993 matches
-
invocați că semnatari au tot atît de mult de-a face cu el cît are dl Constantinescu însuși cu onestitatea) și situația din Kosovo? De cînd apelul la descentralizare economică și administrativă (pentru că aceasta e semnificația reală și unică a petecului de hîrtie) constituie, pentru un om normal, instigare la ură interetnică și la război civil? Dacă nu mă înșel, chiar din primul rînd e vorba de declarația unor români, maghiari și germani ce se situează pe poziții identice, exasperați de
Jogging în tara "Scrisorii pierdute" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17824_a_19149]
-
Cronicar Datul în petec Concomitent, Contemporanul din 2 martie și noua publicație Observator cultural (a cărei apariție România literară a salutat-o în numărul trecut) din 2-6 martie au publicat un articol al dlui Mihai Dinu Gheorghiu care ia apărarea dnilor E. Reichmann și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17255_a_18580]
-
simpliste, care nu vede între cele două extreme - comunismul și fascismul - nici o cale de mijloc. Titlul pus de d-sa articolului din Contemporanul și sosiei lui din Observator (sau invers) este singurul lucru care ni se pare acceptabil: datul în petec pare pentru dl Gheorghiu o îndeletnicire absolut firească. * Cu totul de neînțeles este reproșul făcut, în același Contemporanul, de către dl. Nicolae Breban României literare și anume de a-și fi pierdut busola critică. Dl Breban e în dezacord cu opinii
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17255_a_18580]
-
la CSA "coastă" un milion de euro. Păi îți dai seama, dacă nenea Romeo Ionuț ajungea la CSA, pentru ăia un milion de euro dați, fura și praful de la subsol. Supraveghea la asigurări zi și noapte, de nu mai rămânea petec de pământ neasigurat în România. Iar dacă nu își scotea banii apela la asul din mânecă: trebuia să ne asigurăm aerul respirat. Să vezi acolo țigăneală. Dacă aveai plămânii de mărimea X plăteai suma Y, dar dacă te punea sfântu
Combinatorul, avocatul şi burlăciţa - PAMFLET () [Corola-journal/Journalistic/25114_a_26439]
-
deocamdată numai de el știută, genunchi, nu către inimă” (p.126). trăiește poetul este o lume a întinsă până la marginea lumii...” Așadar, poetul n-a vrut numai „să „suferinței tăcute” și „nu aparține (Desinvolt și temerar poetul, p.5). Miacopere petecul de hârtie cu o lucrurilor, ci sensului lucrurilor”(p.7). am zis: iată o excelentă imagine frumusețe nouă” (vorba lui Arghezi), Poemele sale sunt rezultatul creată poetului de la Domnești, pe ci chiar și-a propus să ne pună pe unei
George Baciu - Purtător de tainice „Gânduri de la marginea lumii”. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Daniel Dejanu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_88]
-
a trimis în zonă primii reprezentanți. Șase ani mai târziu, amplasată în mijlocul Marelui Fluviu, lângă fortul călugării iezuiți(Frații lui Iisus), trimiși de cardinalul francez Stadacone, viitorul oraș Havre Saint Croix, apoi Quebec. Richelieu, au urcat pe fluviu, întâlnind un petec de pământ, Anterior, înaltul ierarh fusese avansat la rangul de vicar de interesant, pe care s-au stabilit. În cele din urmă, către cardinalul francez Mazarin, numit apoi ca guvernator pitoreasca insulă pe care au poposit a căpătat numele de
Laval, oraş încărcat de legende. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_54]
-
despre care vorbește ca si cum ar fi fost un răspuns direct al celui incriminat, al lui Maiorescu adică: articolul său ar fi avut darul "d-a scoate de onor profesor din obicinuita să liniște", "la sfîrșit... d. Maiorescu își dă în petec" etc. Intitulat Literatura și politică, apărut în Constituționalul din 5 iunie 1892, textul (o coloană pe prima pagină, care nu conține mai mult de echivalentul a două pagini dactilo) ar putea fi într-adevăr al lui Maiorescu, daca asemănările stilistice
T. Maiorescu si conditiunile progresului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18182_a_19507]
-
avusese ce face: registrele americane fiind complete și neiertătoare... La ei, cu o crimă scapi mai ușor, decît cu fiscul. Asta ne și deosebește. * Alcatraz înseamnă în limba spaniolă insula pelikanilor și este o temniță zidită de spanioli pe un petec de pămînt aflat la cîțiva kilometri de țărmul Pacificului, în dreptul orașului. Foarte greu să evadezi de acolo. Și, dacă ai avut norocul să scapi, e cu neputință să treci apele Pacificului reci ca gheața, - dacă nu ai comandat cumva pentru
ALCATRAZ by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17131_a_18456]
-
-ți mai amână rândul, Când, potrivind un vers ce te exprimă, O să le lași pe masă toate baltă Și o să treci de partea ceealaltă Înțelegând că moartea n-are rimă." Într-un remarcabil sonet poetul spune: "Destinul tău e-un petec de hârtie", afirmându-și, nu fără mândrie îndeletnicirea nobilă și trudnică: În lungul șir de nopți și poticniri/ Voi mai compune, poate, un opuscul,/ Și-aștept să mă apropii de crepuscul/ Același rob, aceleiași meniri." Robit poeziei, " În toat-această grea
