174 matches
-
acte comunicative. Funcția unui enunț poate fi de a informa sau de a influența, astfel încît enunțul Mi-a trimis o scrisoare conține o informare, în vreme ce enuțurile Trimite-mi o scrisoare! și Nu-mi mai trimite nici o scrisoare! sînt destinate persuadării. Realizarea enunțurilor cu scopuri determinate și cu trăsături adaptate acestor scopuri reprezintă, de fapt, o concretizare a funcțiilor limbii, care se află la baza ideilor Școlii lingvistice de la Praga, în principiu, această problemă fiind o consecință a opiniei că structura
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
se produce prin două tipuri de situații: 1) autoritatea instituțională, care este conferită de statutul subiectului ca autoritate de cunoaștere (expert, specialist) sau ca autoritate cu putere de decizie (responsabil al unei organizații), 2) autoritatea personală, fondată pe activitatea de persuadare sau de seducție a subiectului, care se poate suprapune celeilalte autorități. V. captație, credibilitate, strategie de discurs. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN LEXEM. Interpretat din perspectivă semantică, lexemul desemnează unitatea funcțională fundamentală dintr-un cîmp lexical, care se relevă în limbă
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
posibil?". A te referi la un motiv ca fiind o cauză este o interpretare care abordează regula prin care a găsi un motiv are sens. Oricum, un motiv are o altă logică decât o cauză. Motivul a constituit mijlocul de persuadare a publicului și soldaților americani că invazia era un act legitim. Motivația a fost întărită de legătura presupusă între atacul terorist de la 11 septembrie și regimul de la Bagdad. Premisa că Saddam deținea arme de distrugere în masă, deși bazându-se
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
a fost posibil?". A te referi la un motiv ca fiind o cauză este o interpretare care abordează regula prin care a găsi un motiv are sens. Un motiv are o altă logică decât o cauză. Motivul constituie mijlocul de persuadare a publicului că anumite acte sunt legitime și necesare. Prin urmare, faptul că sistemul internațional legitimează acțiuni inacceptabile la nivel intern derivă din modul în care comunitățile morale sunt construite la nivel global. 4.1. Sistemul de state, cauză constitutivă
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
creșterea încrederii în propriile capacități, atrăgând după sine depunerea unei cantități mai mari de efort și implicit creșterea nivelului performanței. Prezentarea modelelor de bună practică cu care angajații se pot identifica poate fi o modalitate de creștere a nivelului auto-eficienței. Persuadarea venită din partea "altora semnificativi" determină un comportament orientat în direcția confirmării așteptărilor persoanelor pe care angajații le respectă și le admiră. De asemenea, menținerea unei stări afective pozitive în cadrul grupului conduce la perceperea unui nivel mai ridicat de auto-eficiență decât
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
determina refuzul angajaților de a participa la realizarea acesteia, chiar dacă auto-eficiența percepută are un nivel ridicat. 4.5.2. Limite, critici, dezvoltări teoria social-cognitivă Teoria social cognitivă a devenit "umbrela" sub care Bandura a condus studii legate de învățare, rolul persuadării și reglarea comportamentului. Versatilitatea conceptelor a făcut posibilă aplicarea teoriei în domenii variate: educație, sănătate, criminalistică, sport, politici sociale etc. Critica adusă teoriei este subscrisă perspectivei biologiste care susține că perspectiva social cognitivă nu ia în calcul diferențele genetice dintre
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
feedback-ul și stabilirea obiectivelor cresc performanța în muncă; c) factorii care pot facilita descoperirea strategiilor adecvate pentru îndeplinirea unor sarcini complexe sunt: relevanța experienței anterioare, trainingul în identificarea strategiilor adecvate, acordarea unei perioade de învățare fără presiunea rezultatelor convingerea/persuadarea angajaților că există strategii pentru sarcina respectivă și că sunt capabili să o identifice, încurajarea în căutarea soluțiilor în mediul extern (în exteriorul grupului de lucru și/sau organizației); d) obiectivele de dificultate medie au cea mai mare capacitate de
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
din faptul că, în pofida deschiderii noastre de a-i considera pe alți oameni ca membri ai comunității noastre (culturale sau de cercetare)185, ei s-ar putea să nu se considere ca atare, fie și pentru simplul motiv că, prin persuadare, și nu ca urmare a exercitării forței, pot ajunge la un "acord neforțat" de a se împotrivi dorinței noastre de a-i integra în comunitatea ai cărei membri suntem. Altfel spus, s-ar putea ca, deși potrivit "discuției libere" prin
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
