428 matches
-
până la marginea superioară a duodenului. 141 * Dacă tumora este localizată în ½ distală, și în special dacă se constată că invadează ganglionii suprapilorici sau ai hepaticei comune, se recomandă disecția țesutului limfatic din ligamentul hepato-duodenal (stația 12Ă. Aceasta începe la reflectarea peritoneului din hilul ficatului incluzând peritoneul și tot țesutul limfatic din fața și spatele căilor biliare, arterelor hepatice (comună, dreaptă și stângăă și vena portă până la gâtul pancreasului. Se poate include și extirparea veziculei biliare. * Disecția continuă pe artera hepatică comună spre
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
141 * Dacă tumora este localizată în ½ distală, și în special dacă se constată că invadează ganglionii suprapilorici sau ai hepaticei comune, se recomandă disecția țesutului limfatic din ligamentul hepato-duodenal (stația 12Ă. Aceasta începe la reflectarea peritoneului din hilul ficatului incluzând peritoneul și tot țesutul limfatic din fața și spatele căilor biliare, arterelor hepatice (comună, dreaptă și stângăă și vena portă până la gâtul pancreasului. Se poate include și extirparea veziculei biliare. * Disecția continuă pe artera hepatică comună spre originea arterei gastrice drepte (piloricăă
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
și peretele duodenal. Duodenul se secționează la cel puțin 2 cm distal de pilor. Bontul duodenal, cât mai scurt posibil, va fi suturat în două planuri (figura 29Ă. * După ridicarea stomacului distal în sus și la stânga, se disecă limfaticele și peritoneul pe peretele posterior al micului sac, spre stânga incluzând țesutul de pe marginea superioară a corpului pancreasului, de-a lungul arterei hepatice comune și la stânga venei porte. Adesea în acest moment apar sângerări în jurul pancreasului și vena gastrică stângă poate trece
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
pentru a permite mobilizarea largă a marii curburi. Stomacul restant rămâne în întregime vascularizat de vasele scurte gastrice proximale. Gastrectomia totală fără splenectomie și pancreatectomie distală Continuăm rezecția cu ligaturarea arterelor scurte gastrice cât mai în hil, preferabil după incizia peritoneului (ligamentul spleno-renală lateral de splină și mobilizarea 143 splinei și cozii pancreasului. Dacă ganglionii hilului par invadați se disecă artera și vena splenică de pe coada pancreasului, se ligaturează și secționează splina extirpându-se cu stomacul. Disecția ganglionară este continuată preaortic
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
mobilizat depinde de marginile de rezecție necesare. Figura 30: Secționarea pancreasului cu disecție retroperitoneală; ligatura venei și arterei splenice Gastrectomia totală cu splenectomie și pancreatectomie distală ridică probleme mai dificile în abordul abdominal, datorită spațiului limitat. De obicei se secționează peritoneul parietal lateral și se mobilizează splina și pancreasul distal spre dreapta. Se poate face și prin mobilizarea pancreasului la nivelul abordării arterei splenice, cu secționarea pancreasului și a arterei și venei splenice la acest nivel, disecția continuând spre stânga în spatele
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
tumorală intraabdominală imediat după laparotomie este mare și este un argument întemeiat pentru tratamentul postoperator imediat, în special chimioterapia intraperitoneală. Studii preclinice au arătat că chimioterapia intraperitone micrometastazelor hepatice și peritoneale la șobolani. Frecvența recidivei la nivelul plăgii operatorii în peritoneu este între 28 și 82% la șoareci, depinzând de tipul inciziei cavității peritoneale, comparativ cu 33% la șoarecii neoperați. Deși studiile inițiale au folosit soluții apoase de agenți chimi a faptului că particulele de carb limfatic și se pare că
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
