277 matches
-
gradul de dezvoltare a cavității craniene fiind 5,8 (în timp ce la vidrele de râu este 4,63). Membrele anterioare ale vidrelor de mare sunt scurte și amintesc puțin de cele ale câinilor. Extremitățile membrelor anterioare nu sunt însă formate din pernuțe și degete, ci dintr-o suprafață compactă continuă de culoare neagră. Ghearele de pe labele anterioare sunt retractile și ating 10 mm în lungime. La adulți ele sunt puternic condensate, iar la tineri sunt ascuțite și puternic rotunjite înăuntru. Pernuțele de pe
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
din pernuțe și degete, ci dintr-o suprafață compactă continuă de culoare neagră. Ghearele de pe labele anterioare sunt retractile și ating 10 mm în lungime. La adulți ele sunt puternic condensate, iar la tineri sunt ascuțite și puternic rotunjite înăuntru. Pernuțele de pe membrele anterioare sunt, deopotrivă cu vibrisurile, niște organe de simț de importanță vitală. Membrele posterioare ale vidrei de mare sunt amplasate foarte în spate. Degetele lor sunt unite până la ultima falangă, ceea ce transformă membrele posterioare în înotătoare. Degetul exterior
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
un miros mai puțin dezvoltat, de aceea ele se bizuie mai mult pe văz și simțul tactil. Acesta din urmă este atât de dezvoltat, încât chiar și indivizii orbi sunt în stare să-și prindă singuri hrana, căutând-o cu ajutorul pernuțelor membrelor anterioare bine dezvoltate din punct de vedere tactil și analizând-o cu ajutorul vibrisurilor. Totodată, organele de simț sunt mai puțin adaptate pentru viața pe uscat în vederea depistării pericolelor. Vederea este îndreptată în jos, ceea ce reduce suprafața de observare a
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
la durere. La maturitate devine foarte sedentar, comod și greoi. Având o blană scurtă, aderentă la corp și nu foarte deasă, nu necesită o îngrijire specială. Năpârlesc pe tot parcursul anului, destul de consistent. Îmbăierea se poate face la 2-3 luni. Pernuțele de la picioare și ghearele trebuie verificate periodic, pentru că suportă o presiune mare, constantă. Pliurile pielii, cu precădere cele de pe față, trebuie curățate atent, după un orar destul de strict, pentru a preveni instalarea paraziților și declanșarea unor infecții. Intră repede în
Bulldog englez () [Corola-website/Science/323008_a_324337]
-
de salcîm sînt întîlnite îndeosebi deasupra dealului. În adîncimile din pante predomină frasinul, teiul, iar mai aproape de rîu - salcia albă, salcia galbenă. Din plante se întîlnește urzica, leunurul (leunurus cardiaca). Printre crăpăturile din piatră atîrnă feriga, în caverne se formează pernuțe de mușchi, iar porțiunile deschise ale pietrelor sînt împodobite cu diferiți licheni. În lunca rîulețului, mai aproape de sat, putem întîlni coada calului de luncă. Pe “Movilă” și pe “Țiglău” din insuficiență de umiditate sînt poiene cu plante graminee, clopoței, garofițe
Climăuții de Jos, Șoldănești () [Corola-website/Science/305213_a_306542]
-
încâlci (abdomen, picioare, articulațiile picioarelor). Trebuie învățați de mici cu periatul pentru a nu avea probleme când vor fi mari. Trebuiesc îngrijite cutele de pe față pentru a nu se infecta, trebuiesc menținute urechile curate și tăiat parul în exces dintre pernuțele de la picioare. Acest câine se simte bine într-o casă sau un apartament alături de un stăpân sau o familie iubitoare, nu foarte activă. Are un nivel scăzut de activitate și nu îi plac plimbările lungi. Nu este recomandat în familiile
Pechinez () [Corola-website/Science/313141_a_314470]
-
ARTICOLE DE PAT ȘI SIMILARE; APARATE DE ILUMINAT NEDENUMITE ȘI NECUPRINSE ÎN ALTĂ PARTE; LĂMPI PENTRU RECLAME LUMINOASE, ÎNSEMNE LUMINOASE, PLĂCI INDICATOARE LUMINOASE ȘI ARTICOLE SIMILARE; CONSTRUCȚII PREFABRICATE Note de Capitol 1. - Acest Capitol nu cuprinde: a) saltele, pernele și pernuțele umflate cu aer (pneumatice) sau cu apă, de la Capitolele 39, 40 sau 63; ... b) oglinzile destinate a fi plasate pe sol (de exemplu oglinzile mobile, rabatabile, oglinzi tip "psyches") prevăzute la poziția 70.09; ... c) articolele de la Capitolul 71; ... d
EUR-Lex () [Corola-website/Law/174163_a_175492]
-
de sticlă. În Încăpere domnește o căldură aproape tropicală. CÎțiva din oamenii Companiei au ajuns deja, Îmbrăcați lejer, În haine de safari, kaki. Wakefield se simte ciudat, excesiv de elegant În costum și cravată. Strînge cîteva mîini și se ciucește pe pernuța indiană. Maggie se așează lîngă el, sprijinindu-și genunchiul de glezna lui. Pe măsură ce vin noi personaje, Maggie Îi șoptește În ureche povestea fiecăruia, versiunea abreviată. — Dl. Farkas. Născut În Ungaria. Miliardar. Dl. Farkas este unul dintre cei cîțiva miliardari care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
