533 matches
-
proceda ca tine și ca alți câțiva nenorociți, să stăm toată ziua cu nasul în cărți, să citim ca bezmeticii, s-ar duce dracului toată civilizația, consumul s-ar prăbuși, s-ar închide fabricile și uzinele, agricultura ar produce numai pesmeți și apă chioară, firmele de țoale nici măcar nu s-ar inventa, băutură ar fi doar la împărtășanie, fotbaliștii ar juca numai pentru ei în spatele blocului, da’ bietele fetițe, pentru cine s-ar mai sparge ele în fițe și figuri, da
UN ET PRINTRE INTELECTUALI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376644_a_377973]
-
Niciunul nu-ntreabă, trecând mai departe Durerea-i crește-n suflet, lacrima-l îneacă In fața unui câine, bătrânul se apleacă Cu mâna înghețată scoate-ncet din haină Un colț uscat de pâine, păstrat în buzunar Lăsându-se pe sine, pesmetul dăruiește Impărtășindu-i soarta, câinele hrănește. Ignorantă-i Lumea în graba ei avară Nici inimi nu mai bat precum odinioară... De lacrima o văd, gândesc că-i din beție Ruga spusă-n șoaptă, la ei-i cerșetorie. Odat', odinioară, eram cu toții
MĂ-NCLIN CU RESPECT ȘI DRAGOSTE DE OM! de DOINA THEISS în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374268_a_375597]
-
Aceste legături se formează, spunea el, între un centru senzorial și un centru motor astfel încât, de pildă, un câine poate ajunge să saliveze la apariția unei lumini, dacă ea a fost însoțită de mai multe ori de hrănirea animalului cu pesmet. Coincidența între doi stimuli (cel vizual și hrana) a fost denumită întărire, ea fiind principala condiție a formării unui reflex condiționat. Prin urmare, Pavlov a căutat să explice o anume formă de învățare, aceea care constă într-o substituire de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
reflex condiționat. Prin urmare, Pavlov a căutat să explice o anume formă de învățare, aceea care constă într-o substituire de stimuli, adică reacția la un alt stimul decât cel obișnuit: salivarea la o lumină sau la sunet, în loc de gustul pesmetului. Această substituire este importantă, fiindcă un excitant, indiferent la început, poate dobândi o semnificație vitală pentru animal, devenind un semnal de hrană, apă sau de primejdie. De exemplu, un căprior care bea apă dintr-un izvor de munte ajunge să
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
din cămările și beciurile a 180 de baleniere olandeze, din care listă, ce mi-a fost tălmăcită de către doctorul Snodhead, transcriu următoarele: 400.000 livre carne de vită 60.000 livre porc de Frizia 150.000 livre batog 550.000 pesmeți 72.000 pîine proaspătă 2.800 butoaie de unt 20.000 livre de brînză de Texel și de Leyda 144.000 de brînză îprobabil de calitate inferioară) 550 butoaie cu rachiu de ienupăr 10.800 butoaie de bere. Mai toate
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
m-am hrănit doar cu uscături sărate - simbol desăvîrșit al uscăciunii sufletului meu! - deși, pe pămînt, pînă și cel mai sărac dintre oameni are la îndemînă zilnic fructe proaspete și poate frînge zilnic pîinea caldă a lumii, în timp ce eu ronțăi pesmeți mucegăiți! - departe, despărțit prin oceane întregi de tînăra soție pe care mi-am luat-o la vîrsta de peste cincizeci de ani și pe care am părăsit-o a doua zi după nuntă, pentru a porni spre Capul Horn, lăsînd doar
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
acest cuvânt nu mai există de mult în uz la Moscova, el a fost eliminat de cuvântul lămâie) trec zilnic prin strălucitoare, case de marcat care țăcăne încontinuu. În fosta franzelărie Filippov, ticsită până-n tavan de pâine albă, torturi, prăjituri, pesmeți și covrigi, stă lumea la cozi interminabile. Expozițiile magazinelor cu delicatese uimesc prin opulența lor. Se înalță acolo munți de cutii cu conserve, icre negre, somon, batog, pește afumat, portocale. Și veșnic în fața geamurilor acestor magazine stau ca vrăjiți trecătorii
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
administrativă foarte înaltă, ci și o intimitate de cel mai înalt rang cu împăratul și cu consilierii ori locțiitorii acestuia. Cubiculum — încăpere din casele romanilor ce slujea, de regulă, drept cameră de odihnă în. trad.ă. Galetă — Un fel de pesmet de formă paralelipipedică, mâncat de marinari sau soldați aflați în campanie în. trad..ă. Quadrans îliteral „un sfert“ă — monedă de bronz de valoare mică: un sfert dintr-un as, acesta fiind echivalentul ca valoare al greutății de 12 uncii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
