumn de mieji de nucă ca să Înting În el. Vinul mărise nerăbdarea mesenilor. Până la urmă, Coman s-a ridicat cu pieptul Înainte și s-a Îndreptat către perdeluță. „Ia să vedem, domnule, ce avem noi aicea?” a zis el, prefăcându-se a fi la fel de curios ca și ceilalți. „Ia uite, domnule!” și a tras scurt cârpa deoparte. Oamenii au rămas Înmărmuriți de frumusețea și strălucirea picturii. Asemenea bogăție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
să... Îmi pare rău, sunt în întârziere, repeta, agasată, tovarășa, ridicându-se în picioare. Mergeți la tov Ionel, spuneți-i că eu v-am trimis. Tov Ionel, redactorul. Pe culoar, faceți la stânga, ieșiți în curte. Dați de o ușă cu perdeluță verde. Acolo e tov Ionel, face ziarul. O să vă dea și câteva exemplare, ziarul vă orientează asupra activității noastre. Este un ziar special, nu se vinde la chioșcuri, e numai pentru membri. Deci, în curte, un mic birou, unde e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
vă orientează asupra activității noastre. Este un ziar special, nu se vinde la chioșcuri, e numai pentru membri. Deci, în curte, un mic birou, unde e tov Ionel, redactorul, și doamna Irina, care face machete. Imediat ce coborâți, o ușă cu perdeluță verde. Tov Ionel e vechi la noi, el știe totul, vă orientează... Își îmbrăcase deja paltonul cafeniu, uzat, își pusese deja căciulița de lână. — Trebuie nervi de oțel, să știți. Nu-i ușor! Deloc nu-i ușor, munca noastră și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
îndreptase fularul verde, mototolit, o zbughise, tov secretar executiv o și zbughise. Domnul detectiv Vancea iese pe hol, îl salută, zâmbind, pe Iopo Papașa, o ia pe culoar la stânga, coboară în curte. Se oprește în fața ușii cu geamul acoperit de perdeluță verde, intră. O cameră mică, întunecoasă, două birouri. În tavan arde un bec. Redactorul Ionel e palid, zgribulit, acoperit de hârtii. — M-a trimis tovarășa Popescu să vă rog... — Popescu e președintele, tov Orest Popescu e președintele. Tovarășa secretar executiv
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
casă, molfăind un sandvici. De asemenea, dacă ați lucra într-un birou, ați putea să ieșiți sau să mergeți la cantină. Dar într-un avion nu poți să ieși pur și simplu la o gură de aer curat. Așa că tragi perdeluța și speri ca pasagerii să îți respecte intimitatea măcar câteva minute. Până la urmă, ceilalți membri ai echipajului se ocupă de ei în timpul pauzelor tale. Dar viața e nedreaptă și, nu după mult timp, vreun bătrânel trage perdeaua și aruncă un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
să meargă. Era o întrebare lucidă, ca între vechi prieteni conștienți de sfârșitul relației lor. Zâmbi, privindu-l din coada unicului ochi, și îi șopti cu o caldă ambiguitate. ― Dacă o fi și-o fi... oricând, mon petit-gris! Prin transparența perdeluței de la fereastra trăsurii, prințul vedea totul în culorile doliului. Frisonă. Pândea, mai ales, intrarea cabanei. Undeva, în spatele acelei uși, se afla marele Napoleon. Dante Negro fusese chemat printr-un curier special. Omul ajunsese la Paris mai mult mort decât viu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
colț de perdea, atunci când trece ambulanța pe lângă tine pe stradă, cu sirena pornită, iar tu îți ridici ochii, le privești profilurile îngrijorate și știi, viața lor s-a făcut țăndări, soarta le-a fost pecetluită. Capitolul treitc "Capitolul trei" Prin perdeluțele albe, care au cunoscut atâtea suferințe, văd chipurile acelea familiare, făcându-mi cu mâna, cu mișcări calde, luându-și rămas-bun de la mine pentru totdeauna. Iată și aprozarul, dezordonat și plin de culoare, precum paleta unui pictor, și iată cafeneaua aceea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