caldarîmul orașelor, a supraviețuit spinilor și mușcăturilor și scîrnei tropicale și iată-l acum ținut În mîinile moi și negre ale unui Înger, ca un instrument plin de simțire. — Ești un călător, spune Reverendul, trasînd o linie pe talpă de la pernuța de sub degete pînă la călcîi. E o linie lungă, puternică, se tot Îndreaptă singură. Atingerea Îl gîdilă. Wakefield Încearcă să nu rîdă, dar cînd vede chipul studios al Zeldei, chicotește. — Ăsta-i trecutul. Reverendul zîmbește. Hai să vedem acum ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
treacă pe la salon și c-o să mă facă de râs; din fericire, lucra în seara aceea și, când a venit momentul și m-am văzut așezată lângă Harris, instalați amândoi la înălțime, precum regele și regina, pe două scaune cu pernuțe ca pe niște tronuri și cu picioarele cufundate până la glezne în lighenașe cu apă cu clăbuc, nu mi-a părut niciodată mai bine că nu mă vedea. Două femei ni se aplecau în față, ocupându-se de picioarele noastre. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
cu penseta - dezgustător, știu, dar există ceva mai plăcut? - și el spunea: —Anna, te rog. Nu-mi place când faci asta. Iar eu spuneam, Scuze, și mă prefăceam că mă opresc, dar continuam s-o fac, ascunzându-mă după o pernuță sau o revistă. După o vreme, spunea: Știu că o faci în continuare. Iar eu îmi cam ieșeam din pepeni: Nu mă pot abține! E ... chestia mea, e... hobby-ul meu, mă ajută să mă relaxez. Nu poți să bei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
trebuit să verificăm apartamentul lui Candace și George, să ne asigurăm că era îndeajuns de minunat și că șampania, un coș de fructe, flori exotice și bomboanele de ciocolată făcute în casă erau acolo să-i întâmpine. Am așezat câteva pernuțe, am netezit cuvertura de pe pat - nelăsând nimic la voia întâmplării -, apoi eu și Teenie am luat o cină târzie și ne-am băgat în pătucurile noastre de o persoană pentru câteva ore de somn. În dimineața următoare am fost la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
băga-mi-aș. Zice că nu poate veni la prezentare, a spus Franklin, foarte tare. Are o programare la doctor. E ceva ginecologic. —Ginecologic? a întrebat Ariella. Face un avort? M-a privit cu furie, învăluită în albastru cobalt și pernuțe pentru umeri. —O să chiulești de la oferta mea pentru Formula 12 pentru un nenorocit de avort? — Nu. Oh, Doamne, nu, nici gând. Eram îngrozită de beleaua în care mă băgasem, îngrozită de furia ei, de minciunile mele, de ceea ce dezlănțuisem. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
chimice. Pe bord, în dreapta șoferului, tremurau cutiuțele cu șervețele, cu limba albă de celuloză atârnând pe parbriz: micul instrument igienic de-abia aștepta să fie fluturat în trafic. Dacă te-apropiai, de sub geamuri răsăreau muțunei, săculețe cu boabe de grâu, pernuțe, iconițe, vederi cu 2 Mai și-Antalya: un adevărat colț de grădină I-Ching. În spatele pleoapei, dincolo de canalele irisului, acolo unde imaginile prind contur și lumina se revarsă ca mișcarea potolită a valurilor sub podurile Amsterdamului (sau doar în cloaca Dâmboviței), mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
alte minuni patriotice scoase trimestrial de la naftalină, pe care nici măcar nu le poți citi, darămite suporta pe viu. Sălile duduiau de spectatori, ai fi jurat că suntem o țară de intelectuali. Uneori, din exces de zel, oamenilor li se puneau pernuțe și scăunele chiar pe scenă, să fie mai aproape de actori. Înnebuneam. Nu puteai să miști în front, era prăpăd dacă te simțeau figuranții. După trei sferturi de oră, îți lua foc fundul. Mă foiam discret, invizibil. Actorii tropoteau într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
pe Winnie, pudelul Bunicii Lausch, o cățelușă care gâfâia de bătrână și îndopată ce era. Mama o slujea pe Winnie așa cum o slujea și pe Bunica Lausch. Răsuflând greu și scăpând vânturi, animalul ședea pe scăunelul bătrânei doamne, pe o pernuță brodată cu un berber ochind cu pușca un leu. Îi aparținea Bunicii personal, făcea parte din suita ei; iar noi restul eram în subordinea ei, mai ales Mama. Mama îi dădea Bunicii farfuriuța câinelui, iar Winnie își primea mâncarea la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
