104 matches
-
acoperite de musculatură. Musculatura se împarte în trei loje musculare, a căror dezvoltare este inegală: - loja anterioară ce cuprinde: tibialul anterior, extensorul lung al halucelui, extensorul lung al degetelor, peronierul al treilea; - loja lateral externă cu: mușchiul lung și scurt peronier; - loja posterioară dispusă pe două planuri: unul superficial (tricepsul sural, plantarul subțire), altul profund (tibialul posterior, flexorul lung al halucelui, flexorul lung al degetelor, popliteul). MUȘCHII REGIUNII ANTERIOARE MU ȘCHIUL TIBIAL ANTERIOR Originea pe: - condilul lateral al tibiei, - fața laterală
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
primului os cuneiform, - pe baza primul metatarsian. Acțiunea: - flexor dorsal al piciorului, - supinator și adductor al piciorului sau pronator și abductor în funcție de poziția variabilă față de axul articulației talo-tarsiene, - prin acțiunea statică, nu permite răsturnarea înapoi a gambei. Inervația din nervul peronier profund. MUȘCHIUL EXTENSOR LUNG AL HALUCELUI (m. extensor hallucis longus) Originea pe: - fața medială a peroneului, - membrana interosoasă a gambei.Inserția terminală se realizează pe falanga a Il-a a halucelui. Acțiunea: - extensor al falangelor halucelui, - flexia dorsală a piciorului
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
extensor hallucis longus) Originea pe: - fața medială a peroneului, - membrana interosoasă a gambei.Inserția terminală se realizează pe falanga a Il-a a halucelui. Acțiunea: - extensor al falangelor halucelui, - flexia dorsală a piciorului, - slab pronator-abductor al piciorului. Inervația din nervul peronier profund. MUȘCHIUL EXTENSOR LUNG AL DEGETELOR (m. extensor digitorum longus) Origine: - marginea anterioară, fața medială și capul peroneului, - condilul lateral tibial, - membrana interosoasă a gambei, - fascia crurală. Corpul muscular se termină printr-un tendon, are se împarte în 4 ramuri
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
deget, - fasciculele marginale ajung la nivelul celei de a treia falangă de la degetele II la V. Acțiunea este de: - slab extensor al falangelor degetelor de la II la V, - flexor dorsal al piciorului, - pronație-abducție la nivelul piciorului. Inervația este din nervul peronier profund. MUȘCHIUL PERONIER AL TREILEA (m. peroneus tertius; fibularis tertius) Este un mușchi inconstant cu originea pe: - fața medială a peroneului, - membrana interosoasă a gambei. Inserția terminală este la nivelul bazei metatarsianului al V-lea. Acțiunea: - flexor dorsal al piciorului
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
ajung la nivelul celei de a treia falangă de la degetele II la V. Acțiunea este de: - slab extensor al falangelor degetelor de la II la V, - flexor dorsal al piciorului, - pronație-abducție la nivelul piciorului. Inervația este din nervul peronier profund. MUȘCHIUL PERONIER AL TREILEA (m. peroneus tertius; fibularis tertius) Este un mușchi inconstant cu originea pe: - fața medială a peroneului, - membrana interosoasă a gambei. Inserția terminală este la nivelul bazei metatarsianului al V-lea. Acțiunea: - flexor dorsal al piciorului, - pronator-abductor al piciorului
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
tertius; fibularis tertius) Este un mușchi inconstant cu originea pe: - fața medială a peroneului, - membrana interosoasă a gambei. Inserția terminală este la nivelul bazei metatarsianului al V-lea. Acțiunea: - flexor dorsal al piciorului, - pronator-abductor al piciorului. Inervația provine din nervul peronier profund. MUȘCHII REGIUNII LATERAL EXTERNE MU ȘCHIUL PERONIER LUNG (m. peroneus longus; m. fibularis longus) Origine: - fața laterală și capul peroneului, - septurile intermusculare, - fascia crurală. Inserția terminală: - baza primului metatarsian, - la nivelul primului cuneiform. Acțiunea: - cel mai puternic pronator al
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
originea pe: - fața medială a peroneului, - membrana interosoasă a gambei. Inserția terminală este la nivelul bazei metatarsianului al V-lea. Acțiunea: - flexor dorsal al piciorului, - pronator-abductor al piciorului. Inervația provine din nervul peronier profund. MUȘCHII REGIUNII LATERAL EXTERNE MU ȘCHIUL PERONIER LUNG (m. peroneus longus; m. fibularis longus) Origine: - fața laterală și capul peroneului, - septurile intermusculare, - fascia crurală. Inserția terminală: - baza primului metatarsian, - la nivelul primului cuneiform. Acțiunea: - cel mai puternic pronator al piciorului, - accentuează și susține bolta transversală plantară. MUȘCHIUL
