96 matches
-
Luă un Times și un Daily News și-i sări În ochi „Nite Owl“. Băieții lui Dudley Întorceau Darktown cu dosul În sus, săltînd infractorii negri cunoscuți, căutîndu-i pe adevărații bandiți care trăseseră cu pușcoacele În Griffith Park. Rahat cu perje: cine a plantat armele În mașina lui Ray Coates a plantat și gloanțele potrivite În parc, folosindu-se de localizarea dată de presă. Numai niște profesioniști ar fi avut mintea și tupeul necesare pentru așa ceva. Mike Breuning și Dick Carlisle
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
Niță și alții ("Ziua de Cluj", 27.VI.2007); Acolo, ca în suc propriu, sunt alde Iliescu, Năstase, Hrebenciuc, Olteanu, Patriciu, Voiculescu și alții ca ei ("Monitorul de Sibiu", 9.VI.2008); perioada în care Hizo îi pregătea pe alde Perja sau Purica (EZ, 28.VIII.2000); Alde Becali sau Dragomir s-au trezit latifundiari ("Ziua de Cluj", 26.VI.2008). Sensul tipologic și generalizator se obține contextual, discursiv, prin exemplificare multiplă 14. Tiparul stabilește o clasă prin enumerarea membrilor prototipici
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
-
de creion, de fapt) și mi-l înfige acolo unde nu era zare de venă. Nu țip și imediat face altă gaură. Tot nu dă de sînge. Mă mai forați mult? zîmbesc eu cuceritor. Pînă reușesc, răspunde ea ca o perjă acră. Din greșeală, acălăul dă spre o pungă de sînge și umple seringa. Gata, fata îmi zîmbește fermecător și eu rînjesc a mulțumire. Doctorul mă invită la o cafea și eu refuz politicos. Vă conduce Letiția, mă copleșește medicul cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
pe masă. Spre marea bucurie a lui Săndel, cât era de flămând, nu este invitat singur la masă, ci-i cheamă pe toți, dar, celor de-ai casei, le pune mâncare de post : borș cu cartofi, fasole prăjită cu ulei, perje fierte cu prăjeală de ulei și murături : harbuji murați, castraveciori, gogonele date-n pârgă, toate bune și gustoase după cum arătau. Pentru Săndel pune mâncare de frupt, cum se spune : jumări de porc, cârnați făcuți din carne de porc în amestec
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
slăbiciune pentru dumneata. De acum, trecuseră anii și i-ai convins pe junimiști că matale ai ceva de spus. Într una din zile, stând de vorbă cu Vasile Pogor, l-ai prevenit în glumă că îl vei face „să spargă perja fără voia și fără știrea lui”... De unde să știe omul ce drăcovenie mai înseamnă și asta și râdea cu poftă. În ziua sorocită pentru ședința Junimii, ai cumpărat „un testemel de perje” și, în înțelegere cu slugile lui Pogor, care
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
în glumă că îl vei face „să spargă perja fără voia și fără știrea lui”... De unde să știe omul ce drăcovenie mai înseamnă și asta și râdea cu poftă. În ziua sorocită pentru ședința Junimii, ai cumpărat „un testemel de perje” și, în înțelegere cu slugile lui Pogor, care făceau curat în odaia cu pricina, ai garnisit bine cu perje scaunul lui Pogor. Tocmai în seara aceea și-a făcut apariția la ședință și P.P.Carp, pentru a face o comunicare
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
ce drăcovenie mai înseamnă și asta și râdea cu poftă. În ziua sorocită pentru ședința Junimii, ai cumpărat „un testemel de perje” și, în înțelegere cu slugile lui Pogor, care făceau curat în odaia cu pricina, ai garnisit bine cu perje scaunul lui Pogor. Tocmai în seara aceea și-a făcut apariția la ședință și P.P.Carp, pentru a face o comunicare de ordin politic. După începerea ședinței, mătăluță, care știai că la Junimea „anecdota primează”, ai cerut voie să spui
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
ca să văd pe care ... a mai născut și Isac!>> La auzul acestora, Pogor se tăvălea de râs. Atunci dumneata te-ai apropiat de el și, luându-l cu binișorul, i-ai șoptit: „ Coane Vasile! Ți-am făcut pozna. Ai spart perjele cu... șezutul, cum ne-a fost vorba.” Din perjele pe care le-ai așezat cu atâta grijă se făcuse o adevărată chiseliță. În seara aceea, la Junimea a fost un râs fără margini, iar a doua zi tot târgul cunoștea
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
La auzul acestora, Pogor se tăvălea de râs. Atunci dumneata te-ai apropiat de el și, luându-l cu binișorul, i-ai șoptit: „ Coane Vasile! Ți-am făcut pozna. Ai spart perjele cu... șezutul, cum ne-a fost vorba.” Din perjele pe care le-ai așezat cu atâta grijă se făcuse o adevărată chiseliță. În seara aceea, la Junimea a fost un râs fără margini, iar a doua zi tot târgul cunoștea pozna dumitale. Numai că, vezi dumneata, nu toate merg
