76 matches
-
țarî, zău așa! spune Domnica privindu-și mâinile în poale, zâmbind trist. Apoi, tace iarăși o vreme. Dacă o întrebi din ochi, de ce... ea se uită pe geam îndelung, apoi continuă rar, abia șoptit, uitându-se la marginea tivită a pestelcei, ca la o amintire prelinsă ca o lacrimă: - Pen‟ că la niș‟ opșpi ani m-am măritat fără voia mami‟ ș‟a tati‟, după un bărbat sărac... da‟ măcar Gheorghe TESCU 94 eara frumos șî‟ni eara drag... cu cari
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
se retrag singuri într-un colț și în timp ce parcurg rândurile chipurile se luminează sau capătă amprenta îngrijorării. Încep cu vorbă domoală să-și povestească păsurile. Păi unde să spui că arendașul ne fură la împărțeală? Când alde Mihai a lu' Pestelcă se certă cu el că-l prinse cu greutăți măsluite, jindariul îl bătu tot pe el, că cică făcuse scandal. Iar la minister sau în parlament, nu tot boieri sunt? Crezi că ăia ne ascultă pe noi? Băi, corb la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
și acoperit c-un bariz verde, ochii ei mari și sprâncenați aveau o nespusă dulceață. Buzele mici și subțirele se'ncrețeau de un fel de mândrie , rochia de lână verde cu piepții strânși îi da un fel de mlădioasă grație, pestelca era albă ca omătul, iar mânecele totdeuna suflecite trădau niște brațe de alabastru . Pe piept cădeau șiruri de hurmuz sur ca mărgăritarul. Astfel îmbla 293. Când amintirile-n trecut/ Încearcă să îl cheme, chipul lui Ilie revine în Geniu pustiu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
lână, în diferite culori, pe marginea tivului. în zilele de lucru se purtau fuste în culori naturale ale lânii, cu țesătură simplă sau având și vrâste albe sau roșii la poale. O altă piesă caracteristică pentru costumul popular femeiesc este pestelca, purtată peste fustă de lână. Pestelcile sunt de o mare varietate, ne oprim numai asupra celor de la Pogonești, observațiile fiind valabile și pentru Ivești. Aici sunt bogat împodobite fie prin alesătură de mână (motivele rățișoară, puiul mare), fie prin cusături
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
tivului. în zilele de lucru se purtau fuste în culori naturale ale lânii, cu țesătură simplă sau având și vrâste albe sau roșii la poale. O altă piesă caracteristică pentru costumul popular femeiesc este pestelca, purtată peste fustă de lână. Pestelcile sunt de o mare varietate, ne oprim numai asupra celor de la Pogonești, observațiile fiind valabile și pentru Ivești. Aici sunt bogat împodobite fie prin alesătură de mână (motivele rățișoară, puiul mare), fie prin cusături în cruciulițe cu ață colorată. Ca
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
ne oprim numai asupra celor de la Pogonești, observațiile fiind valabile și pentru Ivești. Aici sunt bogat împodobite fie prin alesătură de mână (motivele rățișoară, puiul mare), fie prin cusături în cruciulițe cu ață colorată. Ca structură morfologică, ornamentică și cromatică, pestelcile de la Pogonești și Ivești prezintă asemănări cu unele catrințe din Muntenia, Oltenia sau cu pestelcile purtate de femeile aromâne. De altfel, în zonă, se folosește termenul de „catrență”, în timp ce în restul Moldovei prin catrință se înțelege fotă. Costumul bărbătesc reia
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
bogat împodobite fie prin alesătură de mână (motivele rățișoară, puiul mare), fie prin cusături în cruciulițe cu ață colorată. Ca structură morfologică, ornamentică și cromatică, pestelcile de la Pogonești și Ivești prezintă asemănări cu unele catrințe din Muntenia, Oltenia sau cu pestelcile purtate de femeile aromâne. De altfel, în zonă, se folosește termenul de „catrență”, în timp ce în restul Moldovei prin catrință se înțelege fotă. Costumul bărbătesc reia multe din trăsăturile generale ale portului femeiesc. Cămășile se împart în: croită de-antregul; cu platcă
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
încă o păcăleală a lăudăroșeniei moldovenești, care spune mereu „am” în loc de „oi fi avut”. Strâ mbau cuc onii din nas la miresmele fără cin, uitându-se cu lepădare. După un timp, iaca și Manaș venind de la butiile Cotn arului, cu pestelcă albastră, tichie, ochelari pe vârful nasului (roș) și lumânare (ca Diogene), - Bună ziua la boieri și la cucoane. - Dar unde s cucoanele? întreabă un fârlifus cu monoc lu. - Dar unde-s boierii? Oftează Manaș, suflând în lumânarea Cotnarului. Așa mă întreb
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