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
LUNG (m. peroneus longus; m. fibularis longus) Origine: - fața laterală și capul peroneului, - septurile intermusculare, - fascia crurală. Inserția terminală: - baza primului metatarsian, - la nivelul primului cuneiform. Acțiunea: - cel mai puternic pronator al piciorului, - accentuează și susține bolta transversală plantară. MUȘCHIUL PERONIER SCURT (m. peroneus brevis) Originea este pe (Figura 146): - fața laterală a fibulei, - septurile intermusculare. Inserția terminală este pe tuberozitatea metatarsianului V. Acțiunea: - flexor plantar, - pronator și abductor al piciorului. Inervația este dată de peronierul superficial. MU {CHII REGIUNII POSTERIOARE
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
falangei proximale a halucelui. Acțiunea este de extensor al falangei proximale. Origine: - fața superioară a calcaneului, - retinaculul extensorilor. Inserția terminală se realizează printr-un tendon pe articulația metatarso- falangană. Acțiunea este de extensor al halucelui. Inervația se realizează prin nervul peronier profund. MU {CHII PLANTARI MUȘCHIUL ABDUCTOR AL HALUCELUI (m. abductor hallucis) Origine: - tuberculul medial al calcaneului, - pe retinaculul flexorilor, - fața profundă a aponevrozei plantare. Inserția terminală: - falanga proximală a halucelui, - sesamoidul medial. Acțiunea: - abductor al halucelui, - menținerea bolții plantare. Inervația
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
popliteale sau pentru revascularizarea a cel puțin a unei artere a gambei în cadrul revascularizării complexe distale a membrului inferior (adițional by-pass-ului femuro-popliteu), cele mai bune rezultate fiind cele obținute fiind cu grefon venos safen autolog. În teritoriul distal (artere tibiale, peronieră sau chiar pedioasă) by-pass-ul distal are caracter „de salvare” al segmentului de membru compromis de leziuni trofice, în pericol de amputație și se poate efectua exclusiv cu material venos autolog pentru a avea șanse de reușită. Materialele utilizate pentru derivații
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
hiperpigmentate, îndurate dar mobile. Tromboflebitele superficiale sunt întâlnite în cca 40-70% a cazurilor de trombangeită obliterantă putând avea un caracter săltant apărând în diferite regiuni ale venei superficiale. Palparea pulsului evidențiază absența acestuia la artera pedioasă, tibială anterioară, posterioară și peronieră, foarte rar la nivelul arterei poplitee (când procesul trombangeitic este mult extins proximal). Testele de provocare (Allen) sunt pozitive la 2/3 din pacienți și depistează leziunile la nivelul membrelor superioare, rar la nivelul celor inferioare. Examinări paraclinice Până în momentul
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
toți timpii vasculari la vedere, cu pierdere minimă de masă sangvină. S-a părăsit concepția lambourilor cutaneo-musculare care să acopere bonturile osoase, practic masa musculara anterioară și posterioară este tăiată „la ghilotină”, în ușor exces față de bontul tibial și cel peronier. Cu o tehnică îngrijită, cu evitarea traumatismelor și hematomului la nivelul bontului de amputație s-a ajuns la rezultate foarte bune, chiar și în cazul unor pacienți cu circulație proastă la nivelul gambei. 2. Amputația de coapsă, de asemenea o
Tratat de diabet Paulescu by Eduard Catrina, Iulian Brezean, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92219_a_92714]
-
o crosă prin care se varsă în vena poplitee. Înainte de formarea crosei se unește cu vena Giacomini care face legătura cu vena safenă internă. Vena safenă externă este însoțită pe traiectul său de ramuri ale nervilor safen extern și safen peronier. Secționarea lor în cadrul operațiilor de flebectomie poate determina apariția postoperatoriu de tulburări senzitive - amorțeli, furnicături (Larson et. al., 1974, Ramelet et. al, 1995). 1.1.1.2. SISTEMUL VENOS PROFUND Sistemul venos profund(fig. 3, fig. 5) (Mozes, Gloviczki, 2007
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