selectiv distal splenorenal, tromboză anastomotică; 4. Neoplazii abdominale eritrocite crescute, - proteine >2,5g/dl,examen citologic al lichidului peritoneal - biopsie peritoneală 5. Tuberculoza - lichid tulbureconținut În proteine crescut - celule crescute - frecvent limfocite - examen microbiologic →bacil Koch - evidențiere de granuloame În peritoneu 6. Ascita pancreatică: - frecvent În relație cu un pseudochist - proteine crescuteamilaze crescute 7. Ascita chiloasă: - prin blocajul limfatic: frecvent limfom, tratamente efectuateîn zona cisternei Pequet așa cum este chirurgia anevrismului de aortă abdominală - aspect lăptos al lichidului; - conținut lipidic crescut 8
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
hepatice majore sau leziuni ale structurilor vasculare perihepatice - tablou clinic al unei hemoragii intraabdominale masive - șoc hemoragic grav cu o deteriorare extrem de rapidă a statusului hemodinamic la care se adaugă o distensie importantă a abdomenului consecutiv acumulării de sânge În peritoneu. - resuscitarea circulatorie nu poate avea rezultate până la realizarea hemostazei chirurgicale d. Hemobilia. - traumatisme hepatice relativ vechi cu o importanță aparent minoră. - simptomatologia pacientului cu hemobilie este clasic descrisă prin triada lui Owen: dureri colicative abdominale, hematemeză și/sau melenă și
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
hepatic. Există câteva principii pe care chirurgul trebuie să le cunoască atunci când se află În fața unui astfel de traumatism. Dacă pacientul prezintă un traumatism sever, cu hipotensiune importantă și hemoperitoneu masiv, atunci chirurgul trebuie să reziste tentației de a deschide peritoneul. Evacuarea rapidă a sângelui din peritoneu duce la pierderea efectului de tamponadă ceea ce se poate dovedi fatal pentru pacient. Chirurgul trebuie să aștepte până când echipa anestezică realizează o reechilibrare hemodinamică corespunzătoare a pacientului, permițând pătrunderea În cavitatea peritoneală În condiții
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
chirurgul trebuie să le cunoască atunci când se află În fața unui astfel de traumatism. Dacă pacientul prezintă un traumatism sever, cu hipotensiune importantă și hemoperitoneu masiv, atunci chirurgul trebuie să reziste tentației de a deschide peritoneul. Evacuarea rapidă a sângelui din peritoneu duce la pierderea efectului de tamponadă ceea ce se poate dovedi fatal pentru pacient. Chirurgul trebuie să aștepte până când echipa anestezică realizează o reechilibrare hemodinamică corespunzătoare a pacientului, permițând pătrunderea În cavitatea peritoneală În condiții de siguranță. Pentru leziunile de gradul
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
cm3.. Este situată pe fața viscerală a ficatului anterior În șanțul longitudinal drept al ficatului, la limita dintre segmentele V și IV. Veziculei biliare i se descriu patru zone: fundul veziculei biliare cu aspect de segment de sferă, Învelit În peritoneu; corpul veziculei biliare - aderă de ficat; fixată de prelungirea cistică as plăcii hilare prin peritoneul de pe fața inferioară a ficatului ce trece În punte peste vezicula biliară; infundibulul este porțiunea din vezicula biliară care se Îngustează spre segmentul următor; colul
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
la limita dintre segmentele V și IV. Veziculei biliare i se descriu patru zone: fundul veziculei biliare cu aspect de segment de sferă, Învelit În peritoneu; corpul veziculei biliare - aderă de ficat; fixată de prelungirea cistică as plăcii hilare prin peritoneul de pe fața inferioară a ficatului ce trece În punte peste vezicula biliară; infundibulul este porțiunea din vezicula biliară care se Îngustează spre segmentul următor; colul veziculei biliare este situat Între infundibul și canalul cistic; bazinetul lui Broca reprezintă o dilatare
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
acută; leziuni inflamatoriii ale pereților colecistului + blocarea microcirculației duce la acidoză cu activarea enzimelor pancreatice; colecistopancreatita ar avea la bază tocmai acest reflux; În final se eliberează și hidrolazele lizozomale din pereții colecistului; așa s-ar explica trecerea bilei În peritoneu fără perforația colecistului. b. Teoria septică - infecția secundară germenii par a avea un rol secundar; ajung pe cale portă, arterială, limfatică, mai rar pe cale canalară: cale hematogenă - intestin - vena portăficat - căi biliare sau ficat - limfatice - căi biliare; cale hematogenă - focar de
