1,378 matches
-
Constantin Argetoianu, o enumerare nu poate lăsa pe dinafară lungile note de subsol, povești în josul paginii, completare la întîmplări cu etaje. De pildă, biografiile comprimate, cu viciile scoase în vedetă (nu e un moralist, Argetoianu, doar un "hagiograf" de lume pestriță, căruia-i place să se amuze, pe socoteala cui o fi), ale unui Alexandru Georoceanu, discipol al lui Maiorescu, băiat de viitor, dar fără noroc, sau Ion Cîmpineanu. Ori Șuluțiu, "cap palid de țîrcovnic", Fani Fălcoianu, terorizat de-un tată
Ce lume... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10360_a_11685]
-
încolo de căptușeală, sfîrtecînd suprafețele satinate, nu poate zăbovi, totuși, pe-asemenea prim-plan: Drumul luase cursul sperat de mine, el cotea spre Anticariat, bun-așa, privea vitrina cu stampe belle-époque și lexikoane. Încăperea întunecoasă cu izurile și rafturile ei pestrițe, unde, sufocate de maculatură, puteai descoperi comori, ar fi fost decorul cel mai potrivit întîlnirii noastre." Refugiile marilor timizi... Odată scenariul pus la punct, "atacul" rămîne virtual. Ca-n cărțile care se opresc după ce-și enunță intriga. Așa e
Femina by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10572_a_11897]
-
se poate spune că este romanul unui loc și al unui timp: o monografie epică a Constanței în vremea celui de-al doilea război mondial. Un spațiu plin de pitoresc unde mateloții suedezi se plimbă prin bazarul oriental, un areal pestriț în care fojgăiesc hoții, prietenii de pahar ajung mai devreme sau mai târziu să se omoare, iar prostituatele au relaxarea luminoasă a practicantelor unei meserii recunoscute de societate, pe deplin onorabile. La Constanța, bogatul stă la taclale cu săracul, icnetele
Sfârșitul unei lumi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10613_a_11938]
-
de ghirlandele aduse pe umeri de amorași. Căută să-și adune gândurile. Lumina plumburie a furtunii ce trecea ca o aripă peste nenorocirile Tomisului îl făcu și ea să clipească rar, ostenit de moarte" (p. 196) Somptuos în pitorescul său pestriț, romanul Blocada fascinează încă, după aproape șase decenii de la apariția primei ediții. Chiar dacă este autorul unui singur roman, Pavel Chihaia trebuie așezat între prozatorii români foarte importanți de după cel de-al doilea război mondial.
Sfârșitul unei lumi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10613_a_11938]
-
care mintea se realizează pe ea însăși. Într-adevăr, se poate vorbi de mișcarea noetică-erotică spre Dumnezeu. Se naște astfel întrebarea: trebuie eradicată dorința sau trebuie educată, pentru ca sufletul să obțină uniunea cu Dumnezeu? Istoricul acestei întrebări este iritant și pestriț. S-ar părea că Sfântul Grigorie de Nyssa se înscrie în mod clar în tradiția pedagogiei. Ceea ce ridică dificultăți în calea uniunii sufletului cu Dumnezeu este și parte a ceea ce face posibil acest deziderat, permițând sufletului să escaladeze muntele lui
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
Și-n haina-ți mică treci, te simți ca-n rai, pășești ca nimeni altul, seamăn n-ai: O, vreme de mirări, o, veșnicie-ceas, singurătate, stai. Prin toate să privești departe vrei: bărbați, femei; bărbați, bărbați, femei, copii-n culori pestrițe, mai aparte; și-o casă ici, un câine mai departe, și spaima-ncet cu-ncrederea se-mparte: o, plânset fără sens, o, vis, fior de moarte, abis fără temei. Și să te joci: inel și cerc și mingi, în parcul
POEME - de RAINER MARIA RILKE by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/10030_a_11355]
-