internă și externă; • vena tibială anterioară; • vena tibială posterioară (fig. 7); • venele musculare ale moletului (fig. 10) (venele mușchiului solear și venele gastrocnemiene) drenează sângele de la nivelul musculaturii gambei în venele profunde alăturate (vena tibială posterioară respectiv vena poplitee); • vena peronieră (fibulară) care prin unire cu vena tibială posterioară formează trunchiul tibio peronier cu o lungime de 2-3 cm care prin unire cu vena tibială anterioară formează o vena poplitee (fig. 6, fig. 7) care după unirea cu vena safenă externă
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
musculare ale moletului (fig. 10) (venele mușchiului solear și venele gastrocnemiene) drenează sângele de la nivelul musculaturii gambei în venele profunde alăturate (vena tibială posterioară respectiv vena poplitee); • vena peronieră (fibulară) care prin unire cu vena tibială posterioară formează trunchiul tibio peronier cu o lungime de 2-3 cm care prin unire cu vena tibială anterioară formează o vena poplitee (fig. 6, fig. 7) care după unirea cu vena safenă externă poartă denumirea de o venă femurală superficială (fig. 4, fig .5). Aceasta
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
de referință sunt reprezentate de: vena cavă inferioară deasupra abușării venelor renale; dedesubtul abușării venelor renale; venele iliace comune; venele iliace externe; vena femurală comună; vena femurală superficială (în porțiunea mijlocie); vena poplitee; venele tibiale anterioare; venele tibiale posterioare; venele peroniere. Uneori este necesară examinarea completă a unui trunchi venos, de-a lungul întregului său traseu, mai ales pentru evaluarea confluențelor venoase. Sistemul venos superficial urmărește principalii colectori (vena safenă intenă și extenă) precum și afluenții acestora (Jeanneret et al., 1999). Un
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
Refluxul din venele tibiale posterioare (VTPs) reflectă cel mai bine caracteristicile clinice, inclusiv trecut sau prezent de tromboză venoasă profundă sau incompetență a venelor perforante ale gambei. Venele tibiale posterioare au fost examinate din poziție medială sau posteromedială, iar venele peroniere din poziție posteromedială sau posterioară. Examinarea venelor profunde soleare și gastrocnemiene a completat investigațiile de bază de la nivelul gambei. Investigarea venelor perforante a fost realizată în principal pe fața medială a coapsei, în timpul examinării venei safene mari și a venelor
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
VII. Leziuni traumatice ale nervilor A. Clasificarea leziunilor traumatice ale nervilor periferici Tipuri particulare ale leziunilor nervilor periferici 7.1. Sindromul de tunel carpian 7.2. Strivirea nervului ulnar la cot 7.3. Leziunile nervului radial 7.4. Lezarea nervului peronier 7.5. Leziunile plexului brahial B. Leziuni traumatice ale nervilor cranieni 7.6. Nervul oculomotor 7.7. Nervul trigemen 7.8. Nervul facial 7.9. Nervul acustico-vestibular 7.10. Nervii caudali (IX-XII) VIII. Principalele asociații posttraumatice 8.1. Traumatisme craniocerebrale
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
secțiune; 5. linia distală de rezecție: o secțiune; 6. ganglionii limfatici: adiacenți, proximali sau distali de tumoră. 12. EXTREMITĂȚI 12.1 Amputația în boala ocluzivă vasculară Orientarea piesei: 1. Extirparea mănunchiurilor vasculo - nervoase: femural, popliteu, tibial posterior și a vaselor peroniere: a. se așează extremitatea pe masa de disecție cu suprafața posterioară în sus. Disecția se efectuează mai repede dacă un asistent ține fragmentul și ajută la retracția lambourilor; b. incizia longitudinală a pielii la nivelul liniei mijlocii a regiunii poplitee
GHID din 16 septembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea anatomie patologică "Tehnici de prelevare, fixare, tranSport şi punere în lucru a biopsiilor şi pieselor chirurgicale"*) - Anexa 3. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227166_a_228495]
-
femurale și poplitee; f. adâncind inciziile descrise la punctele "b" și "c" în regiunea tibială posterioară, secționăm mușchii gastrocnemian și solear și tendonul calcaneului. Așa cum am văzut, sub septul fascial intermuscular se află mănunchiul vasculo - nervos tibial posterior și vasele peroniere. g. începând de la capătul lor superior se face disecția și excizia nervilor sciatic și tibial posterior până la locul unde ultimul nerv se alătură vaselor poplitee; h. începând de la capătul lor superior se face disecția și excizia vaselor femurale și poplitee