Un destin poetic by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/16001_a_17326]
-
Constantin Țoiu Sept. 1965. Un petec de hîrtie cam de vreo șapte cm. pe cinci, desprins dintr-o foaie, putredă probabil, și pe care îl găsesc întîmplător, gata să-l arunc și pe care văd că nu este scrisul meu (cu un pix negru fin)... E
Exerciții by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16003_a_17328]
-
e mai frumos decât atunci când recunoști, în subtilitățile lui, ceea ce marii maeștri ai muzicii universale au "furat" din armoniile naturii. Jazzul ridică fusta Doamnei arătând că este o ființă vie, tânără și nărăvașă, care abia așteaptă să-și dea în petec. Aici Johnny Răducanu e maestru de ceremonii. Farmecul lui are chipul oacheș al copilului care ia vioara în mână și chiar cântă la ea. Ion Caramitru
Aniversare Johnny Răducanu () [Corola-journal/Journalistic/15664_a_16989]
-
și investigații, să vină și eliminarea sa de la examenul de stat, cu toate că a reușit să termine ultimul an de studii, cu medii de trecere. În timp ce Mircea se lupta cu slipul încercând să-l scoată, Săndica, ridicându-și fundulețul pentru ca acel petec de material să nu mai stea în calea fericirii sale, își umezi buza de jos pe care o simțea umflată din cauza sărutului. I-a lăsat un gust minunat acea avalanșă de săruturi. Urcându-se deasupra lui Mircea își permise, în
CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382704_a_384033]
-
de pildă, o oază de liniște și de prospețime, remediu împotriva unui centru agresiv, pestriț și zgomotos: „Când te uiți din pridvor către Bucureștii prăvăliți în vale sau urcători către dealurile opuse, turnurile, edificiile mansardate, tinicheaua coperișurilor, varietățile de colorit, petecele de grădini, iar peste toată această panoramă, prăfuirea de aur orientalizând civilizarea încă proaspătă a orașului voievodal, îți umplu vederea cu senzațiuni învietoare, îți întineresc inima, îți șterg din memorie cruda experiență a unui trai petrecut în mijlocul unui conglomerat neomogen
Mahala și periferie by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2714_a_4039]
-
câte a avut țara noastră vreodată (cu limitările ei, desigur, datorate realităților acelor vremi). La 3 ianuarie 1948, când Regele a plecat, ultimul bastion al democrației a dispărut, în Europa de sud-est. Din 1948 până în 1989, Regele a reprezentat singurul petec din România instituțională rămas liber. Această parte a Statului legitim a trăit în țările libere și s-a opus, atât cât a putut sistemului inoculat forțat în România. Dar el nu s-a opus doar formei de guvernământ ori dictaturii
Regele, cel mai puternic om () [Corola-journal/Journalistic/23759_a_25084]
-
Publicat în: Ediția nr. 1704 din 31 august 2015 Toate Articolele Autorului SE DUCE CLIPA CA UN VIS Se duce clipa ca un vis Veselă,tristă sau deplină Mereu aștepți alta să vină În sufletu-ți mereu deschis Pe-un petec de hârtie lină Poete,singur vei fi scris Se duce clipa ca un vis Veselă,tristă sau deplină Ca picurând din Paradis Prin ochii tăi raza-i divină Lasă-ți măcar un gând ne-nchis Privește cerul și te-nchină
POEZII de MIHAELA MIRCEA în ediţia nr. 1704 din 31 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/381719_a_383048]
-
noapte. Cu tine rătăcesc, sarutându-mi pașii Cu frunze vii și moarte sub falnicii castani, E timpul nunților, se bucură mirii și nașii, Tradiție la români de zeci de ani. Cu tine surâd clipe, prin păr șuieră vântul Raze zâmbesc pe petece de nor Sufletul cu tine sărută cerul, pământul Cu aripi de îngeri mă porți pe poteci de dor. Referință Bibliografică: TOAMNĂ / Valentina Geambașu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1742, Anul V, 08 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015
TOAMNĂ de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 1742 din 08 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381774_a_383103]
-
prea rece, neutru de rece, căuta colțul păturii, rupea un pătrat, nu chiar pătrat, cum se nimerea, nu prea mic, apoi beznă luminată de tăișul lunii, încă un drum, și cheia se întorcea sub piatra ei de pe scară, înfășată în petecul din pătură. Mi-e dor de Watt. Mi-e dor de Watt și de „Watt”, asta spun. Sunt cărți de care ți-e dor ca de-o ființă. Dar nu spune niciodată unui străin să citească o carte, e la fel de
Păturica [Corola-blog/BlogPost/99781_a_101073]
-
ființă. Dar nu spune niciodată unui străin să citească o carte, e la fel de inutil cum e să-i spui unui apropiat să se lase de fumat. Cheie, păturică, pași, frig. Oameni înțelegători, care știu să învelească o cheie într-un petec din pătura lor. Alții s-o găsească acolo, s-o pună la loc.
