148 matches
-
pentru proiectarea tridimensională, ca și ecranele rulate în tocuri sau dispuse în cutii și susceptibile de a fi montate pe un trepied, puse pe o masă sau agățate de plafon. Sunt cel mai adesea făcute din pânză albita, argintata sau perlata (adică acoperită cu particule sferice mici de sticlă sau microsfere) sau în foi de material plastic, aceste țesături sau foi fiind în general perforate. Pentru a se clasifică la această poziție țesăturile sau foile de mai sus trebuie cel puțin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166818_a_168147]
-
2. DETERMINAREA RETENȚIEI DE ULEI 1. Obiect și domeniu de aplicare Prezentul document definește procedura pentru determinarea retenției de ulei a unui îngrășământ simplu pe bază de azotat de amoniu cu conținut mare de azot. Metoda este aplicabilă atât îngrășămintelor perlate, cât și celor granulare, care nu conțin materiale solubile în ulei. 2. Definiție Retenția de ulei a unui îngrășământ: cantitatea de ulei reținută de îngrășământ, determinată în condițiile de operare specificate, exprimată în procente de masă. 3. Principii Imersia totală
jrc1191as1987 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86330_a_87117]
-
lichide se clasifică la poziția nr. 38.14. 22) Preparatele oenologice, utilizate în special pentru limpezirea (cleirea) vinului și preparatele pentru limpezirea celorlalte băuturi fermentate. Au la bază adeseori, polivinilpirolidona sau substanțe gelatinoase sau albuminoase, cum sunt ihtiocolul, gelatina, spumă perlata de Irlanda și albușul de ou. Totuși, preparatele conținând enzime, sunt excluse de aici (poziția nr. 35.07). 23) Materialele de umplutura (extendoare) compozite pentru vopsele. Acestea sunt preparate sub formă de prafuri care se adaugă în mod frecvent la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166893_a_168222]
-
Este constituit în principal din tărâțe de ovăz și membrane externe Celuloză brută 1.05 Orz Boabe de Hordeum vulgare L 1.06 Făină integrală grosieră de orz Subprodus obținut prin transformarea orzului în prealabil curățat și decorticat, în orz perlat, griș sau făină Celuloză brută 1.07 Proteină de orz Subprodus uscat rezultat în urma obținerii de amidon din orz. Este constituit în principal din proteina rezultată din separarea amidonului Proteină brută, amidon 1.08 Brizură de orez Subprodus obținut din
jrc3687as1998 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88847_a_89634]
-
sus în jos, inscripția "ROMÂNIA", valoarea nominală "10 LEI" încadrând stema României, două piese din tezaurul de la Someșeni, respectiv montura unui inel - la stânga și un pandantiv - la dreapta, precum și anul de emisiune - 2010, iar la exterior, 3 arce de cerc perlate. Reversul prezintă, în centru, reprezentarea pectoralului, piesa cea mai importantă din Tezaurul de la Someșeni, la exterior, inscripția "TEZAURUL DE LA SOMESENI" intercalată între două arce de cerc perlate. Articolul 3 Monedele, ambalate în capsule de metacrilat transparent, vor fi însoțite de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/219939_a_221268]
-
dreapta, precum și anul de emisiune - 2010, iar la exterior, 3 arce de cerc perlate. Reversul prezintă, în centru, reprezentarea pectoralului, piesa cea mai importantă din Tezaurul de la Someșeni, la exterior, inscripția "TEZAURUL DE LA SOMESENI" intercalată între două arce de cerc perlate. Articolul 3 Monedele, ambalate în capsule de metacrilat transparent, vor fi însoțite de broșuri de prezentare a tematicii emisiunii, redactate în limbile română, engleză și franceză. Broșurile includ certificatul de autenticitate al emisiunii, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului Băncii Naționale a României
EUR-Lex () [Corola-website/Law/219939_a_221268]
-
