76 matches
-
Dacă trăia tac-su, apoi mai era una, da’ așa... Să stau de vorbă cu ea? Hm... Of, fata mamei dragă, dacă așa ai vrut și ție voia.” -țață Rariță, n-am vrut să... Cu capul plecat, cu buruiana în pestelca prinsă în brâu, Rarița luă drumul spre casă. Întinse buruiana la găinile ce se mișcau leneșe printre picioarele ei. -Ce-i, mamă, ce-i? Așa... cococo, dragele mele, așa mamă... Lăsă apoi pestelca și o netezi ușor, scuturând-o. Se uită
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
vrut să... Cu capul plecat, cu buruiana în pestelca prinsă în brâu, Rarița luă drumul spre casă. Întinse buruiana la găinile ce se mișcau leneșe printre picioarele ei. -Ce-i, mamă, ce-i? Așa... cococo, dragele mele, așa mamă... Lăsă apoi pestelca și o netezi ușor, scuturând-o. Se uită pe deal. O căruță urca greoi. “Apoi de asta băteau câinii din mahala și cei din păduricea Mariței. Pe acolo s-au dus. Pe acolo s-a dus.” Se întinse în patul
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
ușa și intră în casă. - Da’ bărbatu-tău nu intră? - A rămas în căruță. Sărut mâna, mamă! Varvara intră în odaia Rariței. ștergarele din geam erau date deoparte, iar sub icoană ardea mica flacără a candelei. Rarița avea basmaua neagră, pestelca albastră îi acopera fusta plisată de un negru șters. Trecu pe lângă fiică- sa, deschise ușa și aruncă afară apa dintr-o cană. - Mamă, am venit să vorbim. Am venit să mă ierți! - De ce, fata mamei? Te-ai măritat și ești
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
ce s-a ales? Răsuflă adânc, luând cu ea în plămâni aerul locurilor natale. Zâmbi amar și închise ochii. Socrii nu au scos nici un cuvânt. Își căutau de lucru. Varvara aprinse focul să puie de mămăligă. Își sterse lacrimile cu pestelca. Se mustră pentru ele. Le puse pe seama cenușii care ieșea din vatră când a suflat să ațâțe focul. Alte lacrimi nu știa că sunt și nu le putea face față. S-a ridicat și a pornit spre grădină cu o
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
se retrag singuri într-un colț și în timp ce parcurg rândurile chipurile se luminează sau capătă amprenta îngrijorării. Încep cu vorbă domoală să-și povestească păsurile. Păi unde să spui că arendașul ne fură la împărțeală? Când alde Mihai a lu' Pestelcă se certă cu el că-l prinse cu greutăți măsluite, jindariul îl bătu tot pe el, că cică făcuse scandal. Iar la minister sau în parlament, nu tot boieri sunt? Crezi că ăia ne ascultă pe noi? Băi, corb la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
cu plută cu țigară în gură. Îi legam zgardă, o îmbrăcam în pene frumos. Chemătorii la nuntă strigau: «Șocăriță, țâpă gacii/ Că-ți rupe stegaru cracii!» - Cum era îmbrăcată o mireasă? - Ave cunună, chimeșă (cămașă), pindileu (fustă) și zadie (șorț, pestelcă). Un laibăr sau un cojoc, dacă era răce. În picioare, cizme sau pantofi. Mărgele mici, împletite în zgardă la gât. - Pe coafezele din oraș nu le-ați învățat să împletească mirese? - Nu vor să învețe. - Cât vă plătea pentru împletirea
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
de fum. Și zice Moș Andrei - Încet, Încetișor, dar Îl aud: - Măi băieț’, măi... Aț’ vinit păn-la urmă... Alături, baba lui Moș Andrei: cu o mână pe umărul bătrânului, cu cealaltă flutură Înspre cer ce are și ea la-ndemână: pestelca, trasă cu tot cu partea din față a fustei - i se văd țurloaiele slabe, strâmbe, negre. Cu un pas Îndărătul lor: Duda - nepoțica; face ce face bunică-sa, dar cum ea nu are, În față, pestelcă, cum i-s libere amândouă mâinile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
ce are și ea la-ndemână: pestelca, trasă cu tot cu partea din față a fustei - i se văd țurloaiele slabe, strâmbe, negre. Cu un pas Îndărătul lor: Duda - nepoțica; face ce face bunică-sa, dar cum ea nu are, În față, pestelcă, cum i-s libere amândouă mâinile, flutură, ridică, saltă poala rochiei - de la noi, din calidor, văd până mai sus de sus ce zicea ea, mai deunăzi, că nu se cade să văd, atunci când Îmi zicea să mă uit În sus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
