532 matches
-
literară e o ștafeta obligatorie. Am descoperit anii trecuți că se poate absolvi Facultatea de Litere fără să știi ce istorii literare românești există, de la Aron Densusianu încoace. Drept care, am propus un curs special de istoriografie literară românească, la care perplexitatea studenților din anul al treilea s-a dovedit, la auzul unor titluri, tot așa de mare ca dinaintea alfabetului chinezesc. Dacă ar afla G.C. Nicolescu și ceilalți profesori ai generației mele s-ar răsuci în groapă.
Un dram de stiintă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17545_a_18870]
-
explicativ (DEX, 1975, 1996) ș.a.m.d.; ea pare să demonstreze riscurile conciziei exagerate, mai ales cînd se asociază cu neglijarea conotațiilor specifice ale unor cuvinte și expresii. Dacă reacția unui cititor la echivalarea odaliscă - femeie de serviciu e de perplexitate sau amuzament, vina nu e a cititorului, ci a textului lexicografic: care conține un adevăr istoric, dar îl exprimă într-o formă stilistic falsă, asociind cuvinte și sintagme cu conotații total diferite. De fapt, în acest caz păcatul e mai
Orientale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16754_a_18079]
-
ale acestei metafore, am putea spune că ceea ce ne încearcă la începutul unui text este o mare bucurie, pentru că am văzut pădurea, însă pe masura ce ne afundam în ea putem alege diferite drumuri, diferite cărări, stări, diferite sentimente, de la frică, teama, perplexitate de la mirare, beatitudine și vis. Alergând prin aceste locuri străine suntem puși mereu în situația de a ne construi propriul drum și de a face alegeri proprii, am putea ajunge astfel în locuri noi pe care urmează să le descoperim
Puterea de a înțelege. In: Editura Destine Literare by Victorița Duțu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_230]
-
tema atât de frumoasă a noii revoluții agrare. Ce să fi zis? N-am zis nimic. "Mai gândiți-vă", a surâs tovarășul Dulea, s-a ridicat și mi-a întins mâna. Am ieșit perplex și din furia pe propria-mi perplexitate am scris într-o zi și o noapte O.Z.N.-ul. N-o fi ea, povestirea, tocmai cu "noua revoluție agrară", dar se petrece pe tarlale, prin păduri, la țară, oricum. Așa a putut apărea Spovedania. Mai nou, aflu că O.Z.N.
Ioan Groșan și problema nemuririi sufletului (2) by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16798_a_18123]
-
o țară care se pretinde tolerantă și creștin-ortodoxă pînă în rărunchi" (Viața liberă, arhivă); "sindicaliști sau peremiști care cer din rărunchi demisia guvernului" (Academia Cațavencu = AC, 1997) ș.a.. Apare însă și o modificare a construcției care poate trezi o oarecare perplexitate: formula din toți rărunchii - " Aflat în pragul unei crize de nervi, Viorel Lis a început să țipe din toți rărunchii, în prezența a zeci de persoane" (Evenimentul zilei, 2 iunie 2000); "atunci caft să fie, a strigat din toți rărunchii
"Din toți rărunchii"; "din toți bojocii" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16931_a_18256]
-
diverse declarații, felurite documente și rapoarte, Cartea... este și reușește a fi cu asupra de măsură o uriașă diversiune la adresa scriitorimii române, a oamenilor de artă în genere. Într-un melanj imposibil de decelat pentru un cititor neavizat, creator de perplexități pentru un cunoscător al vieții literare din ultimii douăzeci de ani de domnie a regimului comunist, sînt prezentați la același nivel, fără nuanțări sau comentarii de limpezire, Eugen Barbu și Marin Preda, C.V. Tudor și Mircea Dinescu, Ion Gheorghe și
Un anticomunist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16925_a_18250]
-
Parchetul să dispună o cercetare profesionistă spre profitul istoriei literare, căreia nu-i este indiferent dacă un mare scriitor a murit ori a fost omorît. Sînt, în cartea d-nei Sipoș, cu privire la acest subiect, destule motive de nelămurire și chiar de perplexitate. Citite la rînd, documentele și declarațiile dau naștere unor dezacorduri flagrante. Cum viața nu e logică, unele din acestea pot fi puse pe seama memoriei oamenilor, a emoțiilor lor sau a altor factori din aceeași categorie subiectivă. Dar altele ne duc
