128 matches
-
instituție socială majoră în ansamblul societal, funcțiile și viitorul ei, mult dezbătuta problemă a valorilor familiale. În fine, prin analiza multiperspectivală se urmărește identificarea cu mijloace riguroase (inclusiv prin coeficienți de calculare a corelației dintre ranguri) a similarităților și disparităților perspectivale ale diferiților actanți sociali. La rândul lor, aceste consonanțe sau disonanțe perspectivale pot fi interpretate ținând seama de contextele de muncă și de viață ale surselor emitente și pot servi ca fundament decizional în programe și politici sociale. Cunoașterea concretă
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
problemă a valorilor familiale. În fine, prin analiza multiperspectivală se urmărește identificarea cu mijloace riguroase (inclusiv prin coeficienți de calculare a corelației dintre ranguri) a similarităților și disparităților perspectivale ale diferiților actanți sociali. La rândul lor, aceste consonanțe sau disonanțe perspectivale pot fi interpretate ținând seama de contextele de muncă și de viață ale surselor emitente și pot servi ca fundament decizional în programe și politici sociale. Cunoașterea concretă a diferitelor perspective asupra realității sociale prezente sau proiectate contribuie la conceperea
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
iar când mamele sunt maghiare, numărul lor scade la 17% (în anul 2002, la tați maghiari figurează 31,8%, iar la mame maghiare 23,3%). Discuția raportului minoritate-majoritate etnică trebuie plasată într-un context istoric, dar mai ales în unul perspectival, în care modelul asimilativ este tot mai mult substituit de cel al multiculturalismului. În același timp, în Europa Centrală și de Est, problema minoritate-majoritate este strâns legată de gradul diferit de dezvoltare economico-socială a statelor în care etnia minoritară în
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
nu sunt „rele”, ci apar ca atare numai fiindcă nu se potrivesc cu ale lui. La fel, nici perspectivele diferite nu sunt neapărat bune sau rele. Totuși, în multe ocazii (educarea copiilor, de exemplu), se impune o analiză a divergențelor perspectivale și o negociere a lor. Evitarea comportamentelor și a interpretărilor pe baza drepturilor asumate, a „tiraniei lui trebuie”. Conflictele apar și mai des între cei doi parteneri atunci când regulile și conținutul lui „trebuie” nu sunt explicite. Cel ce practică reguli
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
lumea elementară, pentru aer și pentru lumină, pentru apă și pentru mișcările eoliene. Pînă și chipul privitorului este ademenit să se integreze în construcțiile sale ca o componentă implacabilă. Așa cum Arcimboldo încerca să realizeze o mașinărie integratoare, vestitul său pian perspectival, în care sunetele, culorile și ritmurile să-și regăsească starea lor originară, așa cum Tzara visa să abolească granițele dintre natură și cultură, dintre artă și viață, într-o altă perspectivă, dar cu aceeași finalitate, Jacobi imaginează o cameră sincretică, un
O sculptură în timp by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15005_a_16330]
-
alternarea vocilor narative - scrisorile doamnei T. / amintirile lui Fred Vasilescu, scrisorile lui Ladima / comentariile, zgomotoase ale Emiliei, interioare ale lui Fred, însoțite, toate, de observații și disertații teoretice ale autorului- conferă operei un dinamism de natură centrifugă, amintind de multiplicitatea perspectivală și secvențialitatea arhitectonică din Legăturile primejdioase. Numai că, în vreme ce scrierea lui Laclos poartă pecetea unor tipare retorice recunoscute și acceptate - pe care autorul, în aparență absent, le folosește pentru a conduce din umbră acțiunea -, romanul lui P. afirmă preeminența subiectivismului
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