GHID din 16 septembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea anatomie patologică "Tehnici de prelevare, fixare, tranSport şi punere în lucru a biopsiilor şi pieselor chirurgicale"*) - Anexa 3. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227166_a_228495]
-
întregului mănunchi vasculo - nervos tibial posterior până la porțiunea cea mai joasă a inciziei pielii și se face o secțiune transversală la acest nivel. Manunchiul poate fi excizat împreună cu porțiunile faciale și musculare învecinate. k. în final, se face excizia vaselor peroniere împreună cu fibrele musculare invecinate; aceste vase sunt localizate în spatele peroneului și al membranei interosoase, în interiorul fibrelor musculare ale flexorului lung al halucelui. 2. Extirparea mănunchiului vasculo - nervos tibial anterior: a. se așează extremitatea cu suprafața ei anterioară în sus; b
GHID din 16 septembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea anatomie patologică "Tehnici de prelevare, fixare, tranSport şi punere în lucru a biopsiilor şi pieselor chirurgicale"*) - Anexa 3. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227166_a_228495]
-
VII. Leziuni traumatice ale nervilor A. Clasificarea leziunilor traumatice ale nervilor periferici Tipuri particulare ale leziunilor nervilor periferici 7.1. Sindromul de tunel carpian 7.2. Strivirea nervului ulnar la cot 7.3. Leziunile nervului radial 7.4. Lezarea nervului peronier 7.5. Leziunile plexului brahial B. Leziuni traumatice ale nervilor cranieni 7.6. Nervul oculomotor 7.7. Nervul trigemen 7.8. Nervul facial 7.9. Nervul acustico-vestibular 7.10. Nervii caudali (IX-XII) VIII. Principalele asociații posttraumatice 8.1. Traumatisme craniocerebrale
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237659_a_238988]
-
VII. Leziuni traumatice ale nervilor A. Clasificarea leziunilor traumatice ale nervilor periferici Tipuri particulare ale leziunilor nervilor periferici 7.1. Sindromul de tunel carpian 7.2. Strivirea nervului ulnar la cot 7.3. Leziunile nervului radial 7.4. Lezarea nervului peronier 7.5. Leziunile plexului brahial B. Leziuni traumatice ale nervilor cranieni 7.6. Nervul oculomotor 7.7. Nervul trigemen 7.8. Nervul facial 7.9. Nervul acustico-vestibular 7.10. Nervii caudali (IX-XII) VIII. Principalele asociații posttraumatice 8.1. Traumatisme craniocerebrale
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237660_a_238989]
-
fracturi cervicale Sindrom centromedular posttraumatic Tratamentul leziunilor toraco-lombare VII. Leziuni traumatice ale nervilor A. Clasificarea leziunilor traumatice ale nervilor periferici Tipuri particulare ale leziunilor nervilor periferici Sindromul de tunel carpian Strivirea nervului ulnar la cot Leziunile nervului radial Lezarea nervului peronier Leziunile plexului brahial B. Leziuni traumatice ale nervilor cranieni Nervul oculomotor Nervul trigemen Nervul facial Nervul acustico-vestibular Nervii caudali(IX-XII) VIII. Principalele asociații posttraumatice 8.1. Traumatisme craniocerebrale asociate cu traumatism vertebromedular 8.2. Traumatisme craniocerebrale asociate cu traumatism toracic
ANEXE din 9 decembrie 2011 cuprinzând Anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului sănătăţii şi al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi Sportului nr. 1.670/2011 / 3.106/2012 pentru completarea Ordinului ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / 1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266238_a_267567]
-
fracturi cervicale Sindrom centromedular posttraumatic Tratamentul leziunilor toraco-lombare VII. Leziuni traumatice ale nervilor A. Clasificarea leziunilor traumatice ale nervilor periferici Tipuri particulare ale leziunilor nervilor periferici Sindromul de tunel carpian Strivirea nervului ulnar la cot Leziunile nervului radial Lezarea nervului peronier Leziunile plexului brahial B. Leziuni traumatice ale nervilor cranieni Nervul oculomotor Nervul trigemen Nervul facial Nervul acustico-vestibular Nervii caudali(IX-XII) VIII. Principalele asociații posttraumatice 8.1. Traumatisme craniocerebrale asociate cu traumatism vertebromedular 8.2. Traumatisme craniocerebrale asociate cu traumatism toracic
ANEXE din 9 decembrie 2011 cuprinzând Anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului sănătăţii şi al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi Sportului nr. 1.670/2011 / 3.106/2012 pentru completarea Ordinului ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / 1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266259_a_267588]