dă un alt snop. Și tot așa, în timp ce, din când în când, câte unul din cei ce îl alimentau pe cel de sus cu snopi îndemna, mai mult a glumă: - Dă-i la val! Dă-i la val! Iată și pestelca. Adică spatele mașinii, pe unde ies pleava și paiele scuturate de boabe. Acestea, boabele, ies pe o laterală. Deși eram crudan, am trudit și eu la pestelcă. Până ce, într-o zi, am le-șinat, de căldură și de colb. Drept care am
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
mult a glumă: - Dă-i la val! Dă-i la val! Iată și pestelca. Adică spatele mașinii, pe unde ies pleava și paiele scuturate de boabe. Acestea, boabele, ies pe o laterală. Deși eram crudan, am trudit și eu la pestelcă. Până ce, într-o zi, am le-șinat, de căldură și de colb. Drept care am fost... promovat la căratul paielor cu tragla trasă de boi. WEEKEND LA BERGERAC Așa cum am mai spus și în alte rânduri, Michel are foarte mulți prieteni și
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
a-i spune babei Ioana să meargă la preot și să vină la casa lui, fiindcă se gândea că, dacă s-a născut copilul pe câmp, poată să moară nebotezat. Când a ajuns la ogor, bunica mă ținea înfășurat în pestelca ei. Tata a luat-o pe mama cu grijă și a așezat-o în căruță, în timp ce bunica mă ținea în brațele ei. S-a urcat și ea în căruță cu mine și tata a dat bici calului ca să ajungă mai
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
șanț, să n-aibă cruce la cap? Îl ții în borcanul de nes? Dacă fără să vrea ei, săracii, au fost puși la crematoriu, atunci e altceva. Ăia de la Cotu’ Donului, măturați de obuze, de să le strângi dinții în pestelcă, poate-au murit cu rugăciunea-n gură... ăia arși de nemți... făcuți săpun... Dar să te lași singur băgat în cuptor? Doamne ferește, câteodată nu ard cu totul și oasele care rămân sunt zdrobite c-o presă. Câte nu mi-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
Directive prezidențiale, hâc! Nici nu se uscase bine cerneala pe buletinele de vot, că președintele recuperat din barca pe cale să se scufunde de către harnicii lui ciraci, care au dat în draci la țărănimea fostă colectivistă, azi muritoare de foame, găleți, pestelci, tricouri, contra voturi, s-a și apucat de făcut noduri marinărești bine îmbârligate la reforma din învățământul românesc. Știam demult că el avea un dinte împotriva a tot ce iese din școala românească și nu se numește tinichigiu sau ospătar
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
să aduni salăți din grădina mamei dracului, să strângi ursul de... unde-l doare mai tare și să te duci, fără rachetă, hăt, până la Lună să prinzi păsărici de pe acolo. Zmeului, dacă îi place fata împăratului, o ia de cordonul pestelcii, o pune pe cal și se cară fără griji la el acasă. Vă întrebați, de ce? Ne-o spune cheliosul nostru, și ca să ne intre bine în cap, ne-o spune cu litere mari: „PENTRU CĂ POATE”. Credeți că dă măcar doi
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
bată, c-am uitat de tine, nepoate! Va Încerca În felul acesta s-o imite pe bunica Ileana, care luată cu treburile gospodăriei mai uita să-i de-a de mâncare, iar nepotul-său Îi amintea cu același gest adresat pestelcii bunicii. După ce se asigura că nimeni nu-l vede, copilul inventiv se cățăra pe pat și scotea din buzunarul costumului lui Ionel o cutie de chibrituri inofensivă pe care o deschidea În fața lui SinanPașa. Acesta, mereu Înfometat ca și Vizanti
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
parcă nu prea știau ce să vorbească cu Va. A venit Mamaia de la Primărie, fetele au privit-o Întrebătoare, ea a clătinat capul a confirmare, fața sa era Înnegurată la fel ca și sufletul său bun. A scos din buzunarul pestelcii un plic, iar din plic o jumătate de foaie de caiet de matematică: Ce-i asta bunică? O scrisoare de la ... Victor, tac’tu care zice că nu te mai lasă la mine, că Îi este dor de tine, că una
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
final nu mai pridideau cu laudele: Brava, puiule! Unde-i măta să te vadă?! Și, În timp ce o lacrimă Înflorise a pioasă aducere aminte, bunica Ileana s-a apropiat de Va, l-a sărutat pe obraz și și-a dus colțul pestelcii la ochiul drept. Măi Hasmațuchi, tu chiar ești de-al nostru, de-al olarilor! Da cine te-a Învățat pe tine poezia asta lungă și frumoasă care Îmi place așa mult? Tăticuțu’ meu! A fost bine, dar mie să-mi