și a muzicii de cartier. Miercuri, 17 decembrie ...nu mai rămăsese de adăugat la această efervescență decât un șezlong în parlament pentru J.R.. În sensul acesta, Gorescu declanșase un adevărat cataclism electoral. J.R. era așa de îngrozit, încât își pusese perdeluțe înflorate la geamurile limuzinei. Nu voia în nici un caz să-și vadă chipul, brațele și picioarele suite pe clădiri sau lipite pe garduri. În modestia sa genială, el nu se vedea capabil să transforme toată țara într-o toaletă model
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
recapătă instantaneu contactul cu evenimentele: Vegheat de Vierme și de Înger, Cezărel Crocodilul doarme mai departe, dus. Sprijinit de Buletin, Apostatul încetase, ostenit, să se mai vaiete. Bietul Lucică, zace și el nemișcat, înțepenit pe spate, în sicriul său cu perdeluțe. La picioarele lui, se iscase îmbrânceală. Dănuț reușise s-o înșface de braț pe Baba-Strigoaica, care se vede socoteala că se trezise și trecuse pe furiș la fapte, animată fiind de un singur gând! Băă...! Ciuma asta bătrână fură legăturile
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
de bine minte cum se reflectau în luciul platformei norii alburii care treceau pe deasupra... Stăteam ghemuite câte o după-amiază întreagă, în timp ce una dintre noi juca, aruncând cu ciobul în căsuța numerotată, celelalte se apucau să deseneze prin colțuri case cu perdeluțe la fereastră, cu garduri galbene care aproape că nici nu se vedeau, cu pomi ca niște dreptunghiuri maro din care porneau ramuri cu mere roșii. Mai desenam prințese cu ochi albaștri, cu cozi împletite și fuste lungi, colorate fantezist. Foloseam
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
termometrul, al cărui firișor de mercur arăta 36 de grade. Cu amuzantă seriozitate i-l puse Puiei la subțioară. Stăteam toate în jurul fetiței ca niște doftori la căpătâiul unei prințese muribunde. Deodată am început să percepem schimbarea. Prin geamul cu perdeluțe al camerei văzuserăm de la sosire coroana unui corcoduș cu fructele încă verzi și streașină casei vecine, cu jgheab și burlan. Când ne-am ridicat ochii de pe termometru, toate acestea dispăruseră. Doar cerul albastru ca turcoaza, cu nori alburii, se întindea
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
nu ieși nimic din asta. În slava cerului soarele ardea parcă duduind. Am privit cercul lui de metal topit până când, mutîndu-mi privirea, n-am mai văzut decât pete violete și vinete. M-am uitat apoi spre geamul lui Egor, dar perdeluțele transparente erau lăsate. M-am hotărît: aveam să ne jucăm de-a căsătoria. Inelul avea să devină o verighetă. Eu trebuia să fiu mirele, iar mireasa urma s-o tragem la sorți. E drept că ne mai jucaserăm uneori de-
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
ridicat, a rupt foaia, a împăturit-o și mi-a pus-o în palmă. S-a aplecat apoi iar peste mașina de scris. M-am îndreptat spre ușă obidită, în partea dinăuntru, ușa era de culoare gălbuie și avea o perdeluță albă peste fâșia de geam mat din mijloc. Iar de perdeluță era prins cu ace un afiș destul de mare, cu margini albe, înfățișînd o gravură în tonuri întunecate. Toată partea din dreapta, mai mult de jumătate din gravură, era cufundată în
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
-o în palmă. S-a aplecat apoi iar peste mașina de scris. M-am îndreptat spre ușă obidită, în partea dinăuntru, ușa era de culoare gălbuie și avea o perdeluță albă peste fâșia de geam mat din mijloc. Iar de perdeluță era prins cu ace un afiș destul de mare, cu margini albe, înfățișînd o gravură în tonuri întunecate. Toată partea din dreapta, mai mult de jumătate din gravură, era cufundată în întunericul cald, sufocant, al unui pat cu baldachin. Pe o învălmășeală