fidele, iar dacă sunt fidele nu sunt frumoase“, susținând însă că, în limba bulgară pot fi și frumoase și fidele. În tinerețe, ca profesor, a fost realizator a patru filme documentare pe peliculă de 16 mm color, cu titlul „Buchet pestriț de vară“, cuprinzând obiceiuri și portul popular. Dacă din opera proprie consideră că a reușit să publice prea puțin față de cât și-ar fi dorit, a fost în schimb coordonator al mult mai multor cărți ale altor autori. Curriculum vitae
Agenda2004-16-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282303_a_283632]
-
nr. 22 l S.C. Impex Tibet S.R.L. , pensiune, Calea Aradului nr. 85. În orașul Deta, structurile de cazare sunt: CORONA, pensiune, str. Damaschin Marian nr. 7 și Niadal Abatex, hotel, str. Victoriei nr. 1. A. M. G. Lunca Pogănișului l Laleaua pestriță - monument al naturii O parte din Lunca Pogănișului (75,5 hectare) a trecut încă de-acum 65 de ani sub ocrotirea legii, ca arie protejată, statut reînnoit de-a lungul timpului - în 1971, 1982 și 1995. Importanța ce se acordă
Agenda2004-15-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282299_a_283628]
-
de-acum 65 de ani sub ocrotirea legii, ca arie protejată, statut reînnoit de-a lungul timpului - în 1971, 1982 și 1995. Importanța ce se acordă zonei se datorează, în principal, faptului că aceasta reprezintă arealul de răspândire a lalelei pestrițe, plantă declarată monument al naturii, și pe care o întâlnim de-a lungul râului Pogăniș, mai ales în perimetrul localităților Berini-Otvești și Nițchidorf. Denumirea științifică a plantei este fritillia meleagris, fritillus în latină însemnând tablă de șah, pahar de aruncat
Agenda2004-15-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282299_a_283628]
-
în latină însemnând tablă de șah, pahar de aruncat zarurile, aluzie la pătrățelele ordonate, brun-roșcate ale lalelei care alternează cu pătrățele de alte culori, de aici impresia de pestriț; din același motiv, popular i se spune „bibilică“. Plantă mediteraneeană, laleaua pestriță face parte din familia liliaceelor și este pusă sub protecția legii în toate țările europene. În afară de Lunca Pogănișului, la noi întâlnim laleaua pestriță în Cheile Turzii, la Tușnad, pe malul Oltului, Hărman, în rezervația Domogled-Valea Cernei etc. OCTAVIAN NICA Pentru
Agenda2004-15-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282299_a_283628]
-
culori, de aici impresia de pestriț; din același motiv, popular i se spune „bibilică“. Plantă mediteraneeană, laleaua pestriță face parte din familia liliaceelor și este pusă sub protecția legii în toate țările europene. În afară de Lunca Pogănișului, la noi întâlnim laleaua pestriță în Cheile Turzii, la Tușnad, pe malul Oltului, Hărman, în rezervația Domogled-Valea Cernei etc. OCTAVIAN NICA Pentru petrecerea concediului l Ne putem comanda un tren La recentul Târg Național de Turism de la „Romexpo“ - București, CFR-Călători a prezentat o nouă ofertă
Agenda2004-15-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282299_a_283628]
-
rezervație (declarată arie protejată încă din 1942) se întâlnesc mai mult de 40% din speciile de păsări existente în avifauna României, dintre care unele sunt ocrotite la nivel internațional: egreta mică, stârcul galben, stârcul de noapte, stârcul roșu, cocorul, crestețul pestriț, barza albă, barza neagră, fluierașul de mlaștină etc. Încă din perioada 1999-2002, rezervația a fost inclusă într-un proiect LIFE NATURA, pe baza căruia s-au executat lucrări de decolmatare a canalului de alimentare cu apă a rezervației, prin repararea
Agenda2004-35-04-general5 () [Corola-journal/Journalistic/282815_a_284144]
-
semnate de unul dintre maeștrii prozei fantastice italiene, considerat totodată și fondatorul unei noi școli de jurnalism italian. Dino Buzzati: Cele mai frumoase povestiri. Editura Polirom, București, 2005. Preț: 229 000 lei. Și trist, și vesel În New York, o societate pestriță de emigranți ruși se adună la căpătâiul unui pictor bolnav. Prilej pentru a se forma o mică Moscovă în exil, care nu crede în lacrimi, dar care înțelege suferința și pasiunea. Peisajul dominant este al zgârie-norilor. Personajele vorbesc o limbă