inferioară, ascunse, la nivelul ultimului nasture. De asemenea, la interior, vestonul este prevăzut cu două buzunare ascunse, închise cu nasturi. Vestonul are epoleți care se prind la partea dinspre gât cu nasturi metalici. Nasturii vestonului sunt confecționați din material auriu perlat și ușor bombați. Modelul vestonului pentru femei este același că și cel pentru bărbați, cu excepția celor două pense pe piept, iar partea dreaptă se încheie peste cea stânga. 2. Pantalon (planșele nr. 1 și 2) Pantalonul se confecționează în varianta
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185467_a_186796]
-
eminentului medic-filozof Ioan Comnen. Acum pentru întâia oară tipăriă cu litere grecești și închinată în chip respectuos prea învățatului ..., domnului Ioan Constantin Basarab, de către Hrisant previstierul...”". În dreapta legendei se află stema Țării Românești întrun scut oval, aproape rotund, cu marginea perlată. În interpretare heraldică, punctele și liniuțele din interiorul scutului oval reprezintă culorile steagului românesc (roșu și galben pe fond albastru). Deasupra se află coroana domnească închisă, iar în părți - grifoni încolăciți în spirale. În scut: acvila valahă cu crucea în
Harta Țării Românești - Constantin Cantacuzino () [Corola-website/Science/332582_a_333911]
-
Austria, Asia Centrală, ajunge până în Siberia și Mongolia. În America de Nord, se află în zonele de munte, păduri, preerie, tundră și deșert, din Canada, vestul SUA și zona centrală a Mexicului. În Europa trăiesc numai două specii: popândăul european ( citellus), și popândăul perlat (Spermophilus suslicus). În trecut el a fost întâlnit și în Germania, în apropiere de granița cu Cehia. Din anul 2006 se încearcă în Saxonia repopularea cu popândăi. Popândăul sapă două tipuri de galerii subterane, unul pe care îl sapă tot
Spermophilus () [Corola-website/Science/329785_a_331114]
-
la deces. "Inocybe erubescens" poate fi confundat cu alte specii din acest gen ("Inocybe abietis", "Inocybe arghadhii", "Inocybe catalaunica", "Inocybe corydalina", "Inocybe fastiginata", "Inocybe fibrosa", "Inocybe friesii", "Inocybe geophylla", "Inocybe godeyi", "Inocybe haemacta", "Inocybe juriana", "Inocybe lateraria", "Inocybe mixtilis", "Inocybe perlata", "Inocybe pudica", "Inocybe sambucina", "Inocybe sororia", "Inocybe subnudipes", "Inocybe umbratica"). sau cu soiuri de genul "Clitocybe" (de exemplu "Clitocybe cerussata", "[[Clitocybe dealbata]]", "Clitocybe sin Omphalatus illudens") precum "[[Omphalotus olearius]]", în marea majoritate mai mult sau mai puțin otrăvitoare, unele chiar
Burete cărămiziu () [Corola-website/Science/335252_a_336581]
-
verzui. Înotătoarele dorsale și caudale mai întunecate și mai groase decât celelalte. Înotătoarele ventrale și înotătoarea anală pot avea o nuanță gălbuie, mai pronunțată în timpul perioadei de reproducere. În perioada de reproducere, masculul dobândește o coloristică specifică și are organele perlate (tuberculi nupțiali) deasupra ochiului pe fiecare parte a capului, pe spate și flancuri. Este o specie omnivoră. Adulții se hrănesc cu nevertebrate, mai ales cu insecte acvatice, larve de insecte, viermi, moluște și crustacee pe care le caută pe fundul
Babușcă de Tur () [Corola-website/Science/331231_a_332560]
-
lui Iosif, în timp ce în centrul triunghiului se află Pruncul Iisus. Arlechinul "Pierrot" (1718-1719), cu tematică din lumea teatrului, reprezintă un personaj de comedie care în tablou - în mod paradoxal - este prezentat cu expresie tristă a feței, într-un veștmânt alb perlat. Opera se bazează pe ambiguitatea dintre teatru și viață. pe amestecul de artă și natură. Tabloul "„Firma” lui Gersaint" (1720) trebuia să servească într-adevăr drept firmă, căci Gersaint era negustor de opere de artă. Realizat cu extraordinară repeziciune de
Antoine Watteau () [Corola-website/Science/300896_a_302225]
-