pietist, care refuză total noțiunile de tradiție, angelologie sau mistagogie, în favoarea unei etici pragmatic-soteriologice (Max Weber), a simplificării liturgice și a reducerii exegezei biblice la un singur palier hermeneutic (primatul literei). În arta religioasă, Reforma renunță nu doar la tabloul perspectival consacrat mai întâi în Biserica Romano-Catolică, ci la orice formă de reprezentare vizuală a sacrului. Simbolismul naturalist și arta decorativă își fac simțită prezența. Dezrădăcinarea nu mai creează angoase. Inculturarea noului se dispensează de lecția trecutului. După Reformă, puțini europeni
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
archy) era situată mereu între două „zise”. Așa cum obișnuia să spună părintele André Scrima, adevărul „se află între două zise”. Astfel, adevărul e „chiar interzisul”. Dialogurile platonice constituie mostra perfectă a unei lumi care nu crede în percepția subiectivistă și perspectivală a ființei. Aceasta explică și inexistența conceptului de proprietate intelectuală în Antichitate. „Vânând esențele”, filozoful are conștiința propriei ex-centrări în raport cu „esențialul”; cel lipsit de disciplina gândirii temeiurilor se va crede mereu vrednic să stea în centrul scenei din marele teatru
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
de artă nu prin delimitarea lui de viață, ci prin crearea lui, prin existența lui vie, prin interacționare și prin îngrijirea lui; organismul sau „obiectul” de artă sfârșește prin a fi „obiect” odată cu moartea lui biologică. În continuarea tematică și perspectivală a proiectului intitulat „GFP Bunny” se află „The Eighth Day” (2001Ă, o lucrare transgenică inaugurată la Arizona State University. Această lucrare este realizată cu ajutorul unui biobot, un robot biologic ale cărui acțiuni sunt controlate de o colonie de microorganisme GFP
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
însă să evităm capcana pe care o conține fenomenul „împuternicirii”, și anume, posibilitatea ca, în momentul preluării puterii din mâinile forțelor absolutizante, să fie vorba de o putere la fel de esențializantă. Am propus, în schimb, evidențierea modelelor tehnoculturale caracterizate prin pluralitate perspectivală și perceptivă, fie că ne-am referit la ontologia, fie la ideologia virtualității. În ciuda prezicerilor cu iz științifico-fantastic ale oamenilor de știință transumaniști, corpul continuă să fie valorizat atât în existența empirică, cât și în reprezentările cultural-artistice. Astfel, în spațiul
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
pasiuni inavuabile și ambiguități sexuale, iar fenomenul ia amploare în cinematografie începând cu Kinetoscopul, până la primele pelicule care ne-o prezintă pe prima vedetă care inițiază moda Vamp, Theda Barra. Date fiind variabilele fenomenului, am preferat schimbarea permanentă a unghiului perspectival, urmând și un traseu tematic pentru a descoperi aspecte noi. O disociere tranșantă între decadentism și simbolism în artele plastice ar fi dus la sărăcirea fenomenului studiat, mult prea complex și eteroclit pentru a fi recenzat statutar. Cu toate acestea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
venețiene ale Ceciliei Cuțescu-Storck, ale celor franceze ale lui Samuel Mützner și Alexandru Poitevin-Scheletti, a peisajelor bulgare ale lui Artachino, engleze ale Alexandrei Popini, spaniole ale lui Jean Al. Steriadi. Avem astfel o pictură a călătoriei și evaziunii, a deschiderii perspectivale către spații "exotice", concomitent deschiderii picturii românești către modernitate și curentele ei specifice. Pe 21 aprilie 1907, societatea dobândește personalitate juridică și se alege un nou comitet, în care intră, alături de Gheorghe Petrașcu, Oscar Spaethe, Kimon Loghi și colecționarul Anastase
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
abordare picturală apropiată stilului renascentist. Mai mult, la Probota, scena trădează și o anumită stângăcie a reprezentării prin modul de redare a aureolei unui apostol din prim-plan, sub forma unui turban-castron -, evidențiind faptul că pictorii își puneau problema raporturilor perspectivale dintre bidimensional și tridimensional, fiind influențați însă și de inovațiile picturii apusene. 406 Michelle P. Brown, op. cit., p. 178. 407 Jean-Claude Larchet, Iconarul și artistul, Editura Sophia, București, 2012, pp. 22-23. 408 Ibidem. 409 Ibidem, p. 23. 410 L. Grünberg