sa stoică îl împiedică să comită această eroare ce i-ar putea fi fatală. Pentru a-i convinge pe toți ceilalți de înțelepciunea rivalului său, ea folosește ca argument suprem forța povestirii. Vulpea stăpânește, prin urmare, și arta orientală a persuadării cu mijloacele poveștii, familiară și cititorului român prin intermediul unor cărți populare precum Povestea lui Sindipa filosoful ori Halima, iar lui Cantemir măcar prin Golestan și Kalila și Dimna. Cum acestea sunt singurele secvențe ale cărții în care Lupul acționează, nu
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
un orator desăvârșit, de mare talent și convingere. Rolul său nu este cel de a-l convinge pe Corb, ticălos irecuperabil, ci pe cititor. De aceea, discursul său face apel la teme și motive la care, din aceeași intenție de persuadare, recurgea și Miron Costin în poemul Viiața lumii: "Iată, amândoaă monarhiile din patru părți s-au scuturat, iată, lucrurile publicăi noastre spre groznică răzsipă s-au plecat, râdicarea așteptând, căderea ne sosește, unele altora s-au amestecat și toate în
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
și negative, vorbitorii aproximează într-o enumerare entități pe care nu le numesc din motive care adesea se întrepătrund: nu știu să le numească la momentul discursului, le consideră suficient de evidente pentru interlocutor, amplifică retoric șirul elementelor enumerate pentru persuadarea interlocutorului. Enunțul se încheie imprecis, printr-un pronume/adjectiv pronominal nehotărât sau negativ: fără titlu, fără rezumat, fără nimic (34), [articulații↓ coloană↓ tot tot tot (82), pun eu bani de la mine și: tot (182), sau telefonia mobilă <R care se
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
legitimare ontologică. Toate cele șapte funcții invocate se pot actualiza În perimetrul discursului religios, predominanța uneia sau alteia fiind dată de contextul editării discursive, de raportul dintre sacru și mundan În evocarea religioasă, precum și de obiectivele diferiților actanți (celebrare, informare, persuadare, justificare etc.). Desigur, În cadrul comunicării religioase, putem decela mai multe grade de specificitate semantică, de la „autismul” discursului liturgic până la larghețea limbajului colocvial, În care faptul religios se diluează și se transcodează, pierzându-și criptizarea inițială, până la un punct justificată și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
ocazia unor sărbători cum ar fi Anul Nou, Ziua Națională sau cu ocazia unor evenimente, cum ar fi o catastrofă naturală, declanșarea unui război etc.). Scopurile comunicării publice sunt diverse: informare (asupra unei decizii, asupra unui punct de vedere oficial), persuadare, convingere (discursul electoral), construirea identității colective (felicitări cu ocazia unor sărbători ale colectivității). Comunicarea publică se distinge de celelalte forme de comunicare prin următoarele caracterisitici: vorbitorul apare în fața publicului său cu o identitate deja atribuită lui de către public pe baza
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
abstracte cu cele concrete - publicul are capacități limitate în a percepe conceptele abstracte, de aceea vorbitorul trebuie să găsească echilibrul optim între conceptele abstracte și modalitățile de concretizare a lor; g) principiul persuasiunii - vorbitorul trebuie să-și planifice strategiile de persuadare, de convingere a publicului pe care îl solicită să adere la ideile exprimate de el; h) principiul selecției - publicul percepe selectiv informațiile furnizate de vorbitor, căutând acele elemente care vin în sprijinul ideilor, credințelor, valorilor, comportamentelor etc. personale; de aceea
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
spună publicului său exact acele lucruri pe care publicul dorește să le audă; i) principiul inoculării - studiile empirice au demonstrat că publicul devine imun atunci când constată că vorbitorul dorește să îi schimbe ideile, atitudinile, comportamentele; j) principiul schimbării - strategiile de persuadare ale vorbitorului trebuie să țină cont de rezistența publicului la schimbare: astfel strategiile trebuie modelate în funcție de atitudinea ostilă, indiferentă sau favorabilă a publicului față de temă sau față de vorbitor; k) principiul selecției argumentelor - pentru convingerea publicului, vorbitorul dispune de argumente logice
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de pildă în cultura americană) și mai mică în altele (ca de pildă în cultura japoneză) (Kotani, 1994). Matsumoto (1988, p. 27, apud Kotani, 1994, p. 74) este de părere că în culturi de tipul celei japoneze, rolul hotărâtor în persuadare nu îl joacă argumentul logic, ci forța propriei personalități, performarea unor acte de vorbire prin intermediul cărora vorbitorul se poate impune în fața interlocutorului. De asemenea, s-au observat diferențe culturale în felul în care negociatorii abordează subiectul: în cultura arabă negocierea
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
care propoziția subiect se limitează la un aspect precis al problemei care se discută. d) exemplificarea. Orice paragraf bine structurat are cel puțin un exemplu prin care se susține subiectul. Prin exemplificare se ajunge la dezvoltarea aparatului critic și la persuadarea lectorului. Exemplificarea poate fi realizată și prin citare sau prin realizarea unor trimiteri la lucrări de specialitate. e) analizaoperație necesară deoarece nu este suficient să formulam, să reformulam și să exemplificam un subiect. Prin analiza realizăm punctual esențial care poate
AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
personalității", "mitomania patriotismului general" și "delirul amatorismului poetic", într-un festivism ce sfidează realitatea prin "minciună didactică și trucaj iconic", transformând starea de fapt într-o poveste de "pășunism proletar cu iz edenic", care pendulează între sensibilitatea prin idilism și persuadarea ideologică prin severitate.886 Comunismul juvenil exhiba mărci inconfundabile: uniforma (prin care elevul își afirma condiția socială), numărul matricol (prin care era identificat public) și mai ales carnetul (prin care se legitima în fața autorităților), forme agresive ale unui neîndoielnic "sclavagism
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
timpul disponibil în mod eficient, limitând cu finețe discuțiile colaterale sau neproductive și stabilind un ritm de desfășurare potrivit pacientului din fața sa. Partea II. Conceptualizare, strategie și tehnică 7. EXPLORAREA DIRIJATĂ Terapeutul s-a bazat în primul rând pe dispute, persuadare sau sfaturi, părând că interoghează pacientul, punându-l în defensivă sau impunându-și punctul de vedere în fața acestuia. Terapeutul a recurs prea mult la dispute sau persuasiune, neglijând explorarea dirijată. Totuși, acesta a fost suficient de suportiv, așa încât pacientul nu
[Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
bază ale acesteia; * redefinirea raportului bibliotecă utilizator particular sau colectiv, pornind de la cunoașterea publicului țintă al bibliotecii și continuând cu formarea acestuia ca utilizator al serviciului public; * redimensionarea rolului și locului lecturii în era informațională parcursă de omenire, care presupune persuadarea pe formarea deprinderilor de lectură, îndrumarea și permanentizarea ei; * performarea sistemului informațional propriu și a accesului la alte rețele, încât să asigure rapid și complet cerințele utilizatorului; * implicarea în proiectele de importanță națională și internațională prin valorificarea fondurilor: educație adultă
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
înțelesul pe care îl dă P. Charaudeau (1994, 40) noțiunii de captare, în sistem cu legitimarea și credibilitatea, ca unul dintre cele trei spații în care sunt puse în operă strategiile de discurs. Strategiile de captare (s.a.) vizează seducerea sau persuadarea partenerului de schimb comunicativ, astfel încât acesta să sfârșească prin a intra în universul gândirii susținut de actul de comunicare și să îi împărtășească intenționalitatea, valorile, emoțiile 85 (apud Charaudeau et Maingueneau: 2002, pp. 92-93). Pentru a-l câștiga pe cititor
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
ÎMI spun acestea, dacă totul MI se spune atît de bine pentru educarea copilului meu, dacă ansamblul lucrărilor răspund tuturor întrebărilor MELE, totul este pentru a mă atrage să cumpăr sau să împrumut aceste cărți. Recomandarea (și, în același timp, persuadarea) este actul de discurs realizat în această campanie publicitară. 3. Coperte și supracoperte 3.1. Contractele de lectură ale copertei Pentru ca o copertă să își atingă scopul, ea trebuie să corespundă reprezentărilor destinatarului; practicile editoriale se bazează pe o schemă
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
care se definește persuasiunea. Informația, la drept vorbind, nu este comunicarea unui conținut (care nu ar trebui să apară decît sub forma unui enunț de sine stătător); rezultatul ei este doar stabilirea unui echilibru între conținuturile dintre destinator și destinatar. Persuadarea, în schimb, adaugă informației o imagine asupra conținutului celuilalt, care ajunge la o echilibrare între "a face să creadă" al destinatorului și "a crede" al destinatarului (1989, p. 176). Vom folosi aceste idei pentru a vedea în ce fel jocul
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
unui anumit num)r de p)rți sunt extrem de importante pentru toate, fiecare are o tendinț) puternic) atât de a-i convinge pe ceilalti de concepțiile sale legate de strategie și de tactic), dar și de a face concesii, atunci când persuadarea eșueaz). Unitatea principalilor parteneri este probabil s) se mențin), deoarece cu toții înțeleg cât de mult depind de ea. Înaintea Primului R)zboi Mondial, acceptarea, de c)tre Germania, a probabilei abandon)ri, a Triplei Alianțe, de c)tre Italia, a
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
cu un QI modest; preoții consacrați dar și popii grași, bețivi și afemeiați; intelectualii ratați gen Dobru, lăudăroși și ranchiunoși. O figură cu totul aparte o face predicatorul Lukov un lipov cu burtă ultrageneroasă, aflat într-o bahică competiție de persuadare a mai tânărului Luca Guțaga, român din Pocrovca Nouă. Specialitatea predicatorului Lukov era molocanismul, o învățătură religioasă mai puțin cunoscută. Adepții se numeau molocani pentru că acceptau să mănânce lapte (“moloco”) chiar și în timpul postului. Datele de bază ale sectei, formulate
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]