"...Sînt un om terminat" by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17066_a_18391]
-
care se străduise și după 1989 să-l trateze pe autorul Moromeților ca pe un fetiș, insultîndu-i pe cei ce își îngăduiau a-l analiza în afara stereotipiilor discursului hagiografic: "Nicicînd nu am trăit un sentiment mai acut de consternare și perplexitate ca acum un timp, cînd am văzut ce scrie unul dintre cei mai apreciați critici ai momentului, Valeriu Cristea, de la care te-ai fi așteptat la cu totul altceva și care nu a ezitat să mă numească "ticălos" pe mine
"Supărarea" d-lui Alexandru George by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15624_a_16949]
-
care a ajuns acest partid. În loc să încerce să exploateze avantajul real creat de vizita lui Adrian Năstase în Statele Unite (de data aceasta, premierul a primit mult mai mult decît se aștepta - ceea ce se pare că-i creează o stare de perplexitate), prostovanii din partid au luat-o pe arătură. Nu sunt singurul care să fi prevăzut reacția suscitată de incalificabilul "Manifest pentru Ardeal", ivit, zice-se, din mintea înfierbîntată a lui Ioan Rus. Cred că în sinea sa dl. Năstase ar
Zgomotul și euforia by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15706_a_17031]
-
grație relevanței sale pentru unele teorii și interpretări mai noi, legate de marcarea lingvistică a formelor, a gradelor și a surselor cunoașterii. Enumerînd diferite construcții verbale cu a fi, C. Noica mărturisea, din punctul de vedere al nelingvistului, o oarecare perplexitate față de natura modului: "De altfel, mai avem și un straniu mod verbal, pe care-l numim prezumtivul, și care ne poate duce la forme ca va fi fiind să fie, ba chiar va fi fost să fie" (Cuvînt împreună despre
"Un straniu mod..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16131_a_17456]
-
-l citi și a-l cunoaște mai temeinic, n-a șovăit să învețe limba rusă. I-au dăruit venerația și entuziasmul lor multe spirite foarte îndepărtate de concepțiile și viziunea sa". "Aderența sufletească", "o stare de fericită, plurivalentă și ingenuă perplexitate", "iscusința iubitoare" sînt sintagmele caracteristice ale unui asediu intens-sentimental, ale unui discurs amoros sui generis. Nicolae Steinhardt e un "vitalist" care nu ezită a introduce în comentariu normele "metodei" sale: "recîștigînd sensul, vom redobîndi și mai multă dragoste de viață
Reumanizarea criticii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16311_a_17636]
-
pagini ale cărții, dialog mut, pe mare, în vechea barcă părintească, al protagonistului-povestitor cu părintele pescar, trecut demult în lumea umbrelor. În rest, toate cele circa 250 de pagini ale cărții redau cu rară virtuozitate modul de a-și formula perplexitățile acumulate în crescendo de un puști, apoi tînăr student și absolvent, incredul în fața a tot ce-i este dat să trăiască după strămutarea din minuscula insulă din sudul Italiei la Torino. Acțiunea este cum nu se poate mai simplă; cu
Noutăți literare italiene by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/11870_a_13195]
-
unui subcapitol): Louis Althusser, Dino Buzzati, Jorge Luís Borges, Einstein, Chagall, Octavian Paler, Valeriu Cristea, Paul Goma, Ion Negoițescu, Miron Kiropol, Nichita Stănescu, Maiorescu / Călinescu, Günter Grass, Serge Fauchereau. Eugen Simion practică în mod vizibil o critică aplicată, dezinhibată de perplexități și admirații gratuite sau de circumstanță. Deși spuneam că titlul cărții de față este auster, oarecum solemn, academic, fără să forțeze nota înțelesului de proprietate confirmată, toate textele critice propuse sunt de o bogăție informațională impresionantă, revărsată într-o paletă
Întortocheate sunt căile... biograficului. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_370]
-
