225 matches
-
disipativă este o totalitate, o organizare de ansamblu ce manifestă comportamente proprii care nu pot fi deduse din comportamentele părților. Prigogine vorbește despre existența unor fenomene de autoorganizare care pot fi valorificate, poate, în psihologia cognitivă (de exemplu, formarea și performarea competențelor, articularea structurilor mentale etc.) sau în psihologia socială (psihosociologia grupurilor). d) Teoria haosului și a atractorilor stranii (J. Yorke, D. Ruelle, L. Landau, F. Takens). Tema centrală a acestei teorii o reprezintă formele neregulate sau „haotice” care nu erau
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
legendele construcțiilor (Cine construiește, Locul potrivit pentru construcție, Moartea zidurilor, Jertfa zidirii). În partea inițială a secțiunii consacrate baladei românești se întreprinde un studiu sociofolcloric aplicat și se urmăresc variantele sălăjene în mediul lor de formare și vehiculare (ocazii de performare, frecvență, repartizarea repertoriului, funcțiile textului poetic, receptarea și contextualizarea acestuia ș.a.). T. realizează, cu alte cuvinte, „biografia” etnopo(i)etică a unuia dintre cele mai vechi tipuri ale baladei Meșterul Manole. În continuare sunt luate în discuție dimensiuni morfologice și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290040_a_291369]
-
METODE ACTIVE DE PREDARE ÎN SCOPUL PERFORMĂRII ȘI DEZVOLTĂRII PROPRIULUI STIL DE MUNCĂ ÎN CADRUL TEMEI: TRADIȚII ȘI OBICEIURI DE IARNĂ Prof. pt. Înv. preșcolar Aurica TOMA Grădinița nr.185 ,,Garofița” Sector 5, București ,,Să-i educăm pe copii pentru lumea de azi. Această lume nu va mai
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Aurica TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93137]
-
nu putem încă teoretiza sau schematiza un scenariu-șablon pentru obținerea unui asemenea efect și, nici pe departe, vreo metodă sau strategie didactică. E încă o dovadă că învățarea transdisciplinară e una vie, care nu se supune niciunei reguli prestabilite. d. Performarea activităților ne-a creat noi probleme. Am avut nevoie de un cadru informal, de un spațiu și un timp neconvențional, în care elevii noștri să nu mai simtă forța coercitivă a sistemului. A trebuit să dăm dovadă de mobilitate intelectuală
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
găsirii celuilalt prin dialog; o mai bună (și altfel) cunoaștere a colegilor. Camelia Circa-Chirilă: Nu numai că am aflat foarte multe informații pe care nici nu le bănuiam, dar felul în care a "crescut" acest proiect, de la conceperea lui până la performarea ultimului atelier, colaborarea cu colegii de materii diferite, interacțiunea cu elevii reprezintă adevărate câștiguri personale în cadrul acestui proiect. Diana Rotaru: Am câștigat experiență, încredere că se poate face mai mult, că există întotdeauna și un altfel la care poate nu
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
și adecvarea proiectului de parcurs didactic la acela al colegului de echipă, mai ales că problematica nu era neapărat foarte apropiată. (măștile omului social și măștile omului de știință). Cea mai solicitantă a fost săptămâna pregătirii propriu-zise a atelierului și performarea, deoarece totul era nou, grupul-țintă nu întotdeauna același, datorită imposibilității elevilor de a frecventa atelierele într-o variantă de grup omogen. Mariana Fotescu: Cel mai dificil mi s-a părut abordarea "trans" a temei prin prisma biologiei. Noroc cu răbdarea
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
respectarea termenelor stabilite de comun acord: aici, mai avem de lucrat; deci nota 7. Janina Flueraș: 10, pentru ambele. Camelia Circa-Chirila: Luând în considerare că prezența colegilor la întâlniri a fost din ce în ce mai activă, că au făcut echipă cu elevii, că performarea atelierelor a fost la un nivel de excepție atât intelectual, cât și uman, aș aprecia cu 10. Radu & Alina Bereteu: Considerăm încă de la debutul nostru în învățământ că există o nevoie stringentă de legături între discipline, că nu există o
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
trans etc.). Așadar, ar putea fi o idee ca, anul acesta, temele, respectiv, atelierele de lucru să fie doar un pretext pentru viitoarea construcție teoretică (care ar constitui și baza expertizei); cred ca anul acesta ar trebui făcut pasul de la performarea efectivă a atelierelor la reflecția asupra performării, în scopul construirii modelului (curricular) teoretic. Celebra cutie-pretext și întrebarea Mirelei care a deschis și a închis experimentul nostru: Ce vedeți? Camelia Circa-Chirilă: Parțial, am răspuns la întrebarea nr. 6, dar aș mai
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
idee ca, anul acesta, temele, respectiv, atelierele de lucru să fie doar un pretext pentru viitoarea construcție teoretică (care ar constitui și baza expertizei); cred ca anul acesta ar trebui făcut pasul de la performarea efectivă a atelierelor la reflecția asupra performării, în scopul construirii modelului (curricular) teoretic. Celebra cutie-pretext și întrebarea Mirelei care a deschis și a închis experimentul nostru: Ce vedeți? Camelia Circa-Chirilă: Parțial, am răspuns la întrebarea nr. 6, dar aș mai sugera, în ceea ce privește partea de organizare a proiectului