era un mal lutos cu cotloane de raci și-i scoteam de acolo. Mâncam și eu, mai demult. Cu o scordolea după tot dichisul... — Așa, da, văd că știi rostul racilor, a râs ea. Cu mujdei din nuci pisate, cu pesmet, cu usturoi, frecate bine cu alămâi, cum le zicea bunica, dres cu frunze de mentă sau cu busuioc. Știu, a oftat ea. De când n-am mai mâncat așa ceva... Poți să dai sosul ăsta și la rasol de pește, sau chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
tresărim, dacă ar continua să povestească În același ritm, răscolind focul și conducându-ne prin salturi În marginea adevăratelor puncte fierbinți de pe traseul de povestit. „Cu foamea o mai duceam cum o mai duceam că prindeam pește și mai aveam pesmeți, dar cu setea , fraților, nu știu dacă ați suferit vreodată de sete, da’ io zic că În alea două săptămâni dacă nu dădea o ploaie d’aia dă vară să umple toate vasele și bazinul aproape pă sfert, muream cu toții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
Plecarea, peste un ceas... Cei de la tunul lui Dumitru s-au adunat în jurul lui. Au început să cotrobăiască prin sacii de merinde. Tot ce aveau prin saci era aproape înghețat: conservă, bidonul cu apă... Până și coaja de pâine. Doar pesmeții au scăpat de îngheț. ― Mă fraților, eu merg la domnul căpitan, să cer voie să aprindem un foc zdravăn, ca să ne facem ceva apă de băut - s-a auzit un glas de la vecini. ― Ioane, gându-i bun, da’ te-ai
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
Sta sarbădă și singurul ei prieten de azi, timpul trecător, nu o slujea cu nădejdea plecării, deoarece sfârșitul blagoslovit al acelei corvade nu părea a se apropia. . . La 5 găsise pe toată lumea în hali și o ciocolată la gheață cu pesmeți fragezi care o aștepta. Nory și Elena, cari avuseseră timp pentru toate confidențele, tăceau acum. Stau alături ca și cum s-ar fi sprijinit una de alta prin umerii legați, prin apropierea capetelor serioase și triste, rezemate de pervazul vitrajului, cu fața
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
zise. Niciodată n-o să fim de acord... Vrei să mănânci ceva? Gacel făcu un gest de încuviințare, și locotenentul căută în lada mare de lemn unde erau proviziile. Deschise o cutie de carne pe care o împărțiră, pe urmă mâncară pesmeți și niște brânză de capră tare și foarte uscată, în timp ce soarele se ridica la orizont, încălzind pământul și smulgând reflexe din stâncile negre ale masivului Sidi-el-Madia, ce se desenau tot mai precis în zare. — Unde mergem? vru să știe locotenentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
abia atunci se hotărî să coboare, oprindu-se în fața celei mai mari jaime întâlnite în drumul său, unde patru bărbați își sorbeau ceaiul de dimineață. — Metulem, metulem! — Aselam aleikum, veni răspunsul unanim. Ia loc și bea un ceai cu noi. Pesmeți? Mulțumi pentru pesmeți, pentru brânza aproape râncedă, dar tare și gustoasă, și pentru curmalele zemoase pe care le mâncă bând un ceai unsuros, dulce, cu foarte mult zahăr, ce-i încălzi trupul, alungând frigul dimineții din deșert. Cel care părea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
hotărî să coboare, oprindu-se în fața celei mai mari jaime întâlnite în drumul său, unde patru bărbați își sorbeau ceaiul de dimineață. — Metulem, metulem! — Aselam aleikum, veni răspunsul unanim. Ia loc și bea un ceai cu noi. Pesmeți? Mulțumi pentru pesmeți, pentru brânza aproape râncedă, dar tare și gustoasă, și pentru curmalele zemoase pe care le mâncă bând un ceai unsuros, dulce, cu foarte mult zahăr, ce-i încălzi trupul, alungând frigul dimineții din deșert. Cel care părea conducătorul grupului, un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
răsfrânt, o gogonea murată, zemoasă, din care mușcă pofticios, făcându-i cu ochiul Avocatului, încă marcat de o paloare inexplicabilă. Cu mâna cealaltă, Adrianus se scobește fredonând, în buzunarul flendurit al sacoului, scoțând la iveală un pumn de bucăți de pesmet și de firimituri de pâine, numai bune de asortat la gogonea. Ce tot mesteci, tu, acolo, băi, eschimosule? salivează Dănuț. Faci pe nebunul? Ziseseși că n-ai nimica de potol! Bufet rece! Niște anafură de la biserică. De la Sf. Georgică. Astăzi
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