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
bătrânețe, musai să ai banu tău ! Numa bătrân să nu fii și s ajungi pe la ușile altora !... Că-s rude, că-s prietini, tu să n-ajungi la mâna lor... Cum zicea și madam Ioaniu, Dumnezeu s-o ierte... O perdeluță gălbuie, stropită de ulei și cu marginea descusută, acoperă fereastra bucătăriei, zăbrelită de drugi solizi de metal înnegrit. Perdeaua a cusut-o madam Ioaniu, iar drugii de metal i-a pus cu mâna lui chiar generalul, după ce ultimul hoț a
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
secours... Cu maiestatea femeilor înalte, doamna Mironescu se îndreaptă și ea spre măsuța cu pricina. O fetiță îmbufnată, care cu greu se abține să își înșface păpușa de un picior, să o azvârle în coșulețul ei și să tragă deasupra perdeluțele cadrilate - așa arată Sophie în clipa când reușește să-și ia, în sfârșit, în brațe păpușa cheală, cu obrăjor palid și nas bătrânicios. O așază pe genunchi și o așteaptă răbdătoare să se potolească până când, într-adevăr, aceasta încetează să
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
codiță și cu frunzuliță, apoi para zemoasă... E drept că s-a cam murdărit pe papucei pentru că abia ce plouase, dar și-a făcut provizii pentru acasă cu mânuța ei. Poveste de toamnă Într-o dimineața, de la fereastra sa cu perdeluțe înflorate de culoarea florii de liliac, Ingrid a văzut că toate frunzele copacilor din gradină își schimbaseră culoarea. - Ce-o mai fi și asta? Dragă Mio-Mao, de ce nu mai sunt verzi frunzele copacilor din grădină? - Miiiiaau, îi răspunse la fel de contrariată
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
duce la școală. Celelalte au venit mai tîrziu, cînd preotul acela atît de auster a convins-o să vină la spovedanie Într-o dimineață și ea a fost Încîntată să i se vorbească În șoaptă cu accent german de după o perdeluță. După ce s-a spovedit, În timp ce spunea o rugăciune cerîndu-i din tot sufletul lui Dumnezeu să-i ierte păcatele, a descoperit dintr-odată că icoanele din biserică erau o minunăție, aveau o austeritate de-a dreptul prusacă și pe urmă, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
de când nimeni nu m-a întrebat dacă am ceva împotrivă. * Era un interior specific de burlac bătrân, cu fotografii cazone și miros persistent de tutun, cu mobile vechi, moderne acum 50-60 de ani, purtând urmele peregrinărilor din garnizoană în garnizoană. Perdeluțele de la vitrina dulapului înalt erau date la o parte. Se vedeau înăuntru două cești de porțelan, un borcănel albastru de faianță ― "iaurt Miorița" ― umplut cu nasturi desperecheați, tuburi de zaharină, bani mărunți adunați într-o farfurioară. Pe gheridonul cu placă
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
devenea cu tac-su fugitul și atuncea l-a scos, nu la Wintris, ci la Angopata, era o moașă, a murit, tot din neamul lui Brandaburlea, lucrase Andropata pă vremurile de dinainte de război la casa de dame cu felinar și perdeluță roșie, știa să facă și chestii de-astea cu fusul, cu ventuza, cu pana de gâscă, discreție mare la ea, cum le făcea, cu ce le făcea, dar te scăpa, a râs o vreme Magda, da de atâta râs când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
a pornit un vânt de sus... vine prăpăd’’). Iată acum și presupusul episod cheie al povestirii în care ar fi sugerat satanismul hangiței: ,, Multe odăi curate și odihnite am văzut în viața mea, da ca odaia aceea... ce pat... ce perdeluțe..., ce pereți!... ce tavan!... toate albe ca laptele... și cald ca subt o aripă de cloșcă... și un miros de mere și de gutui...’’. Explicația pe care o dă Mânjoloaia cu privire la absența icoanelor din încăpere, pentru moment, nu indică decât
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]