1,003 matches
-
vis o dimineața Iubirea peste mine-ai presărat * Că m-am trezit deodată poezie Pictată pe lumina-n răsărit. Nu m-ai chemat să-ți fiu o muză ție Dar pur și simplu asta am devenit! * Mi-e sufletul un petec de Lumină Pe care curcubeu te-ai așezat Ca viața să rămână doar senină Iubirea în cuvinte mi-ai brodat de Gabriela Mimi Boroianu ................. În noaptea care... * S-au îmbătat îngerii cu parfum Cerului robinetul l-au deschis Tăcuți-n
DE DRAGOSTE ... de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1641 din 29 iunie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1435593825.html [Corola-blog/BlogPost/348530_a_349859]
-
fiecare la timpul lor, cu supremația asupra întinderilor marine. Eram îndrăgostit de Afrodita, mă simțem “împuns” până la sângerare de tridentul miticului Poseidon și mă “expunea” gata “tranșat”, pe o tarabă - “scufundat” într-o amforă cu vin și mirodenii, pe un petec de mal al unei factorii de la Pontului Euxinus - grecii de la Histria, pe prețul insignifiant de o drahmă, pentru impolitețea de a le fi perturbat nevrednic memoria, într-un loc pe care l-au visat probabil mereu și nu l-au
ÎNTÂLNIRE CU OCEANUL PACIFIC LA SAN FRANCISCO! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 by http://confluente.ro/Intalnire_cu_oceanul_pacific_la_san_francisco_.html [Corola-blog/BlogPost/341734_a_343063]
-
se zbate-nnebunit să scape. Simte că libertatea dorită e aproape, chiar dacă pare că e-nmormântat. În jur sunt numi ziduri ce parcă sunt de fier. Nu a găsit măcar o crăpătură și din mult adorata, mirifica natură nu vede decât petece de cer. Pe ziduri erau cuiburi de-albine și Dedal a început să facă-aripi de ceară. cu ele izbutiră cei doi să iasă-afară în zbor superb, aproape ireal. Îndrăgostit de soare bravul Icar a vrut să urce către el și
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1426702362.html [Corola-blog/BlogPost/374223_a_375552]
-
Conștiința > NICI NU MAI ȘTIU CUI SCRIU ... Autor: Ovidiu Oana Parau Publicat în: Ediția nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Nici nu mai știu cui scriu! Poate chiar mie, Sau unui alter ego rătăcit Prin propria iubire și subit Găsește-n el un petec de hârtie. M-am înșelat, sau nu a fost să fie! E doar un ghem de vremi mototolit ... Pe frunze vestejite, chiar iubit, Nu poți reda nicio poveste vie. Iar sângele se mișcă poticnit. Privesc în mine, te zăresc uitată
NICI NU MAI ŞTIU CUI SCRIU ... de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1416462135.html [Corola-blog/BlogPost/376818_a_378147]
-
să vorbească despre locul unde trăia că ar fi fost un crampei din Edenul oferit de Dumnezeu că recunoaștere a harului de suflet ales. Sară trăise matusalemic. Cand murise, o plânseseră cu mic, cu mare. Atunci îi îngropaseră trupul în mijlocul petecului de pământ ce-i fusese vatra de casă, mereu verde, mereu prielnic, pentru că Sară să-i tămăduiască pe cei aflați în suferință și care-i cereau ajutorul. Peste timp, legenda nu numai că nu murise, dar se fixase în mintea
SANTA SARA de ANGELA DINA în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1421139479.html [Corola-blog/BlogPost/374292_a_375621]
-
teribilă. Le aparții la un moment dat“, crede primarul Diaconu. „Grădina amintirilor“ Intrăm, alături de primar, în „Grădina amintirilor“, un loc pe care l-a gândit, intitulat și amenajat, grație sensibilității sale, ca, de altfel, toate locurile frumoase din comună. Un petec de verdeață aranjat în stil rustic, cu mese, bănci și foișoare de lemn, cu o terasă din lemn (Terasa Cuibușor) suspendată deasupra unui pârâiaș, unde se pot servi răcoritoare, cu o instalație audio ingenioasă (boxe încastrate în niște butuci de