interveni din nou Laura. Și este de neînchipuit cum au izbutit să se strecoare printre trupele rusești, cum au reușit să găsească apă, și chiar rachiu, ca să-i spele rana, și au avut întotdeauna de mâncare... - Porumb uscat, rădăcini, câțiva pesmeți, o întrerupse Darie zâmbind. În a cincea zi, o bucată de ciocolată, pe care a găsit-o Iliescu în buzunarul unui soldat german, mort. Treceau convoaie de prizonieri pe șosea, și erau mulți răniți, cădeau și rămâneau pe marginea șoselei
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
pe șosea, și erau mulți răniți, cădeau și rămâneau pe marginea șoselei, până se îndura Dumnezeu sau vreo santinelă din convoiul următor și nu se mai chinuiau. Iliescu învățase acum unde să caute și cum să găsească lucrurile folositoare: apă, pesmeți, chibrituri, tutun. Numai pâine nu găsea. - Cum de nu s-au rătăcit? exclama Laura. Cum de-au izbutit, atâtea zile, să nu se întîlnească față în față cu oamenii din sat? Căci începuse culesul porumbului. - Am avut desigur noroc, continuă
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
vede că se usucă, dă s-o arunce. — La ce s-o arunci ? îi zice ea. Dă-mi-o mie, io sunt coșu de gunoi... Și ce mai râde Gelu când o aude ! Ea o duce acasă, o mai face pesmet, o mai pune-n ceai, o moaie și-o mănâncă cu lingura. Cu-atâta se-alege de la cumnată-sa. Și când trăia bietu Ilie, cumnată-sa tot așa toca, repede-repede, banii : La noi să vii în ziua lefii, Vico, să
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
speciale ale oficialității, de conivență cu poliția secretă, pentru acele locuri... Că există o listă foarte pusă la punct a persoanelor ce au trecut pe acolo... Nu, nu știu exact ce dovezi mai palpabile decât cutii goale de bomboane, și pesmeți, și sticluțe de parfumuri, ce poate vă amintiți că există prin toate sertarele, ar putea să aibă. Dar când eu vă spun că nicăieri pe lumea aceasta nu te poți simți apărat și în siguranță... Da, da, știu că vorbele
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
am fost nedrept, cum deseori mi se întâmplă : nu merita să se bucure, poate pentru ultima oară, de un jambon de Prague sauce madère și de un dindon veau truffé, la care visase în zilele când rămăsese doar cu uscații pesmeți soldățești ? Un mic chef, scăldat cu Champagne Pommery, și o chanteuză picantă erau un păcat atât de mare pentru un locotenent ce se dovedise brav, rămânând singurul ofițer în tot batalionul, silit a-și asuma toate dificultățile comenzii, cu niște
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
la „domnișoara“ și la „domnul“? Nu. Cum dorești. M-am gândit la unul din motivele pentru care am vrut să te cunosc. Și care e? Arăți uscată. Uscată? Da. Fetele sunt rareori uscate. Ce vrei să spui? Ești uscată ca pesmeții tari și uscați. Opusul este moale și însiropat. Credeam că bărbaților le place moliciunea. Poate vrei să spui că sunt băiețoasă. Povestește-mi ceva despre dumneata. Ce anume? Orice. Mama mea a fost o prostituată. Te aștepți să fiu impresionat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
Care?“ Întrebă din nou, ca atunci cînd cauți un obiect aflat sub nasul tău și aștepți să ți se spună: nu vezi? asta! aici, sub nasul tău! — Parcă ești orb, Julius, asta-i. Celso se aplecă să ridice cutia de pesmeți de pe masă, apoi i-o Întinse. Julius o apucă de capac, n-o putu ține bine și cutia se desfăcu: o grămadă de bani de hîrtie și monede murdare căzură pe pantalonii lui și se Împrăștiară pe podea. Vai! Uite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
și uneori se trezea că n-aveau pâine deloc. În alte case se făcea în cuptor, în curte, de ieșea mirosul în stradă și-ți intra prin nări în burtă, dar el trebuia să cumpere și nu prea apuca. Avea pesmeți și-o păcălea uneori pe mamă-sa cu ei, deși ea se strâmba și-i scuipa pe jos, făcând mizerie. În dimineața asta, simțindu-se pieptănată, a zâmbit dulce și liniștit cum de mult n-o mai văzuse. Poate și
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
cu glazură de caise. Cea mai apropiată rețetă pe care am găsit-o a fost de prăjitură din foietaj cu caise și zmeură. Poate că o pot adapta pe asta. „Amestecați făina și untul până când se formează un aluat de pesmet”, citesc. Nu înțeleg nimic. Pesmet ? Din făină și unt ? Mă uit la pagină fără s-o văd, și-mi duduie creierii. Tocmai am refuzat poate unica mea șansă de a o lua de la început. Nici măcar nu înțeleg de ce am făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]