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
cât și în oricare alt loc, în majoritatea cazurilor ne putem desfășura activitatea ignorând „zgomotul ambiental”. Dar odată cu creșterea nivelului (intensitatea) zgomotului, acesta devine un factor poluant al ambianței de viață și muncă, permanent, nedorit, care influențează negativ nivelul de performare profesională, fiind de foarte multe ori cauza oboselii, a nervozității sau a scăderii cantitative și/sau calitative a nivelului muncii prestate. Pentru a înțelege efectele zgomotului asupra angajaților este necesar să înțelegem natura sunetului. Sunetul este o formă de energie
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
diferențelor interindividuale se bazează exclusiv pe invocarea combinării specifice a rolurilor multiple deținute de o persoană (de exemplu, roluri specifice vârstei, sexului, clasei sociale etc.) și pe experiența anterioară achiziționată în interpretarea anumitor roluri. Variația situațională este cea care determină performarea rolului de către persoană, de aceea tipul B de variabilitate stă la baza acestei concepții. Întrucât neînțelegerile dintre susținătorii existenței consistenței de manifestare la nivelul structurilor de personalitate și criticii lor au fost prilejuite, de cele mai multe ori, de lipsa unui cadru
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
constituind ceea ce s-a intitulat „eroarea fundamentală de atribuire” (Ross, 1977). Cu toate acestea, la o analiză mai profundă, condusă conform modelului interacționist dinamic și celui dispozițional condițional, au apărut o serie de critici care atrag atenția asupra riscurilor privind performarea „mecanică” a unor indici de consistență, înțeleși conform accepțiunii de stabilitate temporală. Chiar definiția consistenței ca invariabilitate comportamentală exprimată la anumite intervale de retestare devine discutabilă. O primă problemă este aceea că, de exemplu, dacă luăm în atenție doar aspectul
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
pe Honigberger ca pe o autoritate, neîndoios pentru faptul că deja după 1850 e observabilă necesitatea de a combina pregătirea medicală cu cea istorico-religioasă În discutarea acestor cazuri care au stabilit identitatea Indiei În ochii europenilor: Îngroparea de viu, sau performarea acestui samadh, cum e numit”, ezită puțin norocos autorul englez, „e o practică foarte rară dar și foarte bine cunoscută la devoții religioși hinduiști. Un cunoscut și autentic exemplu de samadh durând 40 de zile și sfârșind satisfăcător e cazul
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
serviciile publice, procesul de socializare în organizație este încă susceptibil de numeroase perfecționări care să vizeze controlul exercitat asupra membrilor săi prin standardizarea comportamentelor profesionale. Un astfel de control ar permite definirea neechivocă sau ambiguă a rolului profesional, acceptarea și performarea sa la niveluri înalte de performanță și eficiență. Strategia de socializare ar preveni variabilitatea prea accentuată pe linia comportamentelor imature. Este necesar și util ca funcționarul public să fie format în direcția modalităților în care trebuie să își performeze rolul
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
faptul că metoda jocului de rol aduce cu sine, pe lângă sporirea învățării, și dezvoltarea abilităților de relaționare, a nivelului la care individul evoluează în plan intrași interpersonal. Autorii menționați ne indică trei pași în jocul de rol: planificarea; repetiția și performarea; evaluarea. La nivelul planificării, se parcurg următoarele etape: se vor stabili obiectivele de învățare; se va identifica situația ori problema care va genera jocul de rol ce va urmări obiectivele stabilite; se vor dezvolta roluri și se va stabili procesul
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
buna funcționare a sistemului. Pozițiile sociale, asimilabile pozițiilor profesionale, sunt diferențiate după mai multe criterii: importanța pentru societate, talentul necesar pentru a realiza activitățile specifice poziției, cantitatea de pregătire solicitată de realizarea sarcinilor poziției și plăcerea pe care o produce performarea rolului asociat poziției. Stratificarea socială se realizează prin recompensele care derivă din ocuparea fiecărei poziții, ce pot fi economice (financiare mai ales), estetice - de genul plăcerii, confortului sau al divertismentului - și simbolice, adică prestigiul pe care îl poate induce poziția
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
stau însă în relație cu istoria și cu realitatea exterioară lor, ceea ce le dictează și forma, și conținutul, implicit și locul ocupat în interiorul lor de formațiunile discursive memorate în timp. Datorită acestui traseu itinerant în memoria colectivă, dar și între performările discursive și imaginar, formațiunile nu doar transferă sens, ci și asigură dinamica funcției imaginative, al cărei ritm este dependent de complexitatea tradiției și a identității colective. Deși pot cunoaște diverse forme de existență, aceste microstructuri, prin semnificațiile pe care le
