282 matches
-
în energetism și în personalismul energetic / 185 III.1.a. Sensuri energetiste în Știință și energie / 185 III.1.b. Energetismul lui Wilhelm Ostwald și filosofia personalismului energetic / 189 III.2. Modele antropologice personaliste / 198 III.2.a. Sensurile filosofiei personaliste la C. Rădulescu-Motru / 198 III.2.b. Filosofia personalistă a lui Charles Renouvier / 201 III.2.c. Modelul personalist al lui Emmanuel Mounier / 207 III.3. Formula sintetică a situării personalismului energetic în filosofia contemporană / 213 Încheiere: Personalismul energetic între
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
a. Sensuri energetiste în Știință și energie / 185 III.1.b. Energetismul lui Wilhelm Ostwald și filosofia personalismului energetic / 189 III.2. Modele antropologice personaliste / 198 III.2.a. Sensurile filosofiei personaliste la C. Rădulescu-Motru / 198 III.2.b. Filosofia personalistă a lui Charles Renouvier / 201 III.2.c. Modelul personalist al lui Emmanuel Mounier / 207 III.3. Formula sintetică a situării personalismului energetic în filosofia contemporană / 213 Încheiere: Personalismul energetic între cunoașterea și recunoașterea de sine a omului / 215 Bibliografie
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
b. Energetismul lui Wilhelm Ostwald și filosofia personalismului energetic / 189 III.2. Modele antropologice personaliste / 198 III.2.a. Sensurile filosofiei personaliste la C. Rădulescu-Motru / 198 III.2.b. Filosofia personalistă a lui Charles Renouvier / 201 III.2.c. Modelul personalist al lui Emmanuel Mounier / 207 III.3. Formula sintetică a situării personalismului energetic în filosofia contemporană / 213 Încheiere: Personalismul energetic între cunoașterea și recunoașterea de sine a omului / 215 Bibliografie / 227 Rezumat / 243 Abstract / 247 Argument la ediția a doua
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
constă numai în semnalarea, de către autor, a legăturilor dintre opera sa și cultura română, ci, mai cu seamă, în locul pe care această operă, odată încheiată, îl ocupă în orizontul cultural românesc. Cultura română i-a oferit, după propria mărturisire, viziunea personalistă asupra lumii. Într-un articol din "Convorbiri literare" din 1933, C. Rădulescu-Motru afirma prezența a două filoane spirituale în filosofia românească: filosofia de erudiție a profesorilor greci și tradiția filosofică autohtonă. Prima oferă extensiune reflexiunii filosofice, a doua, intensiune. Tradiției
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
din 1933, C. Rădulescu-Motru afirma prezența a două filoane spirituale în filosofia românească: filosofia de erudiție a profesorilor greci și tradiția filosofică autohtonă. Prima oferă extensiune reflexiunii filosofice, a doua, intensiune. Tradiției filosofice autohtone îi este propriu și un accent personalist. Mai mult: "adevărata filosofie începe, nu după ce s-au adunat multe cunoștințe asupra naturii externe, căci atunci ea n-ar mai începe niciodată: cunoștințele asupra naturii sunt sortite să se înmulțească la infinit; adevarata filosofie începe de îndată ce experiența intimă a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
mai începe niciodată: cunoștințele asupra naturii sunt sortite să se înmulțească la infinit; adevarata filosofie începe de îndată ce experiența intimă a vieții personale și-a găsit un rost care este în armonie cu cât mai multe cunoștințe asupra naturii"4. Ipoteza personalistă va deveni una dintre coordonatele sistemului. Persoana este unitate microcosmică, univers în miniatură; ea înfăptuiește cunoaștere și tot ea face posibil, prin structura și prin statutul său de unitate energetică, acordul dintre acțiunile sale și propria cunoaștere, îndeplinind, datorită aceluiași
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
în absența transcendentului divin sau a imanentului spiritual, iar pe de altă parte, reacția la această mișcare riscă, paradoxal, să elimine omul însuși din spațiul umanului; teoria filosofică asupra personalității, care trebuie interpretată, prin raportare la filosofia contemporană, ca proiect personalist. Modelul explicației antropologice (împreună cu interogațiile care îl justifică) este personalist-energetic, iar personalismul și energetismul sunt integrate filosofiei contemporane. Modalitățile de abordare, soluțiile construite și conceptele modelate sunt în spiritul filosofiei contemporane, adică ele fac parte din orizontul acesteia. De asemenea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
relații dintre personalismul energetic și filosofia lui Kant, cea din urmă fiind socotită adesea ca principală sursă aporetică pentru cea dintâi. Intenția mea este de a argumenta, pe temeiul acestei interpretări, ideea că personalismul energetic este o specie a filosofiei personaliste, o variantă a personalismului contemporan. Opțiunea pentru o asemenea încercare se întemeiază pe faptul că în opera sa, C. Rădulescu-Motru formulează enunțuri despre om care alcătuiesc împreună o unitate teoretică înlăuntrul căreia noțiunea personalității (a omului, în înțelesul filosofului) reprezintă
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
