940 matches
-
după cum există și verbe ale căror forme de trecut, de imperativ etc. se folosesc pur și simplu rar, din cauze formale sau semantice, ori din simple accidente ale evoluției lexicale. Adesea aceste neregularități gramaticale sînt sursa unor întrebări-capcană (" Care e perfectul compus de la a rage? Dar de la a converge?"). În gramaticile românești se menționează cazuri de defectivitate maximă (verbul a va, păstrat în expresia mai va), dar se descriu mai ales situațiile în care din paradigma verbului lipsesc doar cîteva forme
Devino! by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7810_a_9135]
-
că parcă te banasem?" (blog.scrie.ro) -, la imperfect - "Dacă banau ip-ul, mai puteai intra pe adresa sitului" (forum.torrents.ro); " Dacă scriam adevărul... ori mă avertizau, ori mă banau..." (121.ro/forum) - și chiar - supremă dovadă de adaptare - la perfectul simplu: "Da ce s-a întâmplat de îl banară și pe FMTV?" (forum.softpedia.com); "te banară ăshtia din nou? sau uitashi parola?" (forum.computergames.ro). Ultimele exemple pot reprezenta autentice uzuri regionale, dar și (chiar mai probabil), formulări glumețe
A bana by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7828_a_9153]
-
pînă la bizara compoziție general-recurentă a textului, totul arată dominația muzicalului. Cele doar 12 versuri cuprind 8 versuri repetate. Atent la detalii, poetul utilizează timpul durativ al imperfectului, cu o singură excepție, cea a versului decisiv și repetat, aflat la perfectul compus și destinat să marcheze dispariția punctuală ( S-au dus în umbră zîmbitori): generațiile trec, inconștiente, în decorul mirific al naturii mereu reînviate, dar trecerea dincolo de Styx se petrece la Macedonski fără crispare, cu gesturi hieratice și zîmbete. Poezia despre
Rivalul lui Eminescu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7133_a_8458]
-
pagini de un real dramatism existențial, extrase parcă dintr-un jurnal al disperării. Victor Victor (un nume pe care încărcătura simbolică, în contradicție flagrantă cu destinul personajului nu-l scutește de o deranjantă penibilitate) este un om fără calități, mediocrul perfect din anii "de mărețe împliniri" ai epocii comuniste. Șansa lui de a ieși din anonimat a fost fuga din țară a soției cu un cap al serviciilor secrete devenit, în urma defecțiunii, erou al luptei anticomuniste. Pe măsură ce notorietatea fostului securist (în
Între două lumi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7179_a_8504]
-
fi” (exersarea contextuală a valorii predicative şi auxiliare) ; verbul în propoziţie: predicat verbal și nominal (verbele copulative „a fi”, „a deveni”, „a ieși”, „a ajunge”, „a se face”, „a rămâne”); modul imperativ (afirmativ și negativ); modul conjunctiv, timpurile prezent și perfect; modul condițional-optativ, timpurile prezent și perfect; moduri personale și nepersonale; verbele reflexive, verbele impersonale, locuţiunile verbale; aplicativ: diateza activă, reflexivă, pasivă; alte forme de exprimare a timpului trecut (indicativ – perfect simplu și mai-mult-ca-perfect) . Denumirea obiectelor, a fiinţelor şi a fenomenelor
ANEXE din 18 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259400]
-
şi auxiliare) ; verbul în propoziţie: predicat verbal și nominal (verbele copulative „a fi”, „a deveni”, „a ieși”, „a ajunge”, „a se face”, „a rămâne”); modul imperativ (afirmativ și negativ); modul conjunctiv, timpurile prezent și perfect; modul condițional-optativ, timpurile prezent și perfect; moduri personale și nepersonale; verbele reflexive, verbele impersonale, locuţiunile verbale; aplicativ: diateza activă, reflexivă, pasivă; alte forme de exprimare a timpului trecut (indicativ – perfect simplu și mai-mult-ca-perfect) . Denumirea obiectelor, a fiinţelor şi a fenomenelor naturii – substantivul: substantivul comun şi propriu