9-10. Vezica înotătoare se termină printr-o prelungire ascuțită, formând un conus spiralat. Solzii sunt mai mici decât la babușcă, tarancă și văduviță. Spatele este verzui-închis, cenușiu-închis, brun deschis, cu o tentă de albastru-verzui. Laturile sunt argintii. Abdomenul este alb perlat sau gălbui, cu reflexe rozacee. Înotătoarele dorsală și caudală sunt cenușii închise. Înotătoarele ventrale și anală sunt gălbui sau roșcate. Înotătoarele pectorale pot avea nuanțe portocalii sau roșii, în special în perioada de reproducere. Irisul ochilor cenușiu întunecat sau gălbui
Virezub () [Corola-website/Science/331480_a_332809]
-
începând din 1933 și folosit până în 1952. Aversul piesei reprezintă un cap laureat al personificării Republicii Franceze, din profil, spre stânga, legenda circulară și, sub gât, semnătura artistului gravor: La marginea monedei, de jur împrejur, a fost gravat un cerc perlat. Pe revers, sus, sunt gravate inițialele încoronate ale statului emitent, , iar central valoarea nominală a piesei, pe două rânduri, , și, mai jos, anul emisiunii: . De o parte și de alta a milesimului se află semnul Monetăriei din Paris, cornul abundenței
André Lavrillier () [Corola-website/Science/332581_a_333910]
-
pe două rânduri, , și, mai jos, anul emisiunii: . De o parte și de alta a milesimului se află semnul Monetăriei din Paris, cornul abundenței, respectiv o aripă, semnul gravorului șef, Lucien Bazor. De jur împrejur, a fost gravat un cerc perlat.Ca și pe avers, la marginea monedei, de jur împrejur, a fost gravat un cerc perlat. Cantul este neted. Prima emisiune datează din 1933. Între 1933 și 1939, au fost emise de exemplare din nichel. Între 1939 și 1947, au
André Lavrillier () [Corola-website/Science/332581_a_333910]
-
se află semnul Monetăriei din Paris, cornul abundenței, respectiv o aripă, semnul gravorului șef, Lucien Bazor. De jur împrejur, a fost gravat un cerc perlat.Ca și pe avers, la marginea monedei, de jur împrejur, a fost gravat un cerc perlat. Cantul este neted. Prima emisiune datează din 1933. Între 1933 și 1939, au fost emise de exemplare din nichel. Între 1939 și 1947, au fost emise de exemplare de bronz-aluminiu. Între 1947 și 1952, au fost emise de exemplare din
André Lavrillier () [Corola-website/Science/332581_a_333910]
-
scut cu monograma încoronată a regelui Carol al II-lea (un dublu C întretăiat), având valoarea nominală, , de o parte și de alta a păsării heraldice; sub acvilă, este gravat anul emisiunii, . De jur împrejur, a fost gravat un cerc perlat. Pe revers, este gravată efigia regelui Carol al II-lea, spre stânga, iar circular, textul ; sub gât, se află semnătura gravorului, , iar pe monedele bătute la Monetăria din Paris, de o parte și de alta se află semnul monetăriei, cornul
André Lavrillier () [Corola-website/Science/332581_a_333910]
-
se află semnătura gravorului, , iar pe monedele bătute la Monetăria din Paris, de o parte și de alta se află semnul monetăriei, cornul abundenței, respectiv o aripă, semnul gravorului șef, Lucien Bazor. De jur împrejur, a fost gravat un cerc perlat. Cantul este zimțat. Pe avers, în centru, este gravată "Acvila României" încoronată, ținând în cioc o cruce, iar în gheare un paloș și un sceptru, având pe piept un scut cu monograma încoronată a regelui Carol al II-lea (un
André Lavrillier () [Corola-website/Science/332581_a_333910]
-
scut cu monograma încoronată a regelui Carol al II-lea (un dublu C întretăiat), având valoarea nominală, , de o parte și de alta a păsării heraldice; sub acvilă, este gravat anul emisiunii, . De jur împrejur, a fost gravat un cerc perlat. Pe revers, este gravată efigia regelui Carol al II-lea, spre stânga, iar circular, textul ; sub gât, se află semnătura gravorului, , iar pe monedele bătute la Monetăria din Paris, de o parte și de alta semnul monetăriei, cornul abundenței, respectiv
André Lavrillier () [Corola-website/Science/332581_a_333910]
-
sub gât, se află semnătura gravorului, , iar pe monedele bătute la Monetăria din Paris, de o parte și de alta semnul monetăriei, cornul abundenței, respectiv o aripă, semnul gravorului șef, Lucien Bazor. De jur împrejur, a fost gravat un cerc perlat. Cantul este zimțat.
