1,199 matches
-
intestinale cronice inflamatorii sau ischemice au un risc crescut de peritonită, agravarea ischemiei sau perforații intestinale în cursul DP. Infecțiile peretelui abdominal și ale pielii riscă să determine contaminarea orificiului de ieșire al cateterului peritoneal, infecții ale tunelului subcutanat și peritonite. Un risc crescut de infecții există și la pacienții cu stomii digestive sau urinare. Un episod de diverticulită se poate complica cu peritonită. De aceea, antecedentele de diverticulită recurentă constituie o contraindicație relativă pentru DP. Alte contraindicații pot fi, de la
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
ale pielii riscă să determine contaminarea orificiului de ieșire al cateterului peritoneal, infecții ale tunelului subcutanat și peritonite. Un risc crescut de infecții există și la pacienții cu stomii digestive sau urinare. Un episod de diverticulită se poate complica cu peritonită. De aceea, antecedentele de diverticulită recurentă constituie o contraindicație relativă pentru DP. Alte contraindicații pot fi, de la caz la caz: depresia, non-complianța, ocupația sau stilul de viață al pacientului. SCHIMBAREA MODALITĂȚII DE DIALIZĂ DE LA DP LA HD, TREBUIE LUATĂ îN
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
Alte contraindicații pot fi, de la caz la caz: depresia, non-complianța, ocupația sau stilul de viață al pacientului. SCHIMBAREA MODALITĂȚII DE DIALIZĂ DE LA DP LA HD, TREBUIE LUATĂ îN DISCUȚIE îN URMĂTOARELE SITUAȚII: Insuficiența clearance-ului sau al ultrafiltrării; Episoadele frecvente de peritonită; Complicații mecanice ale accesului peritoneal care nu pot fi rezolvate; Pierderile importante de proteine și malnutriția severă; Hipertrigliceridemia severă. b. Anatomia și fiziologia peritoneului ca membrană de dializă Membrana peritoneală este formată din două foițe, parietală și viscerală, între care
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
la până la 30 % dintre pacienții cu DP cu vechime de peste 2 ani. Practic, ea se definește pe baza PET, ca un volum de UF netă <400 ml după 4 ore de stază cu o soluție cu glucoză 3,86 %. 2. Peritonitele Peritonitele infecțioase reprezintă complicații majore ale DP, care rămân și în prezent prima cauză de eșec al DP, în ciuda progreselor din ultimii ani în prevenirea lor. Agenții etiologici ai peritonitelor sunt, de regulă (80-90 %), bacterii, mai frecvent Gram-pozitive decât Gram-negative
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
până la 30 % dintre pacienții cu DP cu vechime de peste 2 ani. Practic, ea se definește pe baza PET, ca un volum de UF netă <400 ml după 4 ore de stază cu o soluție cu glucoză 3,86 %. 2. Peritonitele Peritonitele infecțioase reprezintă complicații majore ale DP, care rămân și în prezent prima cauză de eșec al DP, în ciuda progreselor din ultimii ani în prevenirea lor. Agenții etiologici ai peritonitelor sunt, de regulă (80-90 %), bacterii, mai frecvent Gram-pozitive decât Gram-negative. Un
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
de stază cu o soluție cu glucoză 3,86 %. 2. Peritonitele Peritonitele infecțioase reprezintă complicații majore ale DP, care rămân și în prezent prima cauză de eșec al DP, în ciuda progreselor din ultimii ani în prevenirea lor. Agenții etiologici ai peritonitelor sunt, de regulă (80-90 %), bacterii, mai frecvent Gram-pozitive decât Gram-negative. Un număr relativ mic de cazuri sunt cauzate de fungi (3-7 %) și de micobacterii (1-2 %). în peritonita asociată DP, spre deosebire de peritonitele chirurgicale, infecția este cu un germen unic, iar inoculul
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
al DP, în ciuda progreselor din ultimii ani în prevenirea lor. Agenții etiologici ai peritonitelor sunt, de regulă (80-90 %), bacterii, mai frecvent Gram-pozitive decât Gram-negative. Un număr relativ mic de cazuri sunt cauzate de fungi (3-7 %) și de micobacterii (1-2 %). în peritonita asociată DP, spre deosebire de peritonitele chirurgicale, infecția este cu un germen unic, iar inoculul bacterian este de obicei în cantitate mică. Căile de acces ale microorganismelor în cavitatea peritoneală sunt variabile și adesea dificil de identificat: Calea transluminală este cea mai