cu plută cu țigară în gură. Îi legam zgardă, o îmbrăcam în pene frumos. Chemătorii la nuntă strigau: «Șocăriță, țâpă gacii/ Că-ți rupe stegaru cracii!» - Cum era îmbrăcată o mireasă? - Ave cunună, chimeșă (cămașă), pindileu (fustă) și zadie (șorț, pestelcă). Un laibăr sau un cojoc, dacă era răce. În picioare, cizme sau pantofi. Mărgele mici, împletite în zgardă la gât. - Pe coafezele din oraș nu le-ați învățat să împletească mirese? - Nu vor să învețe. - Cât vă plătea pentru împletirea
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
canonică, fabula " Lăptăreasa și oala cu lapte": Mai rar decât Petruța nevastă mai cu sârg! sculându-se-ntr-o sâmbătă de noapte, își puse pe oblatnic o oală grea cu lapte, sperând s-o ducă teafără la târg. Îmbrăcată ca de cale cu pestelci și cu sandale, ca să-i fie mai ușor, socotea în gând de zor: "Banii din vânzarea nouă, am să-i vâr în niște ouă; patru cloște am să pui și-am să scot atâția pui. Fură gaia opt sau nouă
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
dă un alt snop. Și tot așa, în timp ce, din când în când, câte unul din cei ce îl alimentau pe cel de sus cu snopi îndemna, mai mult a glumă: - Dă-i la val! Dă-i la val! Iată și pestelca. Adică spatele mașinii, pe unde ies pleava și paiele scuturate de boabe. Acestea, boabele, ies pe o laterală. Deși eram crudan, am trudit și eu la pestelcă. Până ce, într-o zi, am le-șinat, de căldură și de colb. Drept care am
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
mult a glumă: - Dă-i la val! Dă-i la val! Iată și pestelca. Adică spatele mașinii, pe unde ies pleava și paiele scuturate de boabe. Acestea, boabele, ies pe o laterală. Deși eram crudan, am trudit și eu la pestelcă. Până ce, într-o zi, am le-șinat, de căldură și de colb. Drept care am fost... promovat la căratul paielor cu tragla trasă de boi. WEEKEND LA BERGERAC Așa cum am mai spus și în alte rânduri, Michel are foarte mulți prieteni și
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
a bunicii, însoțită de un icnet visceral, a venit repede și nu și-a mai ratat ținta. A lovit ca un trăsnet în cutia craniană a patrupedului. Sângele a împroșcat-o pe bunica peste tot: pe mâini, pe rochie și pestelcă, pe față... Câinele era la pământ, dar încă nu murise: gemea și sufla pe gură valuri de sânge spumos. Încă o lovitură. Încă una și încă una, până când în fața noastră nu se mai găsea decât trupul schilod, zdrobit și însângerat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
oprit. Era vlăguită, nu mai putea. A dat drumul cozii din mână și s-a așezat pe o moviliță de pământ amestecat cu prundiș din albia pârâiașului secat. Baticul îi căzuse pe spate și după ce și-a șters mâinile de pestelca plină de sânge închegat și uscat și-a trecut de vreo două ori palmele peste părul în neorânduială, care se ridicase înspăimântat în creștetul capului... Două ființe foarte apropiate bunica și nepotul stăteau sub imensa cupolă a cerului albastru, de unde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
Sântandrei Sfadă ai (ani) tină o leacă, o lecuță, o țâră. prund cocostârc nănașă horn jumere curechiu mâne, pâne, câne colb părete, păreche holteiu mulțămesc d-tale să deie, să ieie oloiu oală ol (olcior) mâță (mâțoc) Portul oamenilor cu pestelcă, izmene largi, pălărie de paie, pipă lungă. Vorba însă bună și rostire curată, deși se vede amestec de ungurisme în limbă. Încep a nota moldovenisme. Sudui sudalmă moare de curechiu fotoghin (petrol) bade zgâțâit. șepte șese Miercuri 25 Aug. Ceica
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
numai câteva. Bolnavele umblau descălțate, existând doar 24 de perechi de papuci și acelea stricate și ținute la magazie. Pentru iarnă se îmbrăcau ciorapi de postav și "spenlere" din același material, dar ambele articole erau în număr insuficient. Câteva polci, "pestelci" etc. completau inventarul de îmbrăcăminte aflat la Ospiciu. Existau perne umplute cu lână, dar toate erau rupte. Inventarul, în general, lăsa impresia de sărăcie și de multă neglijență. Pentru curățenia corporală bolnavele erau pieptănate cu "peptene des" aflate doar în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
spun nimic ponoare, lanuri unde pâinea coace, glasul tânăr de tractoare, bătrâneștile cerdace? Nu-ți tresare oare-n sânge, cu acorduri lungi și vii, coarda dorului ce plânge sub arcuș de pribegii? Ai lăsat țara desculță, înglodată-n umilință, cu pestelcă sărăcuță și c-o singură catrință, o găsești împodobită cu avuturi și odoare ca-ntr o neînchipuită, mândră zi de sărbătoare.“ („Chemare“, Glasul Patriei, 10 decembrie 1957) PETRESCU Gh., prof. dr. „UN MOMENT de largă referință în întregul proces al
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
