1,449 matches
-
nu scotea acele sunete melodioase pe care le auzea el la unii violoniști de profesie. - Ei, cum merge cu vioara? îl întrebă într-o zi tatăl său, care nefiind acasă decât la ore târzii, nu auzea scârțâiturile stridente care îi perforau urechile Inei pe tot timpul rezervat exersării temei curente. - Nu prea merge, tati! Ai avut dreptate, e un instrument foarte greu! - Cam câte kilograme are, Mihăiță? - Tati, tati, zise el, oarecum mâhnit de gluma părintelui său, dar intrând în joc
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
se află sinistrații, și, în funcție de asta, acționăm. Bine. Gata. Hai! Au intrat în acțiune picamerele. Au fost făcute, rapid, trei spărturi, nu doar una. Cei de la descarcerare au șomat. Pentru ei nu s-a găsit întrebuințare. Pentru restul da. Au perforat betonul. Din gaură au fost ajutați să iasă cei cinci nenorociți uitați, alaltăieri, acolo. Fiecare a ieșit de sub pământ cu câte un cățel în brațe. Îi țineau, sus, vii și victorioși, ca pe niște drapele, într-o luptă pe care
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
se freacă ani buni de zile pe băncile facultății să învețe chestii din astea banale, mi se face rău, anunță Tîrnăcop, hai că merge repede, prima ne-a luat ceva mai mult timp, dar acuma țac-pac și gata, zice Gulie perforînd restul găurilor și dobîndind brusc o plăcere ciudată termină treaba în doi timpi și trei mișcări. Ia priviți-l cum arată, e cusut ca o minge de fotbal, nici n-a mai fost nevoie să leșini, Tîrnăcop, mai trebuie doar
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
meu. Dar, În loc să spună ceva, aruncă niște priviri Într-o parte, dădu din cap aprobator, fără să scoată vreun cuvânt și urcă cu Else Oloaga, În timp ce eu lăsam ultimii spectatori să intre. M-am uitat la prietenul meu. — După ce am perforat și ultimul bilet și, peste un sfert de oră, am urmat-o În camera de proiecție, Dora a zis că pleacă. Am rămas surprins, dar mi-a spus că uitase ceva și trebuia să plece urgent. Mi-a Întins biletul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
am jucat cu firul amenințător pe care mi-l oferise Else Oloaga, Încercând să-mi dau seama dacă acesta era un laț sau un sprijin care să mă scoată de acolo. Dacă era s-o cred, vinerea trecută, În timp ce eu perforam bilete la intrare, Dora se făcuse comodă În camera de proiecție. Cu bine-cunoscuta sa candoare, colega mea o Întrebă cum de eram prieteni. Dora râse și-i răspunse că se Înșela: nu eram prieteni În sensul ăla. De fapt, continuă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
pe domnul Streator. Prietenul meu, Stridie. Și puștiul își dă părul din ochi și se uită la mine. Zice: — Coacăză crede că știi un descântec. Pula i se termină în stalactita roz pe care o formează prepuțul ridat. Vârful e perforat de un inel de argint. Și Helen îmi aruncă o privire, zâmbind, dar cu dinții încleștați. Puștiul ăsta, Stridie, apucă poalele halatului flaușat al Monei și zice: — Mamă, da’ ce de haine ai pe tine! Se apleacă peste oală și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
Se uita cu ochi aproape orbi la fotografii, uitând de țigara de pe marginea unei scrumiere. Corpul îi emana un iz reavăn, un amalgam de mucus rectal și freon. Creionul brăzda șanțuri adânci pe suprafața fotografiei. Zonele umbrite începuseră să se perforeze sub crestăturile lui din ce în ce mai sălbatice, sub loviturile vârfului rupt al creionului care pătrundea prin suportul de carton. Marcă apoi punctele interiorului mașinii, înțepând zonele proeminente ale coloanei de direcție și tabloului de bord. - Vaughan! am șoptit, petrecându-mi brațul pe după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
întorcându-și corpul spre mine, așa încât să-i pot explora și rănile de pe șoldul drept. Pentru prima oară n-am simțit nici urmă de milă pentru femeia aceea infirmă, ci am celebrat cu ea excitarea oferită de supapele acelea abstracte perforate în corp de părți ale propriului său automobil. În următoarele câteva zile, orgasmele mele avură loc în cicatricele de sub sânul și subsuoara ei stângă, în rănile de pe gât și spate, în aperturile acelea sexuale formate de frânturile parbrizului și ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