Agenda2005-07-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283395_a_284724]
-
și în noua nouă serie a ăBiletelor de papagal". Articolul incriminator al lui Sorin Toma, din 1948, îl scoate practic din viața publică pentru aproape un deceniu. Treptat, de prin 1956, revine cu declarații de convertire și cu acele ăstihuri pestrițe" rezonante la cerințele zilei. Sfârșește potopit de onoruri. Literar își regăsește însă, în ultimii ani, marea linie, volumele târzii de poezie (Cadențe, Silabe, Răzlețe, Litanii, Noaptea) fiind argheziene în sensul cel mai deplin. Marele poet recupera estetic ceea ce sacrificase în
DIN NOU DESPRE COLABORATIONISM by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17708_a_19033]
-
Cronicar Regăsiții În puzderia pestriță și în general decoltată de pe tarabe au apărut în ultima vreme titluri noi. Desigur, apropierea campaniei electorale face ca diferite grupări să-și înmulțească organele de ofensivă și contraofensivă, demonstrînd cît le duce mintea și experiența propagandistică. O asemenea publicație
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17221_a_18546]
-
că notele false conviețuiesc cu acelea autentice, că obiectele - kitsch stau în aceeași "grămadă" cu acelea prețioase și că totul depinde de felul în care știi să te raportezi la amestecul de "murdărie" și de "puritate". Povestirile descriu o lume pestriță, de toate calibrele, cu personaje, în general, anodine care trec prin situații obișnuite, da sînt obligate într-un anumit context să aibă o atitudine. Ei, în această atitudine se pot distinge notele false de cele prețioase. Din păcate prețiosul se
Despre cîteva note false by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/17244_a_18569]
-
asasinează muzele? Cine-ar vrea să mai trăiască într-un stat care, pentru a-și salva prezentul dubios, isi ucide cu sânge rece viitorul? Cu ce fel de războaie ne tot împuiază capetele aceste Cassandre de iarmaroc, aparate de fustele pestrițe ale unor privilegii de-a dreptul jignitoare pentru bunul simț - dacă ne gândim la performanțele lor reale? Poate războaiele duse în culise pentru privatizări oneroase, pentru împărtirtea resturilor (nu lipsite de măduvă!) ale băncilor de stat. Dacă ar avea timp
Muza burtilor ambulante by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17565_a_18890]
-
pre- ședinte al Filialei Dobrogea a USR, semnează un text de despărțire, în care ne reamintește câteva dintre meritele celui dispărut: „Florin Șlapac a fost una dintre acele personalități discrete, care prefera penumbra, soarelui strălucitor, muzica unui disc vechi, cacofoniilor pestrițe ale străzii, liniștea mesei de lucru, luminilor rampei. Maladia l-a ținut la rândul ei departe de lume, însă chiar dacă ar fi fost sănătos tun nu l-aș fi văzut altfel pe Florin decât econom cu vorbele și cultivându-și
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2551_a_3876]
-
-se din cap până în picioare la dușurile de lângă saună. Miroase puternic a clor și a săpun ieftin, atmosfera încărcată puternic de aburi facând respirația un proces anevoios. Se vede că locul meu nu e aici. Asta o observă și clientela pestriță a locului. Se zice că ăsta-i ”raiul homosexualilor”, locul unde vin să se cunoască. Îl întâlnesc pe unul dintre ei. Se recomandă Nelu, masor part-time și un client fidel al locului. Are părul lins și un ochi bleg . Îmi
Agățat în Baia Griviței. Vizită la ultimul spa comunal din Capitală by Arvunescu Victor () [Corola-journal/Journalistic/21400_a_22725]
-