da’ cine mă strigă? − Eu, Marie, Ileana lui Alexandru de la vale. Hai, vino și descuie portița, că am să -ți spun ceva; − îndată, Ileană, numai să dau oleacă de apă pe mâini și vin; își clăti mâinile, le șterse cu pestelca, apoi deschise portița poftind-o pe cumnată-sa înăuntru. − Bună ziua, cumnată și bine te-am găsit! − Bună ziua și hai în casă că s-a cam răcit vremea; − Da, așa-i, da’ eu cred că nu intru, mă cam grăbesc. Da
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
intră șchiopătând, înghesuit, sufocat de cei dragi, în cămeșoaie cum au sărit din pat: Doamna Maria lipită de el; Olena înghiontindu-se cu Petru pentru a cuceri o bucată cât mai mare din tăicuță; Sora, suflându-și nasul într-o pestelcă; și Țamblac, cu restul. Lacrimi, suspine, smiorcăieli de fericire... Ștefan trage mult aer în piept, o strânge pe după umeri pe Maria, mângâie creștetul Olenei, iar Petru i s-a și cocoțat în spinare... Ștefan privește în jur, cu bucurie și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
calțe, femeile poartă pe cap tulpan (măndil) de culoare galbenă sau roșie ca și macedonenii, brâu (zuna) roșu sau verde, fetele asează pe cap un fes mic (curuna) de care se prind panglici multicolore și monede ornamentale. Poartă fustane cu pestelcă iar bătrânele nu se despart de cojocel atât iarna cât și vara. Pe lângă păstorit, În proporție mai redusă fac comerț cu produse de lapte, lână, piei și mai puțin se ocupă cu agricultura. Jocurile lor sunt hora, sirta și ciobanca
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
lână, în diferite culori, pe marginea tivului. în zilele de lucru se purtau fuste în culori naturale ale lânii, cu țesătură simplă sau având și vrâste albe sau roșii la poale. O altă piesă caracteristică pentru costumul popular femeiesc este pestelca, purtată peste fustă de lână. Pestelcile sunt de o mare varietate, ne oprim numai asupra celor de la Pogonești, observațiile fiind valabile și pentru Ivești. Aici sunt bogat împodobite fie prin alesătură de mână (motivele rățișoară, puiul mare), fie prin cusături
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
tivului. în zilele de lucru se purtau fuste în culori naturale ale lânii, cu țesătură simplă sau având și vrâste albe sau roșii la poale. O altă piesă caracteristică pentru costumul popular femeiesc este pestelca, purtată peste fustă de lână. Pestelcile sunt de o mare varietate, ne oprim numai asupra celor de la Pogonești, observațiile fiind valabile și pentru Ivești. Aici sunt bogat împodobite fie prin alesătură de mână (motivele rățișoară, puiul mare), fie prin cusături în cruciulițe cu ață colorată. Ca
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
ne oprim numai asupra celor de la Pogonești, observațiile fiind valabile și pentru Ivești. Aici sunt bogat împodobite fie prin alesătură de mână (motivele rățișoară, puiul mare), fie prin cusături în cruciulițe cu ață colorată. Ca structură morfologică, ornamentică și cromatică, pestelcile de la Pogonești și Ivești prezintă asemănări cu unele catrințe din Muntenia, Oltenia sau cu pestelcile purtate de femeile aromâne. De altfel, în zonă, se folosește termenul de „catrență”, în timp ce în restul Moldovei prin catrință se înțelege fotă. Costumul bărbătesc reia
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
bogat împodobite fie prin alesătură de mână (motivele rățișoară, puiul mare), fie prin cusături în cruciulițe cu ață colorată. Ca structură morfologică, ornamentică și cromatică, pestelcile de la Pogonești și Ivești prezintă asemănări cu unele catrințe din Muntenia, Oltenia sau cu pestelcile purtate de femeile aromâne. De altfel, în zonă, se folosește termenul de „catrență”, în timp ce în restul Moldovei prin catrință se înțelege fotă. Costumul bărbătesc reia multe din trăsăturile generale ale portului femeiesc. Cămășile se împart în: croită de-antregul; cu platcă
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
se adaugă împrumuturile și arhaismele din perioada dominației turco-tătărești (ex.: "harman", "hindichi", "hogeag", "șalvari"), precum și celelalte arhaisme întâlnite în documentele și operele literare care se referă la prima jum. a sec. XIX sau sunt compuse în perioada respectivă(ex.: "brăcace", "pestelcă", "puhă" etc.). Ulterior acestei populații i se alătură românii din alte regiuni, preponderent din Principatul Moldovei. Dacă onomastică arată existența unui substrat semnificativ de coloniști din sudul spațiului românesc, aflat într-un contact strâns cu zona Balcanilor (Dragan, Prodan, Serbul
Nezavertailovca, Stînga Nistrului () [Corola-website/Science/305123_a_306452]