ANEXE din 18 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259400]
-
noi etc. 1.3 identificarea valorilor etice şi culturale într-un text, cu exprimarea impresiilor şi preferinţelor - elemente etice şi culturale în texte literare şi nonliterare şi exprimarea propriei atitudini faţă de acestea. Verbul: indicativul prezent al verbelor regulate şi neregulate; perfectul compus al verbelor regulate şi neregulate; imperfectul verbelor regulate şi neregulate; perfectul simplu al verbelor regulate si neregulate (cele mai frecvente); viitorul simplu şi viitorul anterior; condiţionalul prezent şi trecut; folosirea condiţionalului; imperativul (tu, noi, voi); folosirea imperativului cu pronumele
ANEXE din 18 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259400]
-
exprimarea impresiilor şi preferinţelor - elemente etice şi culturale în texte literare şi nonliterare şi exprimarea propriei atitudini faţă de acestea. Verbul: indicativul prezent al verbelor regulate şi neregulate; perfectul compus al verbelor regulate şi neregulate; imperfectul verbelor regulate şi neregulate; perfectul simplu al verbelor regulate si neregulate (cele mai frecvente); viitorul simplu şi viitorul anterior; condiţionalul prezent şi trecut; folosirea condiţionalului; imperativul (tu, noi, voi); folosirea imperativului cu pronumele de politeţe; conjunctivul prezent si trecut; concordanţa timpurilor la modul indicativ; verbele
ANEXE din 18 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259400]
-
sarnavni, pronumle nehotărât/ i nisavutni sarnavni şi pronumele negativ/ i negatìvo sarnavni Folosirea corectă a pronumelor şi a adjectivelor pronominale: interogativ, relativ şi nehotărât Pronumele posesiv şi exprimarea posesiei sau marcarea lipsei posesiei în construcţii verbale posesive (prezent, imperfect şi perfect) Topica adjectivului (antepus substantivului). Acordul adjectivului cu substantivul. Adjectivul provenit din participiu Posibilităţi combinatorii ale adjectivului Numeralul. Tipuri de numeral (cardinal, ordinal, colectiv, distributiv, adverbial). Posibilităţi combinatorii ale numeralului şi declinarea acestuia Prepoziţia (după origine, după conţinutul lexical şi după
ANEXE din 18 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259400]
-
vrea, o versiune mai tânără a însăși Rebeccăi dar tot el aduce cumva și cu Matthew, fratele lui Peter, mort prematur și a cărui dispariție este în continuare jelită, chiar și acum după douăzeci de ani. Altfel spus, Ethan, androginul perfect, reușește să readucă la viață ființele cele mai dragi din trecutul lui Peter, în ipostazele lor idealizate, cu care, altfel, acesta nu s-ar mai fi mai întâlnit niciodată. În acest fel, el însuși devine un (fel de) obiect de
Tentațiile trecutului by Florin Irimia () [Corola-journal/Journalistic/5192_a_6517]
-
Constantin Țoiu De la Drăgășani în sus, Oltenia se face mai sprintenă. La Râmnic, grătare cu mititei, vin, o lume veselă, cu timpul ei grăbit, iute, săltând la perfectul simplu. Autobuzul a tras în stație. Pornim iarăși. E o zi cu soare. Departe se văd crestele munților. Pe șosea, dulăi răi, galbeni se reped la mașină, lătrând mai să o rupă... Femei în negru, case cu șindrilă, după Jiblea
Oltenia sprintenă... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/5860_a_7185]
-
potlogărie, dar și Iașiul e „chiar de gemine cu Bucureștiul vostru” (Actul I, scena 2). Particularitățile regionale sunt destul de marcate: formulele de adresare și exclamație ale munteanului sunt nene, neneo, nenișorule, vere; ale moldoveanului - neică și neiculiță. Munteanul folosește intens perfectul simplu (luași, o tăiași, o pățirăm etc.) și formele analogice în -ră, pe care le va ironiza și Caragiale (s-a găsitără, mi-a scăpatără, „urât tată a mai avutără”), care nu apar deloc în vorbirea moldoveanului (la acesta găsim
Limbajul coțcarilor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5059_a_6384]
