154 matches
-
mod continuu din acel moment. Cârciuma reprezenta un punct important de reper în stepa Brăilei, fiind înscrisă expres pe harta din 1835 a Statului Major al Armatei Ruse, deși fără a-i fi menționat un anumit nume: „"la S.E. de Perișoara" (Perișoru)”. Faptul că ea funcționa neîntrerupt de atâta timp se datora situării sale „"la marginea lumii"”, călătorul care pleca de aici având de trecut o porțiune de stepă sălbatică, fără a mai întâlni vreo așezare omenească până la Silistraru. Comuna a
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
la acel moment în județul Slam Râmnic, dintre care menționăm: Batogu, Băligoși sau Slobodziea Cireșului, Cereș (Cireșu), Cheiboșești,(Chioibășești), Chichineț, Cotu Lung, Dedulești, Dudescu, Gradești (Gradiștea), Gura Călmățuiului, Gura Gârluța, Ianca, Jirleu, Lacu Rezii, Măcsineni, Maralui (Maraloiu), Moara Osman Ceauș, Perișoara (Perișoru), Puțentei sau Ciocela (Ciocile), Rublea (Rubla), Sălcii, Stanca, Șuțu, Ulmu, Vadu Vizirului, Vlad, Zavoaiea (Slujitorii Albotești), etc.(, pp 262-264) De asemenea câteva localități, cum ar fi Făurei, Surdila, Călmățui,etc. erau incluse în județul Buzău., pp 217-219) În anul
Județul Brăila () [Corola-website/Science/296652_a_297981]
-
mod continuu din acel moment. Cârciuma reprezenta un punct important de reper în Bărăganul Brăilei, fiind înscrisă expres pe harta din 1835 a Statului Major al Armatei Ruse, deși fără a-i fi menționat un anumit nume: „"la S.E. de Perișoara" (Perișoru)”. Faptul că ea funcționa neîntrerupt de atâta timp se datora situării sale „"la marginea lumii"”, călătorul care pleca de aici având de trecut o porțiune de stepă sălbatică, fără a mai întâlni vre-o așezare omenească până la Silistraru. Satul
Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/324430_a_325759]
-
apreciate de marii cunoscători ai tradițiilor popoarelor. Prin formarea sa daco-romană, cultura gastronomică a poporului român a moștenit numeroase obiceiuri culinare: de la romani vine plăcinta, cuvânt care a păstrat sensul inițial al termenului latin "placenta", turcii au adus ciorba de perișoare, grecii musaca, de la bulgari există o largă varietate de mâncăruri cu legume, cum ar fi zacusca, iar șnițelul vine de la austrieci. Unul dintre feluri de mâncare tipic românești este mămăliga. Aceasta este o fiertură de făină de porumb, cu sare
Bucătăria românească () [Corola-website/Science/297429_a_298758]
-
Ciorba de perișoare este una din cele mai tipice ciorbe românești. Ingredientele, în special în ceea ce privește verdețurile, diferă de la o regiune la alta. Pentru perișoare: 500 g de carne tocată de porc, vită sau vițel, 60-80 g de orez, o ceapă potrivită, 1 ou
Ciorbă de perișoare () [Corola-website/Science/334458_a_335787]
-
Ciorba de perișoare este una din cele mai tipice ciorbe românești. Ingredientele, în special în ceea ce privește verdețurile, diferă de la o regiune la alta. Pentru perișoare: 500 g de carne tocată de porc, vită sau vițel, 60-80 g de orez, o ceapă potrivită, 1 ou, cimbru, pătrunjel, miezul de la o felie de pâine albă înmuiat în apă și stors bine, 1-2 linguri de făină. Pentru ciorbă
Ciorbă de perișoare () [Corola-website/Science/334458_a_335787]
-
praz, 2 linguri untdelemn, sare, piper, verdețuri tocate (frunze de țelină, leuștean, mărar, pătrunjel), borș sau zeamă de varză murată după gust, 2 gălbenușuri de ouă, smântână sau iaurt; în plus posibil: ardei iute, mujdei, o roșie tăiată în bucățele.. Perișoarele: Mai întâi se pun la fiert 500 de ml. de apă ușor sărată într-o crăticioară. Când apa clocotește, se adaugă orezul și se opărește două minute. Se scurge orezul și se clătește sub jet de apă rece. La carne
Ciorbă de perișoare () [Corola-website/Science/334458_a_335787]
-
linguriță de paprica dulce, după gust. Se frământă bine compoziția. Apoi se ia cu lingurița din carne, cam cât o măslină mare (în alte rețete cât o prună) și se răsucește în palma udă să capete forma rotundă. După acea perișoarele se tăvălesc prin făină. Ciorba: Zarzavatul și ceapa se rad prin răzătoarea cu găuri mari sau se taie în formă de chibrit ("julienne") și se călesc cu circa două linguri de untdelemn, ca să-și dezvolte aroma. Când apa sărată sau
Ciorbă de perișoare () [Corola-website/Science/334458_a_335787]
-
rad prin răzătoarea cu găuri mari sau se taie în formă de chibrit ("julienne") și se călesc cu circa două linguri de untdelemn, ca să-și dezvolte aroma. Când apa sărată sau bulionul de carne a început să clocotească, se pun perișoarele și se fierb circa 5 minute la foc mic până când plutesc în zeamă. La sfârșit se adaugă legumele și verdeața, precum și borșul, lăsând ciorba să tragă acoperită vreo trei minute. Smântâna (sau iaurtul) se bate cu gălbenușurile și două linguri