André Lavrillier () [Corola-website/Science/332581_a_333910]
-
laterale este trasată o ornamentație în zigzag denumită „greacă”, iar la cele patru colțuri se află câte un motiv ornamental în formă de cruce a lui Sfântului Andrei. În centrul mărcii poștale se află un medalion compus dintr-un cerc perlat alcătuit din 65 de puncte albe în mijlocul căruia se află efigia domnitorului Carol I cu fața îndreptată spre stânga. Emisiunea Paris a fost înlocuită treptat cu noi emisiuni asemănătoare care au fost tipărite în București. Clișeele folosite erau fie aduse
Timbrele poștale și istoria poștală ale României () [Corola-website/Science/309865_a_311194]
-
mod obișnuit. Diagnosticul poate fi confirmat prin biopsie excizională. Histologic, molluscum contagiosum este caracterizat prin organisme molluscum în epidermă deasupra membranei bazale, care constau în celule mari cu: Leziunile Molluscum contagiosum sunt de culoarea pielii, în forma de cupolă, și perlate. Ele au adesea un diametru de 1-5 milimetri, cu o gropiță în centru. Ele nu sunt în general, dureroase, dar pot deveni iritate sau pot provoca mâncărimi. Ruperea sau zgârierea leziunilor poate duce la infecții sau cicatrici. În aproximativ 10
Molluscum contagiosum () [Corola-website/Science/321901_a_323230]
-
atingere. Pielea poate fi cenușie sau viu colorată, cu diferite forme, dungi sau pete. Tritonii masculi devin aprins colorați în perioada de împerechere. Speciilor de peșteră, care trăiesc în întuneric, le lipsește pigmentarea și au un aspect roz semitransparent sau perlat. Dimensiunile salamandrelor variază între 2,7 cm, inclusiv coada, până la salamandra uriașă chinezească, care ajunge până la 1,8 m și cântărește 65 de kg. Totuși, majoritatea au lungimea între 10 cm si 22 cm Respirația diferă în rândul salamandrelor. Speciile
Salamandră () [Corola-website/Science/326078_a_327407]
-
clypeatum" sin. "Rhodophyllus aprilis" (comestibil, miros de făină, imediat după colectare câteodată chiar săpunos, primăvara în păduri de foioase), "Entoloma sepium" (comestibil, cuticulă mai deschisă, crește sub porumbar), "Inocybe mapipes" (otrăvitor, carnea tăiată devine ușor maronie, crește mai târziu), "Inocybe perlata" sin. "Inocybe rimosa" (necomestibil, poate otrăvitor, miros spermatic), "Pluteus cervinus" (ciuperca cerbilor, comestibil) sau "Rhodophyllus stauroporus" (suspect, miros de faină).
Pieptănuș primăvăratic () [Corola-website/Science/336317_a_337646]
-
apar descrieri ale unor eclipse totale de Soare în timpul cărora erau remarcate unele flăcări roșii sau munți care se observau lângă discul acoperit al Soarelui. Aceste flăcări erau ca niște prelungiri răzlețe ale discului solar, mult mai strălucitoare decât lumina perlată a coroanei solare. Aceste formațiuni au fost numite protuberanțe. După 1860, când Angelo Secchi a introdus metoda fotografică în studiul coroanei solare în timpul eclipselor totale, informațiile despre aceste formațiuni au devenit mai numeroase. Secchi afirma că protuberanțele se prezentau sub
Protuberanță solară () [Corola-website/Science/320388_a_321717]