-
corecte și eliminarea drastică a regionalismelor (ceea ce nu se poate spune că face Ilderim Rebreanu în exercițiul său literar, dacă e să mergem până întracolo cu exigențele, utilizând mecanic, fără să-și cenzureze exprimarea, o formulă greșită gramatical a mai-multca- perfectului, scriind cum se vorbește, probabil, într-o altă zonă geografică, periferică în totul). Sunt bine venite secvențele referitoare la părinți (Vasile, Ludovica), la frați (Emil, Miți, Iulius, Tiberiu) cărora le face crochiuri biografice, mizând tocmai pe detalii de o anume
Romanul Rebrenilor by Constantin Cubleșan () [Corola-journal/Journalistic/3116_a_4441]
-
cu el cu tot în jos/ și m-am apucat// să- mi fac ochii încet, încet,/ așa cum aș număra/ ca să nu urlu de durere/ și tu liniștită mi-ai spus:/ îți stă mult mai bine așa.” (M-ai privit îndelung). Perfectul compus încadrează secvențele intensificate de prezent. În altă poezie, imperfectul pare și mai apăsător, iar cu mai mult ca perfectul, „pînă și tristețea se dusese”: „Ce vesele cîntece cîntau/ cele zece femei din spital/ în acea duminică de lăsata secului
Sora noastră by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3139_a_4464]
-
nu urlu de durere/ și tu liniștită mi-ai spus:/ îți stă mult mai bine așa.” (M-ai privit îndelung). Perfectul compus încadrează secvențele intensificate de prezent. În altă poezie, imperfectul pare și mai apăsător, iar cu mai mult ca perfectul, „pînă și tristețea se dusese”: „Ce vesele cîntece cîntau/ cele zece femei din spital/ în acea duminică de lăsata secului,/ ce carnaval// cu măștile lipite de obrajii supți/ și tu ce voce aveai cînd mi-ai spus:/ uite, mă țin
Sora noastră by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3139_a_4464]
-
ci doar în Convorbiri literare. Acest sistem de notații, nicăieri teoretizat, a funcționat realmente, adică poeții l-au aplicat. Multe contexte își schimbă chiar sensul în funcție de pauza apostrofului. O categorie întreagă, aceea a verbelor de conjugarea I, confundă prezentul cu perfectul simplu dacă nu ținem cont de notația apostrofului. Eminescu, de pildă, are în Almanahul România Jună, pentru Luceafărul, vv. 29-30: Și pas cu pas pe urma ei Alunecă'n odaie Lipsa spațiului nu dă loc la pauză cerând forme conjuncte
Forme cu aprostrof în poezia eminesciană by N. Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/15398_a_16723]
-
la pauză cerând forme conjuncte sudate cu accent pe -ă ca pentru perfect simplu. (Autorul acestor rânduri nu are pregătire lingvistică specială și evită cât poate limbajul de specialitate în dorința expresă de a explica faptele cultural, generic nu specific.). Perfectul simplu este, însă, un timp al realității: rezultă că steaua este aici, pe urma ei, reală. Dar ea este și sus, pe cer: o dedublare pe care prezentul (alúnecă) nu poate s-o explice. Interesante mi se par următoarele două
Forme cu aprostrof în poezia eminesciană by N. Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/15398_a_16723]
-
treia Titu Maiorescu revine 5) asupra versului: ea se'ntunecă, dispare. Micșorează, așadar, spațiul - dar elimină în continuare punctele de suspensie; nu ne putem da seama care a fost intenția criticului în acest caz, dar se pare că el acceptă perfectul simplu. Dintre edițiile următoare, Perpessicius 6) are: ea se 'ntunecă... dispare (apostrof larg de la Maiorescu și trei puncte din sursele prime) ca și Botez 7) ori Ibrăileanu 8) (și Scorpan 9)) - în timp ce G. Bogdan-Duică 10) păstrează neschimbat textul din Convorbiri
Forme cu aprostrof în poezia eminesciană by N. Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/15398_a_16723]
-
am știut că nu peste mult timp ne vom mai căuta.". În fraza următoare: ,Peste nici patru luni de la incident, ne-am întâlnit într-adevăr.". Iar apoi: ,Eu aproape o uitasem". Abulie, câte se fac în numele tău! Mai mult ca perfectul Ceciliei Ștefănescu e și el stâlcit și rostogolit inerțial. Odată gafa făcută, ea se repetă ca nu cumva să credem că a fost o scăpare de corectură: ,scrisesei", ,mutasei"... Cam mulți naratori care nu știu să nareze în proza noastră