Ciorbă de perișoare () [Corola-website/Science/334458_a_335787]
-
Aceste cuvinte trasează cu precizie harta cuceririlor otomane. Grecii de după de cucerirea Constantinopolului, care au fost intens turciți vreme de patru secole, o cunosc sub numele de "τσορβάς" (transliterat: "țorbas"). Ei fac și astăzi "tchorba toptsita", adică o ciorbă de perișoare. Bulgarii, sârbii, croații sau albanezii o gătesc și ei sub diverse denumiri derivate din cuvântul turcesc. Bulgarii, de pildă, gătesc "Shkembe tșorba" care seamănă cumva cu ciorba de burtă. În secolul al XVII-lea și al XVIII-lea, bucureștenii au
Ciorbă de burtă () [Corola-website/Science/317654_a_318983]
-
bună vestită numită „aurul Yemenului”. Seara se lua masa pe o pânză așternută direct pe pământ, pe care doar uneori, era o cratiță mare și fierbinte, umplută cu salta, o tocană de vită sau oaie cu sos de schinduf, sau perișoare din orez cu carne. Nu exista furculiță sau cuțit. Toți bărbații yemenți poartă cu mândrie la cingătoare, JAMBIE, acel pumnal tradițional din corn de rinocer, sau fie din plastic sau fildeș, cunoscut ca o armă de ceremonie, care potrivit codurilor
Nojoud Ali () [Corola-website/Science/329015_a_330344]
-
o vorbă de mulțumire. După ce aruncară apă peste flăcările din cuptoare, unul dintre bucătari se urcă pe o scară și mută orezul într-o covată. Toți cei ce nu erau ocupați cu altceva începură să frământe zeci și zeci de perișoare de orez. Hiyoshi lucra cot la cot cu ei, frământând orezul. Luă și el câteva guri, dar nimeni nu păru să se supere. Aproape în transă, făceau chiftele după chiftele, stând de vorbă. — Cred că se va dezlănțui o încăierare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
-i mai rămăsese nici un gologan însă, fiindcă noaptea de vară era scurtă, nu avea de așteptat mult până în zori. A doua zi dis-de-dimineață plecă din satul Kasugai, spre Biwajima, pășind agale și mâncând din mers. Avea prinse la cingătoare câteva perișoare de orez învelite în frunze de lotus. Dar de unde mâncare, fără bani? Mâncarea se poate găsi oriunde. Asta, fiindcă e darul cerului pentru omenire. În cazul lui Hiyoshi, acesta era un articol de credință. Păsările și animalele primesc pomana cerului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
destul de neobișnuit prin partea locului. Acum cinci ani nici măcar nu aveam un restaurant italienesc. Era considerat exotic. Trebuia să mergem vreo 12 kilometri, pînă În orașul universitar din apropiere ca să ajungem la Luigi’s pentru o porție de spaghete cu perișoare. Pe aici nu era nimic altceva decît fabrica de anvelope și fermele. Fermieri germani strînși la pungă... nu risipesc banii ieșind În oraș. Știu eu. Părinții mei m-au dus la restaurant de două ori În viață: cînd am Împlinit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
și plăcinta cu carne, fierbinte și decupată la linie. De țuică, n-aveam voie să mă ating; mi se dădea imediat peste mână, ca bunicu’ Vitalian atunci când vroiam să-i trag draperiile. Se făcea o pauză, apoi apărea ciorba de perișoare: polonicul gigantic, înspăimântător, era manevrat cu prudență, înainte să fie abandonat în castronul adânc de porțelan, cu toarte înflorate. După ciorbă, se aducea friptura cu pureu și murături (vara, înlocuite de salata de roșii cu brânză), apoi iar o pauză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
s-a făcut, așa cum ne e și cunoscut, n-a fost voința unui singur om! A fost dorința întregului partid!... Discuțiile au lâncezit. Câteva minute nu s-au auzit decât clinchetul ușor al lingurilor în farfuriile pline cu ciorbă de perișoare, una din specialitățile delicate, mult căutate ale casei, ale gospodinei de protocol. Tăcerea a fost prelungită și de venirea ospătăriței, o fetișcană durdulie, cu bluza albă de in topit, cu catrință înflorată și o bonețică albă și ea, cum îi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
la ferma agricolă de stat? Deci, a fost ! Ce rău îmi pare că nu am urcat până sus. Poate dădeam mâna cu președintele țării, și-a exprimat cu voce tare gândul Cotoi, care acoperise lipsa fripturii cu o ciorbă de perișoare. La înapoiere, pe la ora 14, când am coborât în fața primăriei, vremea se făcuse frumoasă, ceața se ridicase și soarele strălucea timid. Parcă și starea de plictiseală dispăruse. Eram bine dispusă și aveam chef de treabă. „Voi lucra până târziu la