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
din ultimii ani în prevenirea lor. Agenții etiologici ai peritonitelor sunt, de regulă (80-90 %), bacterii, mai frecvent Gram-pozitive decât Gram-negative. Un număr relativ mic de cazuri sunt cauzate de fungi (3-7 %) și de micobacterii (1-2 %). în peritonita asociată DP, spre deosebire de peritonitele chirurgicale, infecția este cu un germen unic, iar inoculul bacterian este de obicei în cantitate mică. Căile de acces ale microorganismelor în cavitatea peritoneală sunt variabile și adesea dificil de identificat: Calea transluminală este cea mai frecvent implicată (30-40 %). Contaminarea
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
CRP, VSH, fibrinogen și γ globuline crescute). Examenul citologic al probei de dializat efluent arată > 100 leucocite/mm3, cu > 50 % PMN. Predominența limfocitelor în lichid poate sugera o infecție fungică sau tuberculoasă. Cultura pozitivă a dializatului efluent confirmă diagnosticul de peritonită, deși, în 10 % din cazuri, culturile pot fi negative. Diagnosticul pozitiv se stabilește în prezența a cel puțin două dintre următoarele trei criterii: Simptome și/sau semne clinice de peritonită; Dializat efluent tulbure și/sau cu >100 leucocite/mm3 și
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
sau tuberculoasă. Cultura pozitivă a dializatului efluent confirmă diagnosticul de peritonită, deși, în 10 % din cazuri, culturile pot fi negative. Diagnosticul pozitiv se stabilește în prezența a cel puțin două dintre următoarele trei criterii: Simptome și/sau semne clinice de peritonită; Dializat efluent tulbure și/sau cu >100 leucocite/mm3 și/sau cu >50 % PMN; Prezența de germeni în dializatul efluent, la examenul direct sau la cultură. O cultură negativă a lichidului de DP la un pacient care prezintă dureri abdominale
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
cu >100 leucocite/mm3 și/sau cu >50 % PMN; Prezența de germeni în dializatul efluent, la examenul direct sau la cultură. O cultură negativă a lichidului de DP la un pacient care prezintă dureri abdominale și dializat tulbure nu exclude peritonita infecțioasă. Această situație se poate întâlni în cazul unei recoltări precoce, la debutul peritonitei (proliferare bacteriană redusă) sau inadecvate a dializatului (cantitate prea mică), ori „decapitării” infecției cu antibiotice administrate anterior (pentru altă suferință). Peritonite cu culturi negative, adesea repetate
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
efluent, la examenul direct sau la cultură. O cultură negativă a lichidului de DP la un pacient care prezintă dureri abdominale și dializat tulbure nu exclude peritonita infecțioasă. Această situație se poate întâlni în cazul unei recoltări precoce, la debutul peritonitei (proliferare bacteriană redusă) sau inadecvate a dializatului (cantitate prea mică), ori „decapitării” infecției cu antibiotice administrate anterior (pentru altă suferință). Peritonite cu culturi negative, adesea repetate, se pot întâlni și în alte afecțiuni: peritonită tuberculoasă, peritonită non-infecțioasă cu eozinofile (alergică
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
și dializat tulbure nu exclude peritonita infecțioasă. Această situație se poate întâlni în cazul unei recoltări precoce, la debutul peritonitei (proliferare bacteriană redusă) sau inadecvate a dializatului (cantitate prea mică), ori „decapitării” infecției cu antibiotice administrate anterior (pentru altă suferință). Peritonite cu culturi negative, adesea repetate, se pot întâlni și în alte afecțiuni: peritonită tuberculoasă, peritonită non-infecțioasă cu eozinofile (alergică), tumori, leucemie, limfom. Principalele măsuri de prevenire a peritonitelor sunt următoarele: Implantarea corectă a cateterului de DP, crearea unui tunel subcutanat