făceau mici găuri simetrice, la circa doi centimetri de margini. Era o muncă extrem de delicată, căci în loc de burghiu se vedeau obligați să folosească un bețișor cu o bucățică de scoică în vârf și, cu această unealtă primitivă, erau nevoiți să perforeze orificii de mai puțin de o jumătate de centimetru în diametru. Și, în timp ce munceau, bărbați și femei, copii și bătrâni, săraci și bogați, intonau la unison „Cântecul lui Tané“, care avea să ajute frumoasă ambarcațiune pe care o construiau să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
de minut păru că nu se va întâmpla nimic, căci uriașă fiara se întoarse foarte încet și rămase în expectativă, așteptând o nouă pradă, însă atunci când vârfurile ascuțite ale țărușilor, făcuți din lemnul foarte dur de aito, începură să-i perforeze intestinele, introducându-i în sânge veninul de Nohú, se scutură tot și, cu o violență zvâcnire a cozii, se scufundă în apele întunecate, pierzându-se imediat în beznele adâncimilor. Doar atunci Vahíne Tiaré își dădu frâu liber lacrimilor. Faptul că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
există, de-a lungul și de-a lațul întregului Pacific, un loc mai pustiu și mai lipsit de orice resurse pentru a supraviețui. Pe insula nu se găseau decât stânci, nisip și tufișuri, asta în afară de recifele de coral, care puteau perfora carena groasă, de lemn, a unui vas că pe o simplă frunză de palmier, dar, în curând, oamenii de pe Marara descoperiră, îngroziți, ca în acel pierdut colț al Microneziei se mai găsea ceva: un dușman de temut... Păduchi! Acei semizei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
din belșug printre resturile galionului și printre recifele de corali din împrejurimi. Pentru tânărul Tapú Tetuanúi adevărată revelație fu o arbaleta. În ziua când văzu cum unul dintre acei oameni urât mirositori ia o arbaleta, îi fixează o săgeată și perforează cu ea o scândură groasă, aflată la pește treizeci de pași depărtare, ajunse la concluzia că tocmai asistase la cel mai grozav miracol care poate avea loc pe suprafața pământului. Faptul că un proiectil cu vârf de metal traversa aerul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
caldă și de liniștită cum este acuma, Niho-Nui fac milioane de pui, care înoată în grup până găsesc o bucată de lemn de care să se prindă. De obicei sunt foarte flămânzi, căci nu le ia mult timp că să perforeze carena. —Rahat! —Tu ai spus-o, întări Navigatorul-Căpitan. Sunt un adevărat rahat și ne pot face probleme mari. —Și ești sigur că ne vor ataca? Celălalt îi arăta o bucată de scândura pe care o legase în afara navei, si pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
sunet de zurgălăi, s-o corecteze. În clipa aceea, își înfigea dinții în buza de jos, groasă, cărnoasă, roșie. Era un gest reflex, o mai văzuse procedând la fel odată, în autobuz, după ce cumpărase biletul și observase că nu se perforase corect. Își mușcase buza șovăind între intenția de-a mai composta odată biletul sau de-al lăsa așa, zicându-și, probabil în gând, fie ce-o fi, dacă scap de un eventual control, mai pot perfora odată biletul și mâine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
observase că nu se perforase corect. Își mușcase buza șovăind între intenția de-a mai composta odată biletul sau de-al lăsa așa, zicându-și, probabil în gând, fie ce-o fi, dacă scap de un eventual control, mai pot perfora odată biletul și mâine și-l strecurase în buzunar, privind peste umărul unui bătrân, pe fereastră. Viorica terminase de cules, printă cele două pagini și i le înmână Carminei. Răspunse luminată formulelor de mulțumire, era și ea liniștită că n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
se freacă ani buni de zile pe băncile facultății să învețe chestii din astea banale, mi se face rău, anunță Tîrnăcop, hai că merge repede, prima ne-a luat ceva mai mult timp, dar acuma țac-pac și gata, zice Gulie perforînd restul găurilor și dobîndind brusc o plăcere ciudată termină treaba în doi timpi și trei mișcări. Ia priviți-l cum arată, e cusut ca o minge de fotbal, nici n-a mai fost nevoie să leșini, Tîrnăcop, mai trebuie doar
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
Libertatea tropăia desculț deasupra ruinelor. Prin zgârietura ferestrei, moartea se strecura subțire ca un fir de ață, ca o omidă; printre fisurile zidului, moartea se îngroșa ca o funie. Lumina, despletită în mii de șerpi fosforescenți, invada biserica. Acoperișul era perforat ca după un bombardament cu mere coapte. Petru a pășit în pronaos, a îngenuncheat în fața Ușilor Împărătești, a plecat fruntea în cenușă, apoi, ca un copil care crede că nu este văzut dacă nu vede, și-a ascuns ochii în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