lui Augustin, „Augustin, un amator“. Dar cu noul său comentariu la cele câteva capitole din Evanghelia lui Matei autorul iese atât de curajos din „genul“ comun al discursului teologic încât obiectul discursului său își lovește cititorul frontal până la producerea unei perplexități care pune în discuție - sau în cazul cel mai profund - rediscută limitele însele ale domeniului, amintind în unele locuri rumoarea pe care au pututo produce la vremea lor, Jurnalul fericirii, Parabolele lui Iisus sau, într-un sens arhetipal pentru această
Podul de piatră by Alexan () [Corola-journal/Journalistic/2668_a_3993]
-
în sensul mult discutatei «rezistențe prin cultură». «Și el, chiar și Doinaș!! - vor fi spus mulți dintre admiratorii omului și operei - Ți se face, zău lehamite de toți scriitorii ăștia...» Mărturisesc că și pentru mine a fost un moment de perplexitate: dacă nu mi-ar fi spuso chiar Horia Patapievici, aș fi putut crede, fără nicio precauție, că e o calomnie.” Cu aceste sentimente, Gelu Ionescu pornește la drum, adică întoarce pe toate fețele cazul Doinaș, trecând în revistă, cu minuție
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2741_a_4066]
-
așteptam întâlnirile cu colegii mei de generație, la vremea primilor pași în literatură. Cu același drag îi revăd și astăzi, pe cei mai mulți dintre ei. Dacă-i ceri unui autor tânăr contemporan numele scriitorilor valoroși din propria promoție, vei afla cu perplexitate că persoana întrebată e nu doar cea mai bună, dar și singura... Gelozia și ura fac ravagii. Competiția nu mai e un stimulent, ci un prilej de exterminare. Îmi închipui cum s-ar comporta dac-ar trebui să piloteze mașini
Republica Bicicletelor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2593_a_3918]
-
de a accede la una poematic-crizică. Societății, existenței umane, li se aplică un tratament fabulatoriu homeopatic secondat de neîncrederea în eficacitatea remediului?), Dora Pavel (despre Pudră: „L-am citit, l-am recitit, fără a reuși să ies dintro stare de perplexitate interpretativă”), Mircea Tomuș („fiecare scenă e secționată ca la un tomograf scriptural, felie cu felie, gest cu gest, aromă cu aromă, sunet după sunet”), Horia Ursu (Asediul Vienei este „un exemplar inventar/insectar de trăsături mitteleuropene. Nu cred că e
Critica empatică by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2767_a_4092]
-
Simona Tache Aseară, am fost la un pas de apoplexie, combinată cu preinfarct, combinat cu infarct, pe motiv de stupoare, combinată cu perplexitate. Am luat, ca tot omul, după o zi de muncă, telecomanda și am început să zappez. Pe OTV, Magda Ciumac se certa cu Lazarus. El o făcea prostituată, ea îi zicea că o are mică, mă rog, schimbul tradițional de
Magda şi Nikita, noile dive ale ţării by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20691_a_22016]
-
printr-un exces de veselie și cordialitate, la unii, vag temătoare - a celor din jur. Se vedea de la o poștă că este o persoană foarte importantă. De aceea, momentul în care îi era prezentat unui neavizat stârnea, de fiecare dată perplexitate. Cel în cauză intuia că se află în fața unui autor celebru (să nu uităm, ne aflăm în perioadă în care era interzisă publicarea pozelor scriitorilor pe cărți sau în ziare), dar numele Ioan Groșan nu îi spunea nimic. Nicio carte
Postmodernismul (anti)comunist by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8555_a_9880]
-
cum altminteri? - securiști și milițieni, sunt prezenți la prohodul "părintelui Nicolae" și țăranii maramureșeni care "l-au iubit pe evreul Steinhardt cel convertit, drept care au pregătit și pregătesc la nesfîrșit primirea lui în evlavia poporului român". Dacă un "moment de perplexitate" îl reprezintă o coroană de flori din partea lui... Adrian Păunescu, localnicii simpli dovedesc că "avem nevoie de încă o icoană. O icoană maramureșeană, desigur. Icoana Monahului DelaRohia". Să adăugăm că, precum un mare semn de încredere în învățăcelul său, N.