C. Rădulescu-Motru se ridică "până la schițarea unei concepții proprii, pe temelii kantiane"12. Mircea Djuvara evidenția faptul că finalismul constituie elementul kantian permanent în filosofia lui C. Rădulescu-Motru. Influența lui Kant este mai consistentă în teoria cunoașterii și în doctrina personalistă ale lui C. Rădulescu-Motru, susține Simion Ghiță; potrivit lui Gheorghe Al. Cazan, doctrina lui Kant, față de personalismul energetic, face "oficiul unei indicații". Iar mai aproape de noi, Alexandru Surdu aprecia: "C. Rădulescu-Motru, chiar după propriile sale mărturii, a fost inițial un adept
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
noastre și că inteligența noastră însăși este un element al realității: cum deci o idee, care nu este decât o parte a unei părți, ar putea să îmbrățișeze Totul?"15 A doua problemă kantiană însușită de Rădulescu-Motru în reconstrucția filosofică personalist energetică este, cum am amintit, aceea referitoare la personalitate, la libertatea voinței și la posibilitatea omului de-a-fi și într-un orizont al scopurilor, nu numai în unul al cauzelor și efectelor. Dar "Kant clădește întregul edificiu al filosofiei sale pe
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
asupra personalității nu este o simplă generalizare a faptelor oferite de psihologie și de alte științe, căci ea depășește și limitarea metodologică "pozitivistă" și experiența științifică propriu-zisă, legată de experiment și de verificare a ideilor prin teste empirice. Originalitatea proiectului personalist energetic, desfășurarea lui într-o reconstrucție filosofică având un principiu propriu de punere în ordine a discursului, poate primi probe; desigur, prin interpretare. Dar originalitatea nu poate fi gândită în sine, ci numai pe temeiul "lucrării" gândului originar în cazul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
despre o "logică formală" existențialistă "interpretată" prin filosofiile care participă la ea; de fapt, ea este pusă să ordoneze un conținut de idei (întrebări, probleme, soluții, "teme" etc.). La fel spunem despre personalism: există o "logică formală" "interpretată" în filosofiile personaliste, între acestea aflându-se și personalismul energetic. (Termenul "interpretare" activează aici două sensuri, vizate în complementaritatea lor: cel în care îl folosesc logicienii atunci când dau valori unor variabile ce alcătuiesc o formulă, în cazul nostru "formula" fiind o anumită "logică
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
astfel de poziție o are conceptul determinismului prin finalitate din filosofia lui C. Rădulescu-Motru față de structura formală a conceptului kantian al finalității. Tocmai această participare face posibilă, în orizontul filosofiei lui C. Rădulescu-Motru, o anumită "teorie" asupra omului încadrată "logicii personaliste". Principiul de construcție a interpretării din această lucrare ideea că personalismul energetic propune, prin unul dintre conceptele fundamentale sub condiția vizării sale antropologice, anume determinismul prin finalitate (gândit de Rădulescu-Motru în analogie cu structura formală a conceptului kantian al finalității
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
C. Rădulescu-Motru, prin conceptele de timp și destin); b) întemeierea sa "materială" (constând în "istoria" formelor personalității); c) confirmarea sa deplină (posibilă prin conceptul vocației). În final, vor fi semnalate deosebirile dintre monismul energetist al lui W. Ostwald și monismul personalist energetic, apoi asemănările dintre modelele antropologice ale principalelor variante personaliste (Ch. Renouvier și Em. Mounier) și modelul de reconstrucție a umanului din personalismul energetic. Pentru că în filosofia kantiană nu avem de-a face, în mod direct, cu o "filosofie a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
sa "materială" (constând în "istoria" formelor personalității); c) confirmarea sa deplină (posibilă prin conceptul vocației). În final, vor fi semnalate deosebirile dintre monismul energetist al lui W. Ostwald și monismul personalist energetic, apoi asemănările dintre modelele antropologice ale principalelor variante personaliste (Ch. Renouvier și Em. Mounier) și modelul de reconstrucție a umanului din personalismul energetic. Pentru că în filosofia kantiană nu avem de-a face, în mod direct, cu o "filosofie a omului" explicit construită de autor, dar nici cu una construită
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
acestea condiționat și Necondiționat se află, potrivit personalismului energetic, omul. Concluzia acestei lucrări, posibilă prin desfășurarea unei interpretări "antropologice" a personalismului energetic, este ideea că această filosofie reprezintă o variantă a personalismului contemporan. Personalismul energetic și speciile semnificative ale filosofiei personaliste prezentate în lucrare, anume cea a lui Ch. Renouvier și cea a lui Em. Mounier, au aceleași concepte fundamentale, concepte ce instituie idei cu rol de postulat în fiecare dintre ele: realitatea originară (pentru personalismul energetic, aceasta este energia, iar
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
anume cea a lui Ch. Renouvier și cea a lui Em. Mounier, au aceleași concepte fundamentale, concepte ce instituie idei cu rol de postulat în fiecare dintre ele: realitatea originară (pentru personalismul energetic, aceasta este energia, iar pentru celelalte variantele personaliste amintite, aceasta reprezintă o formă absolută de personalitate, Dumnezeu); evoluția (ce indică faptul că realitatea originară reprezintă un principiu dinamic); finalitatea (care stabilește sensul evoluției); personalitatea (reprezentând corelația existențială "finală"). Capitolul I Modelul de reconstrucție a umanului în filosofia kantiană