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
vâscoasă; noroi biliar, culoare Închisă; puroi franc. b. calculii: prezența unui calcul infundibulocistic cel mai frecvent (mai rar pe coledocul terminal); aspect: colesterolic, pigmentar, calcic, mixt. 3. Structuri vecine - interesarea lor prin contiguitate sau interrelații neurolimfatice (fig.III.2) a. peritoneul parietal: al cadranului drept superior; al cupolei diafragmatice. b. hepatita purulentă satelită de vecinătatecu microabcese În „buton de cămașă” ce penetrează placa veziculară cu aspect buretos purulent; c. pediculul hepatic - inițial cu leziuni inflamatorii acute ce poate evolua până la „pediculita
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
frison (triada Charcot pentru colangită septică); coexistența semnelor de suferință pancreatică. FORME CLINICE 1. acută: durere + apărare + colecist palpabil + semne de infecție; pio(hidroăcolecistul, forma flegmonoasă și gangrenoasă dacă sunt blocate (plastron). 2. supraacută: gangrena, perforația colecistului cu apariția cole peritoneului localizat, generalizat; semne de peritonită toxică. 3. subacută: semne atenuate + puseuri de acutizare care retrocedează incomplet, trecător la antibiotice; piocolecistita scleroretractilă (+/microabcese localizate pericolecistic). COMPLICAȚII Sunt reprezentate de: gangrena; perforația colecistului cu coleperitoneu; abcesul subdiafragmatic sau subhepatic; pancreatita acută; fistulele
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
directă - ficat - angiolimfatică de-a lungul tracturilor portale - hematogenă la distanță CLASIFICARE TNM - T1 Tumora invadează lamina propria (T1a) sau pătura musculară (T1b) - T2 Tumora invadează țesutul conjunctiv perimuscular, fără extensie dincolo de seroasă sau În ficat - T3 Tumora perforează seroasa (peritoneul visceral) și/sau invadează direct ficatul sau/ și alte organe sau structuri adiacente ca stomacul, duodenul, colonul, pancreasul, marele epiploon, sau ductele biliare extrahepaticeT 4 Tumora invadează vena portă sau artera hepatică sau invadează multiple organe sau/și structuri extrahepatice
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
ductul pancreatic principal și cel accesor 2. vasele - trunchiul celiac și vasele mezenterice superioare 3. fasciile de acolare a. Treitz dreaptă și stângă b. Fredet supra și submezocolică - pentru capul pancreasului c. Told stângăpentru corpul pancresului 4. mezocolonul transvers 5. peritoneul parietal posterior acoperă pancreasul și Îl menține În poziție RAPOARTE - Glanda poate fi Împărțită În 3 porțiuni: cap, corp și coadă. - Capul este aderent de porțiunea medială a duodenului și se află În fața venei cave superioare și a vaselor mezenterice
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
precoce) scadere in greutate 35% - icter si prurit 1015% - tumora abdominala palpabila 25-45%sensibilitate in abdomenul superior la palpare - mai rar semne de sepsis secundar infectiei pseudochistului ; hipovolemie datorita hemoragiei chistic; icter si prurit datorita obstructiei CBP; abdomen acut-ruptura in peritoneul liber DIAGNOSTIC Pseudochistul apare la pacienti cu trecut de pancreatita, tumora pancreatica, chirurgie pancreatica - absenta acestor antecedente fac diagnosticul de pseudochist putin probabil. - amilazele si lipazele sunt crescute frecvent - diagnosticul este stabilit prin echografie, computer tomografie (fig.II.4) și
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
pancreatică. - urini - hipercrome; - tulburări psihice„psihoză pancreatică”: depresie; anxietate; melancolie; insomnie. - perioada cașectică - se instalează rapid, de la Început: - scădere ponderală - 10-15 kg În câteva săptămâni; - apar complicații:compresia venei cave inferioare: edeme la membrele inferioare; - compresia venei porte sau prinderea peritoneului → ascita; - compresia stomacului, duodenului, pancreasului → stenoza organelor; - invadarea organelor cu erodarea vaselor sau prin hipertensiune portală → hemoragie digestivă superioară; - erodarea unor vase mari (splenică, gastroduodenală, portă) → hemoragii interne; - infecțioase - biliare, bronhopulmonare; - diabet zaharat refractar la tratament. B. Cancerul corpului pancreasului