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
cazul unei recoltări precoce, la debutul peritonitei (proliferare bacteriană redusă) sau inadecvate a dializatului (cantitate prea mică), ori „decapitării” infecției cu antibiotice administrate anterior (pentru altă suferință). Peritonite cu culturi negative, adesea repetate, se pot întâlni și în alte afecțiuni: peritonită tuberculoasă, peritonită non-infecțioasă cu eozinofile (alergică), tumori, leucemie, limfom. Principalele măsuri de prevenire a peritonitelor sunt următoarele: Implantarea corectă a cateterului de DP, crearea unui tunel subcutanat cu traiect descendent, evitarea traumatismului și a hematomului local, administrarea de antibiotice preoperator
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
recoltări precoce, la debutul peritonitei (proliferare bacteriană redusă) sau inadecvate a dializatului (cantitate prea mică), ori „decapitării” infecției cu antibiotice administrate anterior (pentru altă suferință). Peritonite cu culturi negative, adesea repetate, se pot întâlni și în alte afecțiuni: peritonită tuberculoasă, peritonită non-infecțioasă cu eozinofile (alergică), tumori, leucemie, limfom. Principalele măsuri de prevenire a peritonitelor sunt următoarele: Implantarea corectă a cateterului de DP, crearea unui tunel subcutanat cu traiect descendent, evitarea traumatismului și a hematomului local, administrarea de antibiotice preoperator, îngrijirea corectă
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
prea mică), ori „decapitării” infecției cu antibiotice administrate anterior (pentru altă suferință). Peritonite cu culturi negative, adesea repetate, se pot întâlni și în alte afecțiuni: peritonită tuberculoasă, peritonită non-infecțioasă cu eozinofile (alergică), tumori, leucemie, limfom. Principalele măsuri de prevenire a peritonitelor sunt următoarele: Implantarea corectă a cateterului de DP, crearea unui tunel subcutanat cu traiect descendent, evitarea traumatismului și a hematomului local, administrarea de antibiotice preoperator, îngrijirea corectă post-operatorie a orificiului de ieșire; Respectarea tehnicii corecte a schimburilor, a măsurilor de
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
48 ore), se adaptează terapia pe baza acesteia. După 4 zile, se evaluează eficacitatea tratamentului (simptome clinice, examen citologic al dializatului), în funcție de care se decide continuarea sau modificarea sa. în caz de evoluție nefavorabilă, se ia în discuție reevaluarea diagnosticului (peritonită secundară?) sau ablația cateterului de DP. Durata optimă a tratamentului depinde de etiologie și de evoluția clinică. în peritonitele cu germeni Gram-pozitivi (mai puțin cele cu S. aureus), cu germene Gram-negativ unic și în cele cu cultură negativă, antibioticele trebuie
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
al dializatului), în funcție de care se decide continuarea sau modificarea sa. în caz de evoluție nefavorabilă, se ia în discuție reevaluarea diagnosticului (peritonită secundară?) sau ablația cateterului de DP. Durata optimă a tratamentului depinde de etiologie și de evoluția clinică. în peritonitele cu germeni Gram-pozitivi (mai puțin cele cu S. aureus), cu germene Gram-negativ unic și în cele cu cultură negativă, antibioticele trebuie continuate cel puțin o săptămână după ce dializatul devine limpede (sau nr. leucocite scade < 100/mm3) și cultura devine negativă
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
aureus), cu germene Gram-negativ unic și în cele cu cultură negativă, antibioticele trebuie continuate cel puțin o săptămână după ce dializatul devine limpede (sau nr. leucocite scade < 100/mm3) și cultura devine negativă - ceea ce înseamnă circa 10-14 zile, în total. în peritonitele cu S. aureus, Pseudomonas, asocieri de bacili Gramnegativi sau/și anaerobi, se recomandă un tratament de 21 zile. în peritonitele cu fungi, durata trebuie să fie de 28 zile. Peritonita cu enterococ se tratează cu ampicilină, eventual în asociere cu