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ar putea explica interesul lui C. Rădulescu-Motru de a pune la punct o teorie filosofică a educației.) Am putea spune chiar că autorul tematizează omul mai întâi, pentru a-și îngădui, pe acest temei, să dezlege probleme non-antroplogice. Întrebările discursului personalist energetic îl vizează pe cel care întreabă, subiectul interogației; așa încât, el dă seama de reflexivitatea umană; o reflexivitate nu numai în modul apofantic, lipsit de accent interogativ, ci, poate în aceeași măsură, în modul aporetic, exemplar pentru un model ontologic
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ideea după care omul este scop final al existenței lumii va fi tematizată în secțiunea următoare a acestui capitol. Scopul acestor tematizări îl constituie dezvăluirea structurii formale a conceptului kantian al finalității în intenția așezării sale alături de determinismul prin finalitate personalist energetic, pentru a încerca astfel o regândire a filosofiei lui C. Rădulescu-Motru. Această revenire asupra înțelesului kantian al formulei "eu sunt" dă seama tocmai de ideea de unitate a subiectului cunoașterii 60, în ultimă instanță, de unitatea de existență a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
a energiei. El cuprinde două niveluri de generalizare, de fapt, două orizonturi de teoretizare și tematizare. Un nivel corespunde, cel puțin în intenție, regulilor metodei științifice; celălalt, convențiilor modelului filosofic; fără a fi vorba despre o de-naturare a unității demersului personalist energetic. "Motru năzuiește, mai întâi, să ne ofere o sistematică, o "știință obiectivă a personalității" și, în al doilea rând, să realizeze treapta următoare de generalizare, cea filosofică propriu-zisă"106. De aceste niveluri putem lua cunoștință fie urmărind succesiunea lucrărilor
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
susținerea staturii verticale a avut efecte în sensul specificării existențiale a omului în mediul său natural. Dar transformarea mâinii într-un instrument de muncă a avut consecințe decisive pentru desprinderea omului de natură, pentru formarea unor atitudini care împământenesc sensul "personalist" în evoluția energiei. Este vorba despre atitudinea religioasă (reținerea mișcărilor sub frica necunoscutului), atitudinea plăcerii artistice (coordonarea ritmică a mișcărilor) și "atitudinea muncitorească" (munca propriu-zisă). Prin urmare, menținerea omului în cadrele unui specific existențial reclamă, de la început, anumite condiții biologice
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
doar în sensul afirmării personalității energetice ca unitate de echilibru a celor două niveluri ale ființei umane: fizic (natural, energetic) și cultural; adică atunci când completăm ipoteza, cum spune Rădulescu-Motru, cu noțiunea personalității, ea nemaifiind acum "energetistă", pur și simplu, ci "personalist energetică". Prin duplicitatea aceasta de rosturi resemnificative pentru om, aflăm și soluția "salvării" identității sale, chiar în interiorul ordinii de finalitate. Continuitatea formelor de energie în univers este asigurată, potrivit personalismul energetic, de determinismul prin finalitate. Întreaga evoluție a universului, anterioară
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
dobândește sensul omului. Ca și la Kant, omul, ca scop final al existenței lumii, are statutul unei unități de existență ce ține în cumpănă natura și Absolutul. Numai ținând seama de Absolut putem înțelege "locul natural" al omului potrivit perspectivei personalist energetice. Absolutul nu este cerut direct de aplicarea determinismului prin finalitate. Prin program, C. Rădulescu-Motru, ca de altfel și Kant, exclude Divinitatea din scenariul finalității. Aceasta din urmă rezultă, dacă-i considerăm prezența universală, din extinderea asupra naturii a unui
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
deplasare a semnificațiilor conceptului finalității, acesta desemnând atât raporturi ale totalității "cu indivizii din care ea se compune", cât și mecanismul însuși al evoluției lumii (al exis-tenței-ca-energie), modificat datorită anticipației. Determinismul prin finalitate face ca ordinea universului să fie una personalistă. "Anticiparea sparge cadrul unui determinism prin cauzalitate; ea provoacă un determinism prin finalitate. Anticiparea presupune conștiința unui scop. Mersul universului să poate concepe ca o ordine liniară, fără început și fără sfârșit, cît timp anticipația nu are nici un rol; din
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
presupune conștiința unui scop. Mersul universului să poate concepe ca o ordine liniară, fără început și fără sfârșit, cît timp anticipația nu are nici un rol; din momentul ce anticipația intervine, ordinea universului nu poate să fie concepută decît ca ordine personalistă, fiindcă anticipația nu poate fi încadrată în mod rațional decît în o experiență de persoană omenească"139. Conceptul determinismului prin finalitate semnifică o ordine a lumii în care există, după cum am văzut, două orizonturi: cosmic (al energiei-ca-natură) și istoric (al
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]