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
pornind de la cunoașterea publicului țintă al bibliotecii și continuând cu formarea acestuia ca utilizator al serviciului public; * redimensionarea rolului și locului lecturii în era informațională parcursă de omenire, care presupune persuadarea pe formarea deprinderilor de lectură, îndrumarea și permanentizarea ei; * performarea sistemului informațional propriu și a accesului la alte rețele, încât să asigure rapid și complet cerințele utilizatorului; * implicarea în proiectele de importanță națională și internațională prin valorificarea fondurilor: educație adultă, civilizație, conștientizarea civică etc.; * asumarea unui rol de influență benefică
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
satisfacerea feței pozitive). Caracterul vulnerabil al imaginilor interlocutorilor este mutual recunoscut, iar, din dorința de a menaja ambele fețe ale celuilalt și pe cît posibil ale fețelor proprii, se obține cooperarea interlocutorilor, prin aplicarea diferitelor strategii ale politeții. Strategiile pentru performarea actelor amenințătoare sînt organizate în mod descrescător în funcție de potențialul lor agresiv, astfel că exprimarea neambiguă fără acțiuni redresive reprezintă cel mai direct mod de adresare, accentul punîndu-se pe eficacitatea și pe promptitudinea actului și nu pe diminuarea potențialului agresiv. Aceste
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Mai servește o prăjitură, sau Te servesc cu o cafea). Această strategie este singura dintre cele cinci care nu interferează cu maximele principiului de cooperare. Încadrîndu-se între un maxim al politeții (a nu performa actul) și un minim al politeții (performarea neambiguă fără acțiuni redresive), celelalte trei strategii presupun exprimarea neambiguă cu acțiuni redresive prin intermediul politeții pozitive, al politeții negative și, respectiv, al exprimării ambigue. Prin mijlocirea exprimării ambigue, emițătorul are avantajul de a nu putea fi considerat răspunzător de enunțare
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
agresiv (Azi faci tu cafeaua, ieri am făcut-o eu.); 13) satisfacerea feței pozitive a receptorului prin oferirea de bunuri materiale și spirituale și satisfacerea dorinței acestuia de a fi ascultat, admirat ș.a. Varietatea mare a strategiilor politeții, care înlesnesc performarea unui anumit tip de comunicare, intră în conflict cu principiul cooperării, respectiv cu maximele propuse de Grice. Așadar, apare conflictul între a comunica eficient și a nu aduce prejudicii fețelor pozitive și negative. Acest conflict este rezolvat de caracterul direct
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
epilepsiei neocorticale. Examenul magnetoencefalografic 9) Spira clonării Caspar Friedrich Wolff (1735-1794), fiziolog german, își susține teza de doctorat cu tema embriologică Teoria generării (Theoria Generationis). În această teză, el susține "epigeneza", atât la animale, cât și la plante, contrar prejudecății preformării organelor. Cel care a utilizat primul noțiunea a fost Aristotel, în cartea sa Despre generarea animalelor. Caspar Wolf utilizează noțiunea de celulă, necunoscută în timpul lui Aristotel, susținând că organele omului sunt formate din straturi de celule nediferențiate care se specializează
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
formular, generat, ca în cazul întregului folclor, de natura orală a comunicării, b. se definește ca o structură narativă de un tip deosebit, determinată de funcțiile lui, mai vechi și mai noi. Trebuie făcută, la început, distincția dintre actul povestitului, performarea, transmiterea b. în felurite ocazii (la șezătoare sau la clacă, la stână, în cabanele forestiere, la priveghi, la moară etc.) și b. ca atare, ca enunț, ca text, ca mesaj. În culturile arhaice, tradiționale, se atribuia povestitului, actului zicerii, spunerii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
Märchen (1812-1820), a impus imaginea romantică a poveștilor „pentru copii și casă”, a circumscris b. universului casnic și copilăresc, instituind drept zicători predilecți ai unor astfel de narațiuni persoane în vârstă („bunicul” sau „bunica”, „unchiașul sfătos”), iar ca loc al performării, „vatra”, „căminul”, „gura sobei”. A reduce însă cadrul zicerii basmelor la acela strict familial și condiția „povestașului” la aceea a bătrânului casei înseamnă a limita excesiv contextul performării și a îngusta însăși posibilitatea de înțelegere a b. popular. De fapt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
persoane în vârstă („bunicul” sau „bunica”, „unchiașul sfătos”), iar ca loc al performării, „vatra”, „căminul”, „gura sobei”. A reduce însă cadrul zicerii basmelor la acela strict familial și condiția „povestașului” la aceea a bătrânului casei înseamnă a limita excesiv contextul performării și a îngusta însăși posibilitatea de înțelegere a b. popular. De fapt, această imagine este contrazisă chiar de statutul sursei unora dintre „poveștile pentru copii și casă” culese de Frații Grimm de la „die alte Marie”, pe numele ei Maria Müller
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]