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
devine limpede (sau nr. leucocite scade < 100/mm3) și cultura devine negativă - ceea ce înseamnă circa 10-14 zile, în total. în peritonitele cu S. aureus, Pseudomonas, asocieri de bacili Gramnegativi sau/și anaerobi, se recomandă un tratament de 21 zile. în peritonitele cu fungi, durata trebuie să fie de 28 zile. Peritonita cu enterococ se tratează cu ampicilină, eventual în asociere cu un aminoglicozid. în caz de rezistență la ampicilină se indică vancomicină sau clindamicină, iar în caz de rezistență la vancomicină
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
devine negativă - ceea ce înseamnă circa 10-14 zile, în total. în peritonitele cu S. aureus, Pseudomonas, asocieri de bacili Gramnegativi sau/și anaerobi, se recomandă un tratament de 21 zile. în peritonitele cu fungi, durata trebuie să fie de 28 zile. Peritonita cu enterococ se tratează cu ampicilină, eventual în asociere cu un aminoglicozid. în caz de rezistență la ampicilină se indică vancomicină sau clindamicină, iar în caz de rezistență la vancomicină, linezolid, sau quinupristin/dalfopristin (ultima nu este activă asupra Enterococcus
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
se tratează cu ampicilină, eventual în asociere cu un aminoglicozid. în caz de rezistență la ampicilină se indică vancomicină sau clindamicină, iar în caz de rezistență la vancomicină, linezolid, sau quinupristin/dalfopristin (ultima nu este activă asupra Enterococcus faecalis). în peritonitele cu enterococi rezistenți la vancomicină, este de luat în considerare ablația cateterului de DP. Peritonita cu Staphylococcus aureus sensibil la meticilină se tratează cu o cefalosporină de generația I. Dacă după 24 - 48 ore răspunsul la tratament nu este satisfăcător
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
ampicilină se indică vancomicină sau clindamicină, iar în caz de rezistență la vancomicină, linezolid, sau quinupristin/dalfopristin (ultima nu este activă asupra Enterococcus faecalis). în peritonitele cu enterococi rezistenți la vancomicină, este de luat în considerare ablația cateterului de DP. Peritonita cu Staphylococcus aureus sensibil la meticilină se tratează cu o cefalosporină de generația I. Dacă după 24 - 48 ore răspunsul la tratament nu este satisfăcător, se adaugă rifampicină P.O. Pentru S. aureus rezistent la meticilină (ce presupune rezistență simultană
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
se recomandă rifampicină plus clindamicină sau vancomicină sau teicoplanină. La pacienții cu FRR, se recomandă dozarea concentrației serice a vancomicinei, care trebuie menținută > 15 µg/ml. Pentru S. aureus rezistent la vancomicină se pot folosi linezolid, daptomycin sau quinupristin/dalfopristin. Peritonita cu Staphylococcus epidermidis se tratează cu cefalosporină I, iar în caz de rezistență sau recădere (50 % din cazuri), cu vancomicină sau clindamicină. Peritonitele repetate cu S. epidermidis sugerează colonizarea porțiunii intraabdominale a cateterului de dializă peritoneală și necesită, de regulă
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
15 µg/ml. Pentru S. aureus rezistent la vancomicină se pot folosi linezolid, daptomycin sau quinupristin/dalfopristin. Peritonita cu Staphylococcus epidermidis se tratează cu cefalosporină I, iar în caz de rezistență sau recădere (50 % din cazuri), cu vancomicină sau clindamicină. Peritonitele repetate cu S. epidermidis sugerează colonizarea porțiunii intraabdominale a cateterului de dializă peritoneală și necesită, de regulă, înlocuirea cateterului. Peritonitele cu E. coli, Klebsiella sau Proteus se tratează cu ceftazidimă, dacă antibiograma indică sensibilitate. Peritonitele cu Pseudomonas și cu Stenotrophomonas
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]