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
curând, să vină Și alți nepoței la mine La bunica în Moldova, undeva e încotrova Puiul scurmă-n rumeguș Nu cu gheară, cu scurmuș, lar ardeiu-i chipăruș. Cocostârcul este barza curechi una e cu varza. Un ciorap e un colțun, perje-s prunele din prun și povidla e magiun. Plapuma, cum zicem noi, e ogheal la Dorohoi Un copil ce s-a lovit plânge fiindcă s-a pălit. Un cartof e-o barabulă Ori zici cușmă ori căciulă Donița e cofăel
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
fetelor, aici am pus patlagină pe rănile năzbâtiilor și țărnă aici e podul cel cu minuni, cu viespi și sticle de lampă, cu scrijeli și ciuperci pe ață, ori unde-i sarea în buduroi, ori nucile pentru prăjituri, cireșele uscate, perjăle afumate pentru chisăliță, pentru mâncărurile cele ca niciunde și niciodată. Aici am văzut cum vițelul, ori mielul e dus în casă, învelit apărat de frig, ca pe-un copil mic, ființă fiind și el de la Dumnezeu și scump la casa
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
curând, să vină Și alți nepoței la mine La bunica în Moldova, undeva e încotrova Puiul scurmă-n rumeguș Nu cu gheară, cu scurmuș, lar ardeiu-i chipăruș. Cocostârcul este barza curechi una e cu varza. Un ciorap e un colțun, perje-s prunele din prun și povidla e magiun. Plapuma, cum zicem noi, e ogheal la Dorohoi Un copil ce s-a lovit plânge fiindcă s-a pălit. Un cartof e-o barabulă Ori zici cușmă ori căciulă Donița e cofăel
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
fetelor, aici am pus patlagină pe rănile năzbâtiilor și țărnă aici e podul cel cu minuni, cu viespi și sticle de lampă, cu scrijeli și ciuperci pe ață, ori unde-i sarea în buduroi, ori nucile pentru prăjituri, cireșele uscate, perjăle afumate pentru chisăliță, pentru mâncărurile cele ca niciunde și niciodată. Aici am văzut cum vițelul, ori mielul e dus în casă, învelit apărat de frig, ca pe-un copil mic, ființă fiind și el de la Dumnezeu și scump la casa
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
celor ce nu pot fi altfel de cum sunt”[7, p.330]. Prin intermediul acestei opere, elevii descoperă cum erau oamenii („Și părintele Ioan de sub deal, Doamne, ce om vrednic și cu bunătate mai era!” și Locuitorii din Ocea „alungă cioara cu perja-n gură tocmai dincolo, peste hotar” - aluzie la zgârcenia acestora), ce îndeletniciri aveau, cum se organizau („Într-un colț al odăiei, câteva merțe de fasoleș în altul, sămânță de cânepăș în al treilea, o movilă de mere domnești și pere
Caleidoscop by Elena Amuhaia () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93509]
-
în livadă se fuduleau cu roadele lor și o mulțime de perji. În anul la care fac eu referire, pe când eram în clasa a șasea elementară, se făcuseră puține fructe și de aceea mama m-a pus la adunatul tuturor perjelor, care altădată, cele care cădeau pe jos, mai erau lăsate și în grija porcilor sau a păsărilor. Le scuturam, după care le strângeam perjă cu perjă, să nu se piardă nimic. Pe cele rămase sus, le „bombardam”cu ciomagul, să
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
șasea elementară, se făcuseră puține fructe și de aceea mama m-a pus la adunatul tuturor perjelor, care altădată, cele care cădeau pe jos, mai erau lăsate și în grija porcilor sau a păsărilor. Le scuturam, după care le strângeam perjă cu perjă, să nu se piardă nimic. Pe cele rămase sus, le „bombardam”cu ciomagul, să cadă jos. Între timp, mama pregătea focul, pe care îl organiza și întreținea în mijlocul ogrăzii. Aducea chirostiile, așeza ceaunul, un ceaun mare, încăpător, pe
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
se făcuseră puține fructe și de aceea mama m-a pus la adunatul tuturor perjelor, care altădată, cele care cădeau pe jos, mai erau lăsate și în grija porcilor sau a păsărilor. Le scuturam, după care le strângeam perjă cu perjă, să nu se piardă nimic. Pe cele rămase sus, le „bombardam”cu ciomagul, să cadă jos. Între timp, mama pregătea focul, pe care îl organiza și întreținea în mijlocul ogrăzii. Aducea chirostiile, așeza ceaunul, un ceaun mare, încăpător, pe care de la
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
care îl organiza și întreținea în mijlocul ogrăzii. Aducea chirostiile, așeza ceaunul, un ceaun mare, încăpător, pe care de la un timp îl manipulam împreună, că ea mai scăzuse din puteri iar eu singur nu-i prea știam rostul, în care turnam perjele după ce le scote am sâmburii, bucată cu bucată. După ce totul începea să forfotească în ceaun, tot eu cu o lopățică mestecam mereu conținu tul să nu se prindă de fundul și marginile vasului, evitând afumarea povirlei. După aprecierile mamei, odată cu