bătrân și hrăpăreț, și își ținea piciorușele cenușii cu fundulițe nemișcate pe lădița de pantofi și pe scăunelul făcut de Simon la orele de atelier, în timp ce bătrâna Winnie cea soioasă și lățoasă care umplea apartamentul de miros urât ședea pe pernuță alături. Dacă agerimea minții nu merge mână în mână cu veșnica nemulțumire, acesta e un adevăr pe care nu de la bătrână l-am învățat. Ea era imposibil de mulțumit. Pe Kreindl, de pildă, un om de nădejde, Kreindl care întotdeauna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
de Charlotte de dragul lui cu veioze cu abajur de mătase, covoare mițoase, draperii care să ascundă aleea și aspectul ei barbar - asemeni celor care împiedică să intre mirosul de pe canale într-un palazzo - o cuvertură de satin pe pat și pernuțe brodate la capul patului. Ca să nu se mai ducă până la șifonier, Simon se îndrepta spre pat. Își schimba hainele, lăsând să-i cadă lucrurile pe jos sau le arunca în toate părțile, mai ales pantofii care zburau într-un colț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
și Friedl întorcându-se de la o petrecere. Intră, ce Doamne iartă-mă, și rămâi să dormi. Îți dau o pătură să te întinzi pe canapea. Am intrat recunoscător, mi-am scos cămașa aceea chinuitoare și mi-am acoperit picioarele cu pernuțe. Coblin s-a arătat încântat. Ce surpriză o să aibă de dimineață când l-or vedea pe vărul Augie! Mamă, e extraordinar. Anna o să fie în al nouălea cer. Din cauza dimineții foarte însorite și a zgomotului din bucătărie, m-am trezit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
a părut să îmbrățișeze această căldură cu un soi de senzualitate care se trezea. Mă simțeam amețit de la somnul prea lung și de la dârele de fierbințeală iradiantă ce se ridicau în spirale din drum și pietre. De asemena, labele și pernuțele, limbile și fălcile cactușilor și ale vertebrelor lor, praful ca o rășină, pereții descuamați și fărâmicioși, îți puneau și ochii și pielea la încercare. Însă pe măsură ce mașina urca și ziua se răcorea, ne-am înviorat amândoi. Nu ne-am oprit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
un eventual necaz... Ia stai! Nu cumva... venise tocmai ca să aibă necaz, ce?, nu i-ar conveni o căsătorie cu un inginer?... Stupid!" Sare din scaun și începe să se plimbe, oprindu-se mereu lîngă ferestre, să potrivească mai bine pernuțele izolatoare. "Și totuși, cîtă trăire în fata asta, parcă lua foc, ardea!, cu fiecare vorbă, încălzea în juru-i numai cu privirea, iar gesturile ei..., atît de delicate, de feminine... O mie de Marii, cu tot jarul de sub zgură, cu toată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
de pastile de Nembutal. Treizeci și două de pastile de Nembutal au ajuns în poșeta mea. Eu nu mănânc marfa. Brandy încă mai citea. Am încercat toate rujurile pe dosul palmei, și Brandy era încă proptită pe-un catralion de pernuțe cu broderii în mijlocul unui pat cu apă de dimensiuni urieșești. Încă citind. Am pus în poșetă niște estradiol expirat și o jumătate de cutie de Plumbago. Agentul imobiliar strigă de la baza scărilor, totul e-n regulă? Sari la noi pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
obicei, cheia se Înțepenise și tati trebui s-o forțeze și apoi să Împingă ușa cu putere. La intrare era același cufăr - iar În colț, aceeași veioză cu picior, cu becul ars. În salon erau aceleași canapele, acoperite cu aceleași pernuțe cusute cu paiete lucioase - iar șemineul era tot În colțul dintre fereastră și ușa de la camera lui tati și a mamei, acolo unde fusese dintotdeauna. Șemineul nu fusese aprins de mult timp: În el erau doar ziare vechi și o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
avu o teamă fără nume, nesfârșită. Kevin Îi făcu semn să se așeze lângă el. Dar Antonio se prefăcu a-și căuta ceva pe rafturi. Nu din față. Nu când mă privește. Înconjură divanul. Se opri În spatele lui. Luă o pernuță și i-o așeză Între spătar și cap - cu grijă. Așa stai mai comod, Îi spuse, sau Îi păru că o spuse. Mielul lui Dumnezeu, care ștergi păcatele lumii, fie-ți milă de noi. Iartă-mă, Doamne. Puse țeava pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
acel haos care te făcea invidios. Când locuiești singur, mobila, lucrurile tale îți pun mereu în fața ochilor puținătatea existenței tale. Știi cu o dureroasă precizie proveniența a tot ce atingi și când ai atins acel lucru ultima dată. Cele cinci pernuțe de pe canapeaua ta stau umflate și aranjate în unghiul lor elegant luni de-a rândul doar dacă nu le pui tu într-o dezordine teatrală. Nivelul sării din solniță scade cu aceași chinuitoare exactitate zi după zi. Stând acolo în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]