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
am început să scriu. „Subsemnata, Țâru Teodora, cu domiciliul în comuna Fundoaia, județul... astăzi...”. Am scris pe scurt cum fusesem să luăm masa, am scris și despre doctorița care mi-a luat friptura din față, dar și despre ciorba de perișoare mâncată de Cotoi, despre cafeaua prea dulce și despre ceața prea deasă, dar și despre refrenul care mi-a ocupat toată ziua mintea. Am semnat după care i-am întins hârtia activistului. Dar asta e bătaie de joc, tovarășa! Scrie
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
fiecare dată de cumințenia animalului care stătea liniștit, fără să se Împotrivească, să i se Înfigă cuțitul În gât. Florea Cucu venea seara, când nevasta se și apucase să toace cu satârul carnea ce urma să intre la sarmale, caltaboși, perișoare ori cârnați. De sub șuba groasă, de oaie, scotea purcelul leneș după care fusese plecat toată ziua și pe care, peste un an, vecinii aveau să-l hăcuiască, uimindu-se iară de cumințenia lui. Până În primăvară, ca să nu sufere mica orătanie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
primită. „E-he!” - constată aproape cu bucurie o femeie așezată pe prima banchetă - „te-ai cam Înmuiat, moșule! Ții minte când m-ai pocnit În cap c-un linguroi când ți-am spus că n-ai tocat destulă ceapă În perișoare? Acuma nu mai ești puternic? Ți s-a stafidit bărbăția?” Tatapopii mormăi ceva din care femeia cea țâfnoasă pricepu că ar fi trebuit să fie cărată cu targa după ce s-ar fi Încumetat să primească Între picioare avânturile armăsărești ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
cura de fructe proaspete (1-2 zile pe săptămână). Un meniu recomandat pentru primele 10 zile poate fi urmâtorul: -micul dejun: griș cu lapte și zahăr; -gustarea (ora 10) : brânză de vaci cu iaurt; -dejunul: supă de zarzavat cu orez și perișoare; -gustarea (ora 17) : suc din 250 g fructe; -cina : sufleu de griș cu brânză de vaci și suc din fructe; -ora 21: ceai de mușețel Îndulcit cu miere de albine. Gastritele cronice O alimentație corectă va trebui să prevină complicațiile
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
și pasate. Timp de alte 20-30 de zile se poate trece la o alimentație diversificată, În funcție de preferințele bolnavului: -carne slabă de vacă, vițel, pasăre și pește slab (șalău, păstrăv, biban, știucă) preparate rasol În cantitate de 100-200 g/zi și perișoare fierte; -brânză proaspătă de vaci, caș, urdă, telemea desărată, lapte fiert cu făinoase, unt, smântână, frișcă proaspătă; -legume proaspete, cartofi piure, fasole verde, salată verde, morcov, dovlecei și supe de legume Îngroșate cu orez sau griș; -ouă proaspete fierte moi
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
fierți În coajă care se zdrobesc și se amestecă cu lapte acru și morcov ras. Din această fază se poate Începe consumul de carne de pasăre sau vițel, fără grăsime, care se prepară prin fierbere, Înăbușire sau sub formă de perișoare fierte la aburi. Se adaugă pește alb, slab (știucă, șalău, păstrăv, biban), preparat numai rasol. De asemenea se consumă legume fragede cu celuloză moale (morcov, spanac, salată verde, conopidă, dovlecei, păstăi de fasole), cartofi (fierți, copți sau piure). Sunt admise
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
nutriționale din organism și să Înlăture crizele de diaree. În funcție de particularitățile bolii, se trece la un regim de Întreținere hipocaloric, hipolipidic dar hipoproteic. Acest regim de protecție intestinală constă În carne slabă de vită sau pasăre (rasol sau tocătură În perișoare), pește slab, pâine albă prăjită sau veche de o zi, biscuiți, paste făinoase fierte În apă, budinci cu brânză sau carne, prăjituri uscate, peltea de gutui. Fructele proaspete nu prea sunt tolerate și de aceea se recomandă mere rase sau
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
copți și fierți, piure de morcov, ouă fierte moi sau ochiuri românești, brânză dulce de vaci, caș, telemea, pâine albă (veche sau prăjită). Pentru a elimina anemia datorată hemoragiilor repetate se vor consuma supe sau ciorbe cu carne slabă sau perișoare, rasol sau grătar din carne de pasăre și vițel. șuncă presată și neafumată, mușchi țigănesc și mușchi file, orez, ulei crud, margarină și unt. Aromatizarea mâncărurilor se asigură cu pătrunjel, mărar, cimbru și puțin oțet de mere. Ca desert se
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]