O evocare a lui N. Steinhardt by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8628_a_9953]
-
cele din urmă, la disoluție. S-a ajuns până acolo încât ne-limitarea obiectului să se transforme, până la urmă, în ne-limitare a cercetării lui. Dirijorul însuși poate fi pus în situația (mai puțin plăcută!) de a-și contempla cu perplexitate teritoriul devastat de o inflație generală a surprizei, în cazul în care el nu devine un partener al cercetătorului, la fel de competent în plan teoretic și tot atât de priceput în a face și a ști. Când era locuitor al cetății, omul de pe
Cetatea ?i agora by Liviu D?NCEANU () [Corola-journal/Journalistic/84235_a_85560]
-
noi semnificații. Aici se înscrie opera lui Ion Alexandru Brătescu-Voinești. Ca terminologie inedită apare cuvântul valiză "cultură civilizație" cum în articolele din "Revista burgheză" crease cuvântul "libertateordine". Admirația pentru erudiția, vivacitatea și originalitatea limbajului steinhardtian nu exclude, în anumite cazuri, perplexitatea comentatorului. "Nu e cam mult?" se întreabă retoric. Dar contaminat parcă de metoda folosită de năstrușnicul septuagenar, el plonjează în realitatea actuală și ne dă propriile sale "aggiornamento"-uri apreciind că dacă ar fi trăit după '89, "dacă ar fi
O carte unică by Maria Cogălniceanu () [Corola-journal/Journalistic/7083_a_8408]
-
Ne rămîn atunci jocul probabilităților, optica statistică și pragurile de discontinuitate, trei neplăceri pe care un teolog le-ar trece în seama Sfîntului Duh, în vreme ce Kant le-ar adjudeca de partea lucrului în sine. Un volum ce place tocmai prin perplexitățile omului de știință, ale cărui tribulații ajung să semene leit cu cele ale lui Hume și Vaihinger.
Patru constrîngeri by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2854_a_4179]
-
cineva aduce în discuție miza învățării limbii române. Suntem, cred eu - prea puțini oameni care luptă pentru limba română. Felul în care Michael Metzeltin și Petrea Lindenbauer vorbesc despre limba română și despre România mă face să îi privesc cu perplexitate. Seamănă cu doi actori pasionați, care ani la rând și-au jucat rolurile cu maximă seriozitate, cu dăruire, cu profesionalism indiferent dacă în fața lor s-a aflat, de-a lungul deceniilor, un singur spectator sau o sală arhiplină. Românii pe
Români la Universitatea din Viena: Michael Metzeltin, Petrea Lindenbauer și Mădălina Diaconu by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/3906_a_5231]
-
rigoare, însă, în acel moment, indispensabilii mei își luară adio și mă pomenii cu ei jos, spre hazul celorlalți copii. Regele schiță un surâs plin de bunătate și mă mângâiepe cap, în timp ce Regina mă prezenta: „Aceasta e mica artistă”. Văzând perplexitatea în care mă aflam, mama care se afla în apropiere, mă înșfăcă în brațe și mă duse într-o cameră alături spre a-mi aranja toalete, iar eu mă bosumflasem rău de tot, gata să plâng după această tragică întâmplare
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]