4. Desculț, pe neatinse, pe nevăzute, pe nesimțite, trecea pe lână plantonul ce depănușa vise, pe lângă rastelul cu 21 de morți aliniate după o ordine de bătaie aleatorie, pe lângă stativul cu 21 de perechi de bocanci (aveau tocurile tocite, cuiele perforau inima). În spălător, 20 de oglinzi paralele, două câte două. Fereastră sau mormânt, nici o diferență. Și apoi ce mai contează cine trăgea zăvorul? Fiecare trecere ascundea atâta cât să scormone o cârtiță. În spălător, cristale reci ciupeau memoria precum un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
porii sufletului. Libertatea tropăia în voie deasupra ruinelor. Prin zgârietura ferestrei, moartea se strecura subțire ca un fir de ață; printre fisurile zidului, moartea se îngroșa ca o funie. Lumina, despletită în mii de șerpi fosforescenți, invada altarul. Acoperișul era perforat ca după un bombardament cu mere coapte. Petru a pășit în pronaos, a îngenuncheat în fața Ușilor Împărătești, a plecat fruntea în cenușă, apoi, ca un copil ce crede că nu este văzut dacă nu vede, și-a ascuns ochii în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
necazul, domnule profesor? ― Am o urgență pe care n-o pot lăsa pe mâna oricui. Trebuie să intru deîndată În sala de operație, Împreună cu doctorul Gruia și cu doctorul Vatră. Este vorba de un accident cu fracturi costale, care a perforat și pleura. Mai multe amănunte vă voi da atunci când - sper - că Îl vom salva pe nefericitul accidentat. ― Îi voi spune individului că... abia mâine - dacă nu intervine vreo urgență - sunteți disponibil. E posibil să fixăm o oră? Propun să-l
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
sine. ― Îți mulțumesc pentru ajutor, dragule. ― Eu vă mulțumesc pentru solicitare, fiindcă În timpul acestei intervenții am Învățat multe lucruri noi... ― Ce ți-a reținut atenția? ― Printre altele, remarca că acel corn al taurului a trecut printre intestine fără să le perforeze. Asta s-a datorat tocmai faptului că acelui corn nu i-a fost retezat vârful - cum se obișnuiește. Astfel, vârful fiind rotunjit, a lunecat printre intestine ca pe gheață - dacă pot spune așa. ― Mă bucur că ai prins această remarcă
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
veghează se pierde în imaginea unui disc de culoarea cuprului spoit pe alocuri cu aur, aidoma celui pe care l-a văzut în vis. Discul, suspendat de un plafon pierdut în infinit, se rotește din ce în ce mai repede emițând un țiuit care perforează urechile Dorei. Aici începe aventura Dorei în necunoscutul pe care termenii medicali îl numesc anestezie. Înainte de a se scufunda în acest univers misterios, prin mintea ei, deja încețoșată de anestezic, trec, precum niște valuri din ce în ce mai estompate, cuvintele : "Clemență... Alindora... Minodora
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
spațiu ar fi posibilă, desigur s-ar putea vedea corpuscule minuscule agitându-se ca într-o mișcare browniană. După o oarecare toropeală urechea stângă pare să perceapă din ce în ce mai bine. Zumzetul de albine a devenit scrâșnet de mașină de găurit care perforează o scândură. Așa trebuie să și fie, căci simte rumeguș cu parfum de brad ieșind prin nara stângă. Urechea vigilentă înregistrează un ordin dat de o voce depărtată ca filtrată prin nori groși de ceață " Încă o doză..." Dora înoată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
știe că nici Înălțimea Voastră nu sunteți partizanul unei alianțe cu Anglia... Până la urmă era vorba de a vă servi cât mai bine. Atunci află, Alquézar, că pentru asemenea servicii am pus să fie spânzurați destui... Privirea lui Olivares Îl perfora pe secretarul regal ca un foc de muschetă. Deși Îmi Închipui că nici aurul lui Richelieu, al Savoiei și al Veneției nu a fost străin de afacerea aceasta. Zâmbetul complice și servil care mijea sub mustața secretarului regelui se șterse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
de natură lingvistică atunci când i-am auzit vorbind cu o viteză mult mai mare decât a noastră, a ardelenilor, rotunjind și închizând vocalele pe care noi le pronunțam atât de "deschis", presărate cu nenumărate interjecții, încât erau gata să-ți perforeze timpanele. Sunt sigur că măcar până prin clasa a patra vorbeam exact așa cum se vorbește în zona lingvistic indistinctă Banat-Crișana, cu puternice influențe fonetice din țara Moților (de unde sunt originari bunicii mei), dar și cu straniele rămășițe lexicale din perioada școlii
Vorbiți cu accent ? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7009_a_8334]