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
hemoperitoneul reprezintă o altă contraindicație, iar examenul este inoperant, sângele împiedicând observarea organelor genitale interne și inutil pentru diagnostic. Accidentele Sunt posibile și se datorează în principal lipsei de experiență, nerespectării tehnicii de lucru și a contraindicațiilor. În timpul instituirii pneumo peritoneului indicat poate apare emfizemul peretelui abdominal, epiploic sau mezenteric, dacă gazul nu a fost introdus în mod corect intraperitoneal. Trocarul poate leza organe cavitare sau vase foarte importante laparotomia este în acest caz absolut obligatorie. Uneori sunt citate accidente cardio-respiratorii
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
scop mărirea duratei vieții bolnavilor, supraviețuire care să se facă și în condiții cît mai omenești. Dr. Alexandru Ionescu Capitolul I ANATOMIA CHIRURGICALĂ A PANCREASULUI Pancreasul este o glandă mixtă, exo și endocrină, situată în abdomenul posterior și acoperită de peritoneul parietal dorsal. Este împărțit de mezocolonul transvers în zona supra și submezocolică, fapt ce prezintă importanță în abordarea sa (Fig. 1). Distingem patru segmente: capul, gîtul, corpul și coada pancreasului. Capul pancreasului, de formă aproximativ sferică, este înscris în potcoava
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
cu confluentul bilio-pancreatic; marginea inferioară a capului pancreasului este în raport strîns cu porțiunea a treia a duodenului; marginea stîngă - cu vasele mezenterice superioare. Corpul pancreasului prezintă, cum am mai menționat, trei fețe. Astfel, fața anterioară este în raport cu peritoneul parietal posterior al bursei omentale la nivelul arterei gastro-duodenale, cu rădăcina mezocolonului transvers, cu pilorul și cu colonul transvers. Fața posterioară vine la raport de la dreapta la stînga, cu aorta și originea mezentericei superioare, cu plexul celiac, cu vena renală
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
a capului pancreasului, cît și carefurul venos al portei. Tehnică: Timpul I - La un lat de deget de marginea externă a duodenului doi, cranial, pînă la nivelul hiatusului lui Winslow, și caudal, pînă la nivelul pediculului mezenteric superior, se secționează peritoneul parietal posterior. Timpul II - Se decolează peritoneul pe toată incizia efectuată. Găsind spațiul de clivaj dindărătul duodeno-pancreasului, la nivelul fasciei lui Treitz, se începe decolarea, fie numai cu degetul, fie cu tamponul montat pe o pensă, fie chiar și cu
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
al portei. Tehnică: Timpul I - La un lat de deget de marginea externă a duodenului doi, cranial, pînă la nivelul hiatusului lui Winslow, și caudal, pînă la nivelul pediculului mezenteric superior, se secționează peritoneul parietal posterior. Timpul II - Se decolează peritoneul pe toată incizia efectuată. Găsind spațiul de clivaj dindărătul duodeno-pancreasului, la nivelul fasciei lui Treitz, se începe decolarea, fie numai cu degetul, fie cu tamponul montat pe o pensă, fie chiar și cu foarfecele. Decolarea începe din partea mijlocie a duodenului
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
tamponul montat pe o pensă, fie chiar și cu foarfecele. Decolarea începe din partea mijlocie a duodenului doi, după care se va lărgi cranial și caudal. După terminarea examinării zonei și organelor din zonă, se readuce duodeno-pancreasul în poziție normală, iar peritoneul secționat se repune și se coase cu un surget de catgut (atenție la hemostaza zonei!). Un caz al nostru, la care hemostaza a lăsat de dorit, a dus la complicații severe. Obs.: Un bolnav care prezenta clinic și radiologic un
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]