Păturica [Corola-blog/BlogPost/99781_a_101073]
-
subiectele pe care nu le avem de obicei la îndemână în viața de zi cu zi”. Irina Turcan: “Este ca un fel de teamă... Am vrea să continuăm să trăim o viață autentică, însă nu mai avem în jurul nostru nici un petec de pământ curat. Și din cauza asta nici nu mai știm cum să-l prețuim.” Expertul Jeroen Berkvens a făcut participanților o introducere în cinema, de la tehnici de bază necesare filmării, la modalități de prezentare a documentarului în fața unor potențiali finanțatori
O zi din viaţa unui student la film documentar [Corola-blog/BlogPost/98015_a_99307]
-
porția de cel puțin 10 minute de mângâiat în toate punctele ei de sensibiliate și ne face pe noi să ne amuzam copios de pozițiile pe care le ia numai ca să ne poată oferi spre smotoceala și cel mai ascuns petec de blănita la “flocoșit”. Toate celelalte bucurii ale unei întregi zile fac parte din micile plăceri ale vieții, dar acestea 3 sunt cu adevarat FAbuloase pentru mine! ” Gheo: “Ziua noastră , în cursul saptaminii, începe la ora 05:30. Dacă nu
Mă ajutați să vă ofer două minivacanțe la Predeal? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20760_a_22085]
-
montane. De asemenea, este preferabil ca fiecare concurent să fie asigurat în caz de accidente care acoperă participarea la competiții sportive. O trusă minimă pentru defecțiuni tehnice (ureche cadru de rezervă pentru schimbătorul de spate, cameră de rezervă, set de petece și lipici) este utilă în caz de defecțiuni survenite între zonele de asistență tehnică. Detalii amănunțite despre eveniment găsiți pe marathon.marosbike.ro și facebook.com/marosbikemarathon. - MAROS BIKE MARATHON - MOTEL GILĂU - DUMINICĂ 25 SEPTEMBRIE - 10.00 - DETALII: MARATHON.MAROSBIKE
Maros Bike Marathon [Corola-blog/BlogPost/96923_a_98215]
-
blană de oaie, cu căciula neagră de lână trasă pe pe frunte. * Ioan al lui Ioan din Ioancău, cătun de pe lângă Sebeș Alba, s-a hotărât să se însoare cu o olteancă de prin zona Munteniei. Nici nu se topiseră bine petecele de zăpadă de pe Transalpina, că ciobanul, adunând cele zece oi gestante, ce-i mai rămăseseră în urma inundării satului de către râul Sebeș, devenit una cu Mureșul, a început să urce pe Transalpina, mânând oile cu fluieratul său caracteristic, printre dinții rari
ION ŞI IOAN – ÎNŢELEPŢII DIN TRANSALPINA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1344 din 05 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383730_a_385059]
-
aștepta siguranța acestei existențe de la pomana împrejurărilor externe, care să postuleze ființa statului român ca pe un fel de necesitate internațională. Acea necesitate internațională n-are nevoie de-a ține seama de sentimentele noastre intime, ci numai de existența unui petec de pământ cvasineutru lângă Dunăre. Ce credeți că ne așteaptă în următorii ani? Vom avea de-acum înainte dominația banului internațional, impusă de străini; libertatea de muncă și tranzacțiuni; teoria de luptă pe picior în aparență egal, în realitate inegal
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94232_a_95524]
-
într-o călătorie sentimentală, trăgând, parcă, toamna după noi. Eram fericiți că peste sufletele noastre ningea cu curcubee de frunze. Discutam fără noimă, discutam orice, pentru că fiecare, pe dinlăuntrul său, se gândea ce va simți când va păși pe acel petec de pământ ce colcăie de istorie. O barcă, cu veșnicul nea Grigore la vâslă, câteva clipociri de apă și iată-ne pășind dintr-o lume în alta, dintr-o istorie prezentă într-una ce-și așteaptă prezentul... Așa am fost
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93752_a_95044]
-
oilor, conștiincios; și de la el am înțeles că pentru a fi conștiincios trebuie să fii ca Stănică, prost, nu șmecher, puțin și imposibil de păcălit ca cei doi dulăi care-l păzeau și care păzeau și oile, îngrămădite acum în petecul de umbră lăsat de Zidul istoric și care încet-încet se retrăgea într-o parte silind și oile să se miște după mutarea lui... doar câinii rămânând vajnici, neiertători, în vipia soarelui... L-am întrebat dacă îl văzuse cumva trecând pe
Costică Pagubă și Stănică, prostul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8334_a_9659]