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
țarî, zău așa! spune Domnica privindu-și mâinile în poale, zâmbind trist. Apoi, tace iarăși o vreme. Dacă o întrebi din ochi, de ce... ea se uită pe geam îndelung, apoi continuă rar, abia șoptit, uitându-se la marginea tivită a pestelcei, ca la o amintire prelinsă ca o lacrimă: - Pen‟ că la niș‟ opșpi ani m-am măritat fără voia mami‟ ș‟a tati‟, după un bărbat sărac... da‟ măcar Gheorghe TESCU 94 eara frumos șî‟ni eara drag... cu cari
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
pe butucul unde așternuse în grabă un țolic, apoi scoase o țigară și și-o bătu pe unghie. Dintr-o precauție lesne de înțeles, am dat zdreanța la o parte. Baba (abia acum observam că-i chioară) ne aduse în pestelca ei murdară un morman zemos de pere. Corcit cu un porc sălbatic și legat cruciș în curmeie, pe toloacă păștea un soi de mistreț cu sfîrla nemaipomenit de lungă din care trîmbița o foame neostoită. Sosite de la hoit, cîteva potăi
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
să aduni sălăți din grădina mamei dracului, să strângi ursul de... unde-l doare mai tare și să te duci, fără rachetă, hăt, până la Lună să prinzi păsărici de pe acolo. Zmeului, dacă îi place fata împăratului, o ia de cordonul pestelcii, o pune pe cal și se cară fără griji la el acasă. Vă întrebați, de ce? Ne-o spune cheliosul nostru, și ca să ne intre bine în cap, ne-o spune cu litere mari: „PENTRU CĂ POATE". Credeți că dă măcar doi
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
lată și așa de lungă până atunci, dar după ce batozele au fost trecute în șomaj de către combine, nu am mai văzut curele ca acelea din copilărie. Când începea treieratul - tot boii erau la putere - cu boii se cărau paiele de la pestelcă (așa se chema locul pe unde cădeau paiele din batoză). Aici, la pestelcă, erau doi tineri iuți și rezistenți la căldură și la praf. Acești tineri trebuiau să ferească paiele și să le așeze pe traglă, pentru a fi cărate
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
în șomaj de către combine, nu am mai văzut curele ca acelea din copilărie. Când începea treieratul - tot boii erau la putere - cu boii se cărau paiele de la pestelcă (așa se chema locul pe unde cădeau paiele din batoză). Aici, la pestelcă, erau doi tineri iuți și rezistenți la căldură și la praf. Acești tineri trebuiau să ferească paiele și să le așeze pe traglă, pentru a fi cărate la distanță de batoză. Tragla era un dispozitiv compus dintr-un drug de
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
gata, de parcă ar fi știut pentru ce a venit el. Eu am să alerg cât pot mai repede, ca s-o ajut pe Maranda. Tu vino încet, că îi fi ostenit venind încoace. Mărunțică, cu o legăturică de buruieni în pestelcă, a pornit cu pas grăbit spre casa lui Toaibă... Îndată a înghițit-o întunerecul. „De-ar ajunge la vreme! Oare Maranda mai poate de durere?” - gândea în timp ce pășea șchiopătând pe ulița întunecoasă. Un gând fugar i-a străbătut mintea: „Numai
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
Zoița lui Cocostârc...Am uitat să spun că fata avea numai mamă. Când au ajuns, Zoița o strigat din poartă: „Acasă-i gospodina?” „Acasă! Acasă!” o răspuns Catrina - mama fetei - răsărită în pragul casei cu mâinile pline de aluat și pestelca de făină. „Da’ ce faci tu, Catrină? Uite, oamenii au venit, așa cum ne-am înțeles și tu...” „Apoi m-am apucat și eu să fac un cuptior de plăcinte. Că de, avem pețitori. Hai, intrați, că acușica îs coapte plăcintele
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
bucătărie", exista "1 Briefstegel de schijă", un "ciubăraș de fier alb pentru spălat carnea", 2 furculițe "pentru tăiat rasol", 1 furculiță de fier albă, 1 cântar englezesc, 1 pereche "pirostroae", 1 poloboc de murat "curechi" și altele, printre care 4 "pestelce" (șorțuri). Reținem deci că masa cuprindea și carne, iar numărul mare de ustensile de prelucrat carnea ne face să lămurim că alimentația era una similară cu aceea de la azilurile și ospiciile timpului. De altfel, în documentele timpului și în protestele
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]