"Intimitățuri" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11070_a_12395]
-
the lațe Middle Ages and Renaissance, where the transfer of those apparatuses goes în the opposite direction. Kantorowicz says that "under the Pope, princeps and verus imperator, the hierarchic apparatus of the Român Church [...] showed a tendency to become the perfect prototype of an absolute and rațional monarchy founded on a mystical basis, while at the same time, the State tended more and more to become a quasi-Church and, for certain aspects, a mystical monarchy founded on a rațional basis"6
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
aflat în timpul filmărilor cu un regizor important și perfecționist, obsedat de detalii suferă de pe urma lipsei de heroină și ajunge să vorbească și să gândească numai în citate evanghelice. Povestirea se cheamă Fonograma, iar reușita ei constă mai ales în echivocul perfect. Cititorul nu știe dacă apucăturile de sihastru ale protagonistului sunt o urmare a lipsei de heroină sau o încercare de a contracara privarea de drog. În această situație ambiguă stă toată tensiunea narativă, iar delirul rezultat este pe alocuri înduioșător
O apă chioară by Răzvan Codrescu () [Corola-journal/Journalistic/4176_a_5501]
-
alertă, limpede și inteligentă, care nu plictisește. Există totuși și unele minusuri, care nu țin de originalul ceh ci de traducerea în limba română. De pildă, cred că într- o carte relatată la persoana I, abuzul de verbe conjugate la perfectul simplu deranjează. Nici traducerea unor termeni nu este întotdeauna cea mai fericită - un bun exemplu fiind un apelativ colovial destul de frecvent în carte care pe românește sună „Norocel”. Să recunoaștem că e cel puțin caraghios să citim dialoguri între interlopi
Îmblânzirea scorpiei din Praga by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/4039_a_5364]
-
site-ul Libertatea, dar la gradul asta de... somptuozitate a delirului nu cred că s-a ajuns vreodată. Avem, așadar, următoarele fapte: 1. A murit Mădălina Manole. 2. Bendeac postează pe contul lui de Facebook: “O înțeleg pe Mădălina Manole perfect... Mai mult decat mi-aș dori”. 3. Libertatea preia vorbele lui și le însoțește de ceva comentarii: “Realizatorul emisiunii “În puii mei” lasă de înțeles că nu este străin de ideea unui suicid, explicând că înțelegerea sa față de Mădălina Manole
O fântână arteziană cu căcat sau frumoasa epocă a comunicării by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19449_a_20774]
-
o eroare complicată, nădăjduind ca pașii mei amurgul să îi poarte spre întregirea cea universală, de-a pururi căutată. Voi tremura pe axă, sau poate dezaxată, cu rugăciunea-n spirit și încercarea-n trup, căci de n-am să-ntâlnesc perfectul niciodată, știu sigur că de tot și toate-am să mă rup. Undeva, poate că nu așa departe, mă așteaptă eternul ceva, o știu și-o simt, de parcă pentru asta eu trăiesc. Cândva, în orice timp, tot se va întâmpla
UNDEVA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384126_a_385455]
-
au regăsit în manifestările cultural-artistice ale tuturor celor patru grupuri satirice țâșnite din Craiova, cu forță de simboluri oltenești, fiind asumate ca tot atâtea motive de mândrie identitară pentru oltenii înșiși - singurii români care utilizează corect (și instinctiv) verbele la perfectul simplu, lansând ei înșiși cele mai numeroasă spirite de glumă despre ei, despre olteni, lăsându-se ironizați, tachinați, ,,luați în balon” și ne-uitând să se autoironizeze cei dintâi, cu inteligență eclatantă. Felicitându-i - și on line, pe pagina UZPR
Oltenească, primăvara umorului românesc [Corola-blog/BlogPost/92930_a_94222]