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
și politice. Linklater (Capitolul 4 în acest volum) susține că statutul universalismului este cheia dezbaterii actuale dintre diferitele tipuri de teorie normativă. În acest context, diversele epistemologii feministe, identificate cel mai adesea în scrierile feministe de Relații Internaționale ca "empiriste", "perspectivale" sau "postmoderniste", nu sunt abordări autonome sau neapărat contradictorii față de cunoașterea sensibilă la diferențele de gen din Relațiile Internaționale (vezi Keohane 1989b; Weber 1994). Dimpotrivă, aceste epistemologii sunt provocări feministe interrelaționate la adresa autorității și a dominației masculine în cadrul științei în
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
grup de prieteni, colectiv profesional, confesiune religioasă etc.), în sensul că individul își amintește evenimente și experiențe din trecut doar prin prisma grupului, ca membru al unei colectivități sociale. Ca atare, cadrele sociale modelează memoria individului, conferindu-i un caracter perspectival grupal. Teoria cadrelor sociale ale memoriei a lui Halbwachs se referă însă doar la memoria individuală, nu și la cea colectivă. Elaborând pe baza acestor concepții halbawachsiene, poate fi dezvoltată "teoria cadrelor societale ale memoriei colective", construită prin extrapolarea concepției
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
semnificativ îl arată pe Jackson Pollock (Jack the Dripper, nu Jack the Ripper!) stropind cu vopsea, nu pictând cu migală, suprafețe mari de pânză. Pollock (1912- 1956), la fel de tumultuos în viață ca și în acțiunea sa împotriva picturii reprezentaționale și perspectivale, simțind probabil că nu avea mult timp la dispoziție, a căutat să dezlănțuie noi forme de expresie și să elibereze emoția creativă de tiparele tradițiilor artistice, în gesturi extreme de anxiety of influence, pentru a folosi sintagma și teoria lui
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
și reconstrucție, al realităților sociale (inclusiv cele de gen) și deci a posibilității de modelare, în timp, a instituțiilor naționale și internaționale și a identității lor, mai ales în sensul integrării diferențelor de gen și a unor valori ambigene. Feminismul perspectival (standpoint) este astăzi una dintre cel mai bine reprezentate linii de cercetare feministă în Relațiile Internaționale, axată pe evidențierea, analiza și critica asumpțiilor de gen implicite domeniului, așa cum a fost el definit și teoretizat până în acest moment. Feminismul perspectival consideră
Feminismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1516]
-
Feminismul perspectival (standpoint) este astăzi una dintre cel mai bine reprezentate linii de cercetare feministă în Relațiile Internaționale, axată pe evidențierea, analiza și critica asumpțiilor de gen implicite domeniului, așa cum a fost el definit și teoretizat până în acest moment. Feminismul perspectival consideră că identitatea istorică, socială, de gen a autorului, a teoreticianului, influențează modul de teoretizare. Identitatea masculină a tuturor autorilor din Relațiile Internaționale constituie una dintre explicațiile faptului că atât disciplina, cât și realitatea internațională sunt înțelese și proiectate confom
Feminismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1516]
-
influențează modul de teoretizare. Identitatea masculină a tuturor autorilor din Relațiile Internaționale constituie una dintre explicațiile faptului că atât disciplina, cât și realitatea internațională sunt înțelese și proiectate confom unei viziuni masculine asupra lumii. O observație este crucială aici: feminismul perspectival nu afirmă că realitatea internațională este proiectată conform viziunii bărbaților luați ca indivizi, ci spune că ea este reflecția, pe plan extern, a unor constructe teoretice consacrate în teoria politică clasică, infiltrate de caracteristicile-prototip ale masculinității și apoi prezentate ca
Feminismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1516]
-
sau potențiale mame ale soldaților, simbolul căminului, al păcii și al tradițiilor, eroine caritabile, soțiile diplomaților sau, rareori, decidenți masculinizați într-o lume accesibilă și inteligibilă doar bărbaților excepționali, oameni de stat (vezi exemplul Margaret Thatcher, doamna de fier). Feminismul perspectival reprezintă un curent teoretic complex în care preocupările despre ceea ce există în Relațiile Internaționale se îmbină cu preocupările despre cum putem cunoaște ceea ce există. Alături de unele scrieri ale feminismului teoriei critice, este un alt curent care parcurge toate cele trei
Feminismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1516]
-
făcută dintr-un punct de vedere și de cunoaștere asumat al femeilor și se centrează pe femei, cu valorile lor, existențele lor și modul în care ele au existat dintotdeauna întrețesute în lumea internațională, dar invizibile. Experiențele pe care feminismul perspectival construiește o cunoaștere alternativă a internaționalului, care alcătuiesc agenda sa specifică de cercetare, vizează în principal reteoretizarea independenței/ dependenței, a subordonării, a excluderii, a invizibilității, a puterii sau a lipsei ei, plecând de la asumarea identității feminine a teoreticienelor, a experiențelor
Feminismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1516]
-
plan mai larg și a valorilor recunoscute ale universului feminin, precum valoarea relaționării, experiența dependenței în ambele posturi, de subiect și obiect, de exemplu, în calitate de soție și mamă simultan. Pentru a rezuma una dintre liniile de argumentare importante ale feminismului perspectival, J. Ann Tickner, una dintre primele și cele mai reputate autoare feministe din domeniul Relațiilor Internaționale, afirmă în cercetările sale că universul feminin este unul relațional prin definiție, nicidecum competitiv sau dihotomic. Teoretizarea lumii internaționale dintr-o asemenea perspectivă, relațională
Feminismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1516]
-
perspectivă, relațională, a necesității și inevitabilității raporturilor cu celălalt (stat, organizație, țară vecină) pentru propria existență, prin opoziție cu lumea eminamente conflictuală a teoriilor consacrate, poate avea un impact semnificativ asupra teoriilor și practicii internaționale. O altă contribuție a feminismului perspectival este chestionarea metaforei starea de natură din teoria politică clasică și contestarea implicațiilor profunde și numeroase pe care aceasta le-a avut asupra teoriilor internaționale. În acea etapă anistorică, originară, imaginată de teoreticieni politici clasici precum Hobbes, Locke, Rousseau, oamenii
Feminismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1516]
-
sunt judecând în ansamblul unei vieți umane, dar și în ansamblul unei colectivități mai degrabă stări de excepție decât regula. În mod similar, autonomia totală a unui stat este astăzi aproape o imposibilitate pe plan politic, economic, social, cultural. Feminismului perspectival i se datorează una dintre cele mai serioase construcții teoretice pentru regândirea conceptului de securitate și a securității naționale ca obiectiv fundamental al statelor. Înțeleasă în linii mari ca siguranță și stabilitate a unui stat, asigurată prin puterea de care
Feminismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1516]
-
defensive, securitatea unui stat este exact sursa insecurității celorlalte state. Nu putem vorbi așadar despre securitate internațională câtă vreme statele concep și asigură securitatea națională prin mecanisme care generează și alimentează insecuritatea altor state. Din punctul de vedere al feminismului perspectival, securitatea trebuie văzută ca un bun colectiv, cu componente interdependente. Dacă un stat își realizează securitatea pe seama insecurității altor state, va exista întotdeauna posibilitatea ca distribuția de putere, de forță, să se schimbe. Securitatea și insecuritatea vor fi două fețe
Feminismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1516]