fie amendat pentru incapacitatea sa de a teoretiza (ca și cum aceasta ar fi fost obligatorie pentru un poet): "Însuși Ion Minulescu, care trecea de cap sau fruntaș al mișcării, nu s-a priceput niciodată să "teoretizeze" cît de cît, dincolo de grupul pestriț și întîmplător, de cafenea, de la "Academia Terasa", unde "Minu" își cheltuia toată verva și bonomia lui de copil teribil al literaturii noastre". Dar spre a încheia cronica de față, să relevăm următorul pasaj din Memorii, în care, punîndu-se sub scutul
Memoriile unui hedonist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16697_a_18022]
-
criticat de un celebru cronicar danez al vremii pentru cea mai recentă piesă a sa. Ironia comentariilor trebuie să-l fi amărît. În călătorie însă necazul se topește, e vindecat de contactul cu un alt fel de cotidian, viu, alert, pestriț, nou, interesant. Și Andersen chiar visează într-o noapte că piesele sale criticate de răutăciosul cronicar se joacă și se citesc ca lectură obligatorie în... iad! Mulțumirea sa este că măcar acolo ele au un rost benefic: cei ce izbutesc
"Cît de înflăcărat, cît de minunat!" by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16772_a_18097]
-
să-și reînnoiască pașaportul. Mai există o cauză: noi călătorim încă așa cum se călătorea în veacul al nouăsprezecelea. A pleca în străinătate înseamnă o veritabilă expediție. Călătoriile scurte, de afaceri, rămân apanajul unei clase pe cât de subțiri, pe atât de pestrițe: de la fotbaliști și "procuratori", la "experți" și prostituate de lux. Călătoria are la noi în continuare ceva magic și mistic: pleci în străinătate ca și cum "te-ai muta" într-o altă viață. Și asta din lipsa exercițiului: câți români, chiar din
Vize albe, pensii negre by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16797_a_18122]
-
difuzării internaționale). Am văzut aici un film excepțional, premiat la Festivalul de la Rotterdam, Bye Bye Blue Bird, al unei tinere regizoare, Katrin Ottarsdottir, originară din insulele Feroe și școlită în Danemarca. Povestea a două tinere viu colorate, ca două păsări pestrițe sau ca doi clovni (ni se sugerează că sînt ceva manechine, lansate pe mapamond), care se întorc "acasă", în austeritatea și pustietatea unei insule, unde dezlănțuie un veritabil taifun sentimental; dincolo de aparențele reci și convenționale, descoperim, pe insula uscată, povești
Karlovy Vary - Festivalul internațional al filmului: LA EST DE VEST by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16900_a_18225]
-
dumitale" - Cațavencu). Dilemelor lumii românești, pusă în situația de a adopta brusc structuri de civilizație străină, lume "profund schizoidă", intrată în modernitate "sucit și încomplet", și-a propus Eminescu să le răspundă "stringent și chinuitor" 5). Această lume, ciudată și pestriță, la noi ca și în întreaga Europă răsăriteană, nu avea o structură a realității fundamental deosebită față de Occident, ambele iscându-se, e drept la distanță de secole, tot din Renaștere. Diferențele structurale vizează însă palierul social-economic și mai ales cel
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
Balcani, Marina Marinescu se oprește asupra drumeților și traseelor ce străbat peninsula în secolul al XIX-lea. Subiect generos și fascinant: către 1800, Europa descoperă, chiar la granițele ei, un ținut prea puțin cunoscut, exotic. O mare de călători, la fel de pestriță ca amestecul de nații și religii din Balcani, începe să traverseze peninsula. Sînt trimiși oficiali ai Apusului către înalta Poartă, agenți secreți, negustori, colecționari fanatici de obiecte rare și exotice, aventurieri, susținători ai cauzei grecești - unii celebri, ca Byron... Mai
Balcanii între real și imaginar by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15724_a_17049]