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
de porumb se utilizau doar pentru copt pâinea. Ne veneau numai lacrimi în ochi, când vedeam astfel de lucruri. Pentru că erau oameni cumsecade, gazda ne aducea mereu de mâncare: brânză de oi de la butoi (dar foarte sărată), sarbușcă (ciorbă) de perje verzi și adesea țipari fierbinți pe care nu i-am putut gusta măcar). Într-o duminică ne-am dus la pârâu să facem baie, dar ne-am umplut rău de mâl, de nu ne puteam descotorosi. Nu era nici o pietricică
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Bucureștenii spun ac, ac cu gămălie, ac de cap, ac de siguranță. Același lucru cu pepene verde și pepene galben, în loc de harbuz / lubeniță și zamuz ori pepene. Același lucru cu prune pentru toate fructele prunilor când e deosebire între prună, perjă, goldană, avramă, bărdacă. Același lucru cu a sparge lemne singur în loc de a tăia lemne, a curma, a despica lemne etc. Dreapta pronunțare, ortoepia e una și trebuie să recunoaștem că, în Muntenia, rostirea e mai corectă decât în alte provincii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
se duce a umbla (rău întrebuințate) miel, noaten, cârlan, mioară, mânz mînzoc strâjnic tretin (confuzie) cotei, boldei, câne, dulău, zăvod, prepelicar capău (bogăție) pisică pisoi mâță, motan, mâțoc. colțun ciorapi palmă (om) labă (animal) brâncă (urs) căngi și ghiare poamă, perjă, .............., bardacă (Moldova) corcodușe (distincte) prune (Muntenia) corcodușe arbore, copac, pom la Buc. numai pom bundă pieptar cojocel cojoc sarică tohoarcă; cațaveică scurteică; dulamă suman. hulub porumb (popușoi, cucuruz) caras caracudă 22 Iulie. Pescarul cel cu nas mare ahotnic de undiță
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
spală bine oala cu două torți în care adusese laptele și se pregătea de plecare. Bunicul strigă la Mihăiță să vină afară, ca să țină scara în timp ce dânsul cobora încetișor, treaptă cu treaptă, ținând într-o mână strachina umplută ochi cu perje uscate și scrijele de mere domnești. Pentru cei care nu au gustat în viața lor „scrijele” trebuie să spunem că în satele din Moldova merele coapte se taie felioare subțiri, care se usucă la soare și se pun apoi la
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
N.n. - Palavre ! Basne ! George Pruteanu, în ziua de 22 decembrie ora 12,09 se afla, după programul obișnuit la locul său de muncă Librăria 29, cartierul Cetățuia, la 10 km spre sud de Copou . Varianta cu G.P.cade ca o perjă fulgerată . Am înțeles domnule Spiridon, că renunțați la varianta “eliberării în noaptea de 21 spre 22 decembrie, după un schimb amabil de zâmbete cu maiorul C. Matei ”. Foarte bine, e dreptul dvs . Se poate renunța și la beciurile Procuraturii militare
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
domnului Artavazd Karamyan, jucător; - domnului Vasiler Maftei, jucător; - domnului Marius Constantin Măldărășanu, jucător; - domnului Mihai Adrian Mincă, jucător; - domnului Dinu Viorel Moldovan, jucător; - domnului Valentin Marian Negru, jucător; - domnului Daniel George Niculae, jucător; - domnului Daniel Gabriel Pancu, jucător; - domnului Dănuț Perja, jucător; - domnului Marius Postolache, jucător; - domnului Ionuț Alin Rada, jucător; - domnului Adrian Rusu, jucător; - domnului Constantin Romeo Stancu, jucător; - domnului Ionuț Cristian Stancu, jucător; - domnului Ciprian Vasilache, jucător. Articolul 2 Se conferă Medalia Meritul Sportiv clasa a II-a: - domnului
DECRET nr. 320 din 17 martie 2006 privind conferirea Medaliei Meritul Sportiv. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175967_a_177296]
-
2008) 16. Calincova Anastasia, fiica lui Priscari Nicolae (născut la 7.05.1920 în localitatea Cimișlia) și Maria, născută la data de 15 septembrie 1950 în localitatea Cimișlia, județul Cimișlia, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Valea Perjei, str. Hîncești nr. 169, județul Cimișlia. (8.822/2003) 17. Carneț Irina, fiica lui Valentin și Galina (fiica lui Sava Ion, născut la 17.10.1905 în localitatea Dumbrăvița), născută la data de 15 ianuarie 1987 în localitatea Fălești, Republica Moldova
ORDIN nr. 2.862/C din 7 noiembrie 2008 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/204540_a_205869]