În Vaslui, la nici 100 de km de Bălăbănești o comună model by http://balabanesti.net/2014/01/11/in-vaslui-la-nici-100-de-km-de-balabanesti-o-comuna-model/ [Corola-blog/BlogPost/339996_a_341325]
-
popoarelor aflate sub dominația romană. Interesele geopolitce și geoeconomice ale Imperiulu Roman impuneau măsuri militare deosebite pentru invadarea acestui vecin incomod. Crâncenele încleștări armate dintre cele două state au demonstrat romanilor hotărarea fermă a dacilor de a-și apăra fiecare petec de pământ, au cauzând pierderi materiale și umane de ambele părți, rezistența eroică a dacilor stârnind aprecieri elogioase ale istoricilor vremii. Cuceritorii romani, conduși de împăratul TRAIAN, au tratat cu respect și bunăvoință acest popor mândru și curajos care, deși
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_intre_scutul_antiracheta_amer_marin_voican_ghioroiu_1338400793.html [Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473]
-
ani buni din țară, căzuse victimă unui incident armat în Norvegia, țara pe care o crezuse sigură, departe de a fi expusă atacurilor teroriste. După ce o înmormântase, Smaranda trecuse din ce în ce mai rar pe la mormânt.” Nu simt că o regăsesc acolo, sub petecul acela de pământ, care mie, nu-mi spune nimic. Mai degrabă o regăsesc în amintirile mele. Însă îngrijesc locul, mai degrabă pentru prietenii pe care i-a avut aici. Poate că lor, acest loc le mai poate păstra amintirea ei
DESCÂNTECUL AMIEZILOR de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 by http://confluente.ro/tania_nicolescu_1443725272.html [Corola-blog/BlogPost/381834_a_383163]
-
lacrima-i zidită În sanctuarul tâmplei ostenite. Gânduri robite-n nevăzute chingi Ce strâng cumplit, se zbat neostoite Șoptind mereu: învingi, învingi, învingi! Speranța-mi se-ncovoaie, plâng și tac Ce zbucium scurmă-n spaima depărtării! Sunt pe-un tărâm - un petec de uscat Ca o batistă pe obrazul mării. Atâtea vise prinse-ntr-un grăunte Se trec prin mine, ce năvalnic dor De trai tihnit, la poalele de munte Inundă astăzi sufletu-mi - izvor ... Îmi plec genunchii-n clipele durute Doamne
POEME DE DOR de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_poeme_de_d_georgeta_resteman_1359568802_ua8hv.html [Corola-blog/BlogPost/359351_a_360680]
-
Acasa > Versuri > Iubire > DORUL NE RĂNEȘTE Autor: Valer Popean Publicat în: Ediția nr. 2242 din 19 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Dorul ne rănește (Poezie sugerată de Mirela Bilc) Dorul lasă-n suflet rană Ce se vindecă târziu, Cu un petec de maramă Colorată-n verde viu... Lacrimile curg,tot curg Dorul poate le oprește Și precum un Demiurg Verde viu înfăptuiește, Sufletu-i rană deschisă Lacrimile-mi curg șuvoi, Și marama larg întinsă Strânge dorul pentru noi, Ești o lacrimă
DORUL NE RĂNEȘTE de VALER POPEAN în ediţia nr. 2242 din 19 februarie 2017 by http://confluente.ro/valer_popean_1487494531.html [Corola-blog/BlogPost/383481_a_384810]
-
găsesc în scrierile filozofilor, ci numai Dumnezeu știe măsura și numărul lor, așa cum ne știe și pe noi toți, deopotrivă. Ioana Stuparu e fericită când poate spune semenilor ei: “minunați-vă iată / în ochii mei s-a pogorât / divină strălucire / petec de cer / dăruit sufletului / doritor de înălțare” (Darul ochilor). Unele poeme sunt ocazionale, cu dedicație ori acrostihuri, prilejuite de diferitele evenimente din viața autoareisau a apropiaților. De o factură cu totul aparte, sunt poeziile: “Sâiul la Lița” - cu întâmplări din
