70 matches
-
de-a Baba Oarba cu Nuța, Viruța, Costache, Dumitru, Costică, Nică, Vasile, ori am jucat batista parfumată cu Dbrița, Rodica, Lucica, Valerica, Lenuța, Marieta și Maricica, aici am jucat volei și fotbal, am jucat hore și sârbe, rusasca și coasa, perinița, valsul și tangoul etc.” Aici am văzut prima oară caravana cu film, în ogradă la bădia Gheorghe. Aici e centrul lumii. Pentru că aici am fost la cules de ghiocei și viorele, toporași și lăcrămioare, urechiușe roșii, în pădure și pe
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
de-a Baba Oarba cu Nuța, Viruța, Costache, Dumitru, Costică, Nică, Vasile, ori am jucat batista parfumată cu Dbrița, Rodica, Lucica, Valerica, Lenuța, Marieta și Maricica, aici am jucat volei și fotbal, am jucat hore și sârbe, rusasca și coasa, perinița, valsul și tangoul etc.” Aici am văzut prima oară caravana cu film, în ogradă la bădia Gheorghe. Aici e centrul lumii. Pentru că aici am fost la cules de ghiocei și viorele, toporași și lăcrămioare, urechiușe roșii, în pădure și pe
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Oile nu mă cunosc Iar la vară de-oi mai fi Nici atâta nu m-or ști.” Alte jocuri erau „Românul”, „Chindia”, „Polca pe furate”, „Geambaralele”, jucate toate în doi. Era regulă ca ziua de horă să se termine cu „Perinița”. Avea și ea strigături: „Cine joacă Perinița Of, Nae, Nae! Să sărute și gurița Of, Nae, Nae! Hai pune pernița jos, Of, Nae, Nae! Și te pupă cu folos Of, Nae, Nae!” Seara, după ce fetele plecau acasă (la asfințitul soarelui
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
de-oi mai fi Nici atâta nu m-or ști.” Alte jocuri erau „Românul”, „Chindia”, „Polca pe furate”, „Geambaralele”, jucate toate în doi. Era regulă ca ziua de horă să se termine cu „Perinița”. Avea și ea strigături: „Cine joacă Perinița Of, Nae, Nae! Să sărute și gurița Of, Nae, Nae! Hai pune pernița jos, Of, Nae, Nae! Și te pupă cu folos Of, Nae, Nae!” Seara, după ce fetele plecau acasă (la asfințitul soarelui) atât tinerii fără familii cât și familiștii
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
ritual arhicunoscut. "Temperatura" crescând într-un ritm vizibil accelerat, frații noștri maghiari au întors-o pe un ceardaș îndrăcit încât ieșeau scântei din cizmele lor. În final, pentru ca armonia și echilibrul prestațiilor artistice să fie desăvârșite, a intrat în funcțiune "Perinița" noastră, iar dansul acesta irezistibil a pecetluit definitiv și pentru totdeauna prietenia de nezdruncinat româno-maghiară și mai puțin invers. Sfântă reconciliere! Era liniște și pace pe pământ. Se putea trece la partea a doua a Kirvaiului, adică la următoarea piesă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
Articolul 1 Se conferă ordinul Meritul Cultural clasa I Ansamblului de cîntece și dansuri "Perinița" al Consiliului popular al municipiului București. Articolul 2 Se conferă ordinul Meritul Cultural clasa a III-a tovarășului Nicolae N. Patrichi, director. Articolul 3 Se conferă ordinul Meritul Cultural clasa a IV-a tovarășilor: Nicolae I. Băluța, dirijor. Nicolae M.
DECRET nr. 1.222 din 30 decembrie 1968 privind conferirea ordinului "Meritul Cultural" clasa I Ansamblului de cîntece şi dansuri "Perinita" al Consiliului popular al municipiului Bucureşti, precum şi a unor ordine şi medalii unor cadre artistice şi tehnic-administrative ale acestui ansamblu artistic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/176390_a_177719]
-
cu suma de 1.700 mii lei, pentru județul Constanța, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2006, și alocarea acesteia bugetului local al orașului Eforie, pentru amenajarea tramei stradale în zona Perinița din Eforie Nord. Articolul 2 Ordonatorul principal de credite răspunde de modul de utilizare, în conformitate cu dispozițiile legale, a sumei alocate potrivit prevederilor art. 1. Articolul 3 Ministerul Finanțelor Publice este autorizat să introducă modificările corespunzătoare în volumul și în structura
HOTĂRÂRE nr. 1.568 din 8 noiembrie 2006 privind alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2006, pentru judeţul Constanţa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/182361_a_183690]
-
3 - 11; 2 - 10; Str. Pazei - nr. 1 - 11; 2 - 10; Str. Păltinoasa - nr. 5 - 31; 2 - 32 Str. Păpușoiului - nr. 1 - 19 Str. Păușa - nr. 1 - 63; 2 - 62 Str. Pecinișca - nr. 5 - 37; 4 - 26 Drm. Penteleu Str. Perinița - nr. 11 - 29; 2 - 50 Str. Petroșani - nr. 1 - 41; 2 - 36; Str. Petru Vodă - nr. 1 - 33; 2 - 32 Str. Piatra Albă - nr. 1 - 41; 2 - 28 Str. Piatra Neamț - nr. 1 - 63; 2 - 68; Str. Piatra Olt - nr. 1
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
o „haină” de vară, mai închisă la culoare, și alta de iarnă, mai deschisă, pentru a se putea camufla, fiind astfel mai greu zărit de pradă și putând deci să vâneze mai ușor. Lupul este un animal digitigrad, călcând pe perinițele degetelor și având unghii neretractile - spre deosebire de râs - astfel încât acestea se văd clar în urmele lăsate pe pământ moale sau pe zăpadă. Alimentația și dentiția sunt tipice pentru un carnivor. Deși la nevoie este și omnivor, putând supraviețui și cu fructe
Lup cenușiu () [Corola-website/Science/299707_a_301036]
-
de muzică ușoară, în favoarea muzicii populare și a romanței. În numeroasele turnee întreprinse cântă cu orchestrele „Doina Gorjului” din Târgu-Jiu, „Doina Argeșului” din Pitești; cu orchestrele de muzică populară ale filarmonicilor: „Banatul” (din Timișoara), Cluj și Ploiești; cu orchestrele: Ansamblului „Perinița”, Sfatului Popular al Capitalei, Teatrului de estradă „Ion Vasilescu”. I-au fost colegi de scenă: Maria Tănase, Maria Lătărețu, Ioana Radu, Rodica Bujor, Mia Braia, Iustina Baluteanu, Gică Petrescu, Petre Gusti, Emil Gavriș, Angela Moldovan, Ileana Constantinescu, Lucreția Ciobanu etc.
Ion Luican () [Corola-website/Science/307618_a_308947]
-
cămila, dromaderul, guanaco, alpaca, vicunia și lama răspândite foarte distanțat unele de altele, cămilele și dromaderul în Africa, Asia, celelalte în America de Sud. Sunt animale digitigrade cu picioare didactile. Degetele III și IV au câte o copită mică și câte o periniță elastică sub degete, pe care calcă și care ușurează mersul. Pe spate au una sau două cocoașe sau ele sunt absente. le au o talie mijlocie sau mare. Lungimea cap + trunchi = 120-300 cm, lungimea cozii 12-55 cm, înălțime la greabăn
Camelide () [Corola-website/Science/306689_a_308018]
-
72-210 cm. Greutatea 45-650 kg. Trăiesc până la 15-45 de ani. Sunt animale rumegătoare digitigrade cu picioare didactile, care au la fiecare membru câte două degete (3 și 4). Degetele III și IV au câte o copită mică și câte o periniță elastică (un țesut elastic) sub degete, plină cu grăsime, pe care calcă și care ușurează mersul pe nisipul dur și fierbinte al pustiurilor, pe unde trăiesc cămilele, sau pe pantele stâncoase ale munților, pe unde trăiesc lamele. Primele falange au
Camelide () [Corola-website/Science/306689_a_308018]
-
În timpul cât a lipsit, Vio își reia vechiul serviciu de chelner la restaurantul "Baraca" administrat de Italianu (Romică Țociu) și Vrăjitoru (Cornel Palade). Servind la nunta lui Nic cu Marcela (Andreea Doinea), el este prins de patronii localului în dansul "Perinița" și se sărută pasional cu Ramona (Monica Merișan), sora lui Nic. În mijlocul petrecerii, gașca lui Calu pătrunde în restaurant și fură mireasa. Scena este observată de Vio, care încearcă să-l oprească pe Calu, dar și de Avocata (Mădălina Ghițescu
Poveste de cartier () [Corola-website/Science/312591_a_313920]
-
ce i-a adus notorietatea a rămas totuși „Cântecul fusului”, o melodie de mare circulație. A mai fost solistă a restaurantelor "Kiseleff", "Cafe-Royal", "Princiar" din București (1937-1949) și a mai colaborat cu Orchestra „Barbu Lăutaru” și cu ansamblurile „Ciocârlia” și „Perinița” (1959-1961), evoluând sub bagheta unor mari dirijori precum Nicu Stănescu, Ionel Budișteanu, Victor Predescu, Ionel Banu, Costică Dinicu, Ion Mărgean sau Nicolae Băluță. A fost și angajată a Teatrului Regional București în perioada 1961-1970. Rodica Bujor a fost membră a
Rodica Bujor () [Corola-website/Science/312205_a_313534]
-
interpretarea lui Radu Simion. Făcând practică, la Restaurantul Ciocârlia îl descoperă marele dirijor Ionel Budișteanu care venise să mănânce acolo într-o zi. Când l-a auzit cântând i-a spus că ar avea nevoie de un naist in Ansamblul Perinița. Atunci, Radu Simion a fost angajat la ansamblu cu un salariu de 527 de lei pe lună. A fost coleg, în ansamblu, cu mari interpreți ca Rodica Bujor, Ana Pop Corondan, Ion Luican și mai târziu Ștefania Rareș. Colaboratori la
Radu Simion () [Corola-website/Science/312211_a_313540]
-
Cinematografică București. Filmările au avut loc în perioada 7 octombrie 1967 - 31 ianuarie 1968, 1-4 martie 1968, 23-28 martie 1968, 5-10 aprilie 1968 și 28 aprilie - 2 mai 1968, fiind realizate cu concursul Consiliului Superior al Agriculturii și al ansamblului Perinița. Au fost folosiți 6.000 de soldați și 1.000 de călăreți pe post de figuranți, ei provenind din trupele de vânători de munte ale Ministerului Forțelor Armate al Republicii Socialiste România. Cadrele exterioare au fost filmate la Râșnov, Zărnești
Columna (film) () [Corola-website/Science/324282_a_325611]
-
martie 1931, în satul Tîmpa, comuna Bacia, județul Hunedoara. Studii la Liceul “Decebal“ din Deva, promoția 1950. Absolvent al Institutului de Arhitectură “Ion Mincu“ București (1956). Încă din timpul studenției este membru al Ansamblului Artistic al Sfatului Popular al Capitalei (“ Perinița“), precum și în Ansamblul Artistic al C.C. al U.T.C. București (“Cunună Carpaților“). A fost îndrumat și pregătit profesional de o serie de maeștrii ai scenei sau ai artei coregrafice românești: Tita Sever, Nicolae Sever, Aurelia Sauteanu, Gheorghe Baciu, Gelu Matei
Liviu Oros () [Corola-website/Science/322193_a_323522]
-
Matache („Eu ți-am spus de mii de ori”). Un merit deosebit îl are în promovarea unor tinere talente cum ar fi Sofia Popa, dar mai ales, Ileana Constantinescu, și în realizarea primelor înregistrări pe discuri standard ale celebrei hore „Perinița”. O etapă de vârf artistic pentru Victor Predescu a coincis cu turneele „Ciocârliei” în Albania, în 1956, cu Angela Moldovan, Aurelia Fătu-Răduțu și Ion Cristoreanu iar în 1959 în Iugoslavia, cu Orchestra de muzică populară Radio. În 1967 „Ciocârlia” cunoaște
Victor Predescu () [Corola-website/Science/329880_a_331209]
-
formația lui Fane Vișan. În 1980 cântă în Japonia într-un turneu de șase luni. Timp de zece ani va mai concerta apoi în Japonia, alături de fiica sa Daniela care este violonistă. A colaborat și a avut angajamente la Ansamblul „Perinița” din București, devenind mai apoi acordeonist permanent la Orchestra de muzică populară Radio, unde colaborează cu dirijori precum Victor Predescu sau Radu Voinescu. A întreprins numeroase turnee atât în țară, cât și în străinătate, în țări precum Austria, Italia, Franța
Nicolae Florian () [Corola-website/Science/333337_a_334666]
-
și SUA. Moare în anul 1994 la București, la vârsta de numai 54 de ani. Este înmormântat la cimitirul „Reînvierea” din Colentina. În 1968 este distins cu medalia Meritul Cultural, clasa I, pentru activitatea sa de solist instrumentist la Ansamblul „Perinița” din București. Înregistrările au fost realizate la Societatea Română de Radiodifuziune și la casa de discuri Electrecord, fiind imprimate trei discuri de vinil proprii și unul colectiv.
Nicolae Florian () [Corola-website/Science/333337_a_334666]