O CARTE A SFINTEI LUMINI. IOANA STUPARU, SFEŞNIC TÂRZIU, CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/O_carte_a_sfintei_lumini_ioana_stuparu_sfesnic_tarziu_cronica_de_cezarina_adamescu.html [Corola-blog/BlogPost/356373_a_357702]
-
pentru orice întrebare incomodă, care ar fi putut fi pusă de un potențial client nemulțumit. Culoarea elementelor înlocuite era normal să fie diferită, pentru că în cele câteva luni de când fusese achiziționată mașina, vopseaua acesteia s-a mai mătuit, cu siguranță. Petecele aplicate puteau fi în cel mai rău caz considerate puțin inestetice. Însă cu siguranță în zona aceea nu ar fi trebuit aplicat vreun cordon de sudură, sau vreun alt tratament pentru remedierea fisurilor apărute, deoarece, din punctul lor de vedere
POFTIŢI, VĂ ROG! de MIHAI MANOLESCU în ediţia nr. 2319 din 07 mai 2017 by http://confluente.ro/mihai_manolescu_1494178840.html [Corola-blog/BlogPost/383316_a_384645]
-
Te vei mira, sunt clipe Când aș pleca în Sahara, doar pentru a fi singur, neștiut, nevăzut, nepăzit de ochii bănuitori ai celor din jur... Există oare planete unde ești scutit de privirea celuilalt? Poate! Încă nu am descoperit Un petec de pământ Necălcat de picior de om! Vorbesc aiurea Ca pustnicul zăvorât în schit Fug de alții, dar adevăru-i Că de mine fug... Mă uit în sine-mi Și nu văd decât un gol Sunt oare eu, același de dintotdeauna
LIRICE (1) de HARRY ROSS în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/harry_ross_1420597905.html [Corola-blog/BlogPost/376655_a_377984]
-
mai reziste, și-s trecute-adânc prin rug, doamne, ce blestem ne paște, mai întreabă visătorul, tot cu gândul la izvoare, îngânând doina și dorul, ce destin atât de aspru în ofrandele din grai încât ne-ai luat și speranța pentru petecul de rai. să plecăm cu toți de-aici căci stihia nu-i a noastră, cât mai este peste -ntinderi pata unui cer, albastră, oare vine-apocalipsa, turnul babel peste noi, de-notăm mereu prin grijuri, prin țărână și nevoi?. evul luminii
ŢARA MEA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 575 din 28 iulie 2012 by http://confluente.ro/Tara_mea_ion_ionescu_bucovu_1343480128.html [Corola-blog/BlogPost/357640_a_358969]
-
fi trăită, Primește din puterea zeilor! Poți să simți gândul florii Ce parfumul culorii dăruiește, Sau mici gânduri, ștrengărește Puse-ntr-un ciripit de vrăbii? Mai simți acel gând al naiului Ce înflorește primăverii un cântec, Dorul luminii dintr-un petec De întuneric și chiar dorința Raiului? Tu,aici nu poți a face Nimic din toate astea, Doar gândul în vis e stea Vie,dormi suflet fluture-n pace! Încă-i este dor să-ți deschidă Universul mării Sale iubiri, Sa
SIMT AZI GÂNDUL TĂU DE DOR... de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 1895 din 09 martie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_docuta_1457545774.html [Corola-blog/BlogPost/373332_a_374661]
-
sunt goale și fără sens și oricum sfârșesc strivite sub bocanci într-o oarecare piață a universității (credeam într-un timp că ești supărată pe mine că am plecat lăsându-te țara nimănui între o geană de carpați și un petec de mare că te-am părăsit pentru că nu mi-ai fost îndeajuns dar tu știi că am plecat doar ca să te pot iubi mai mult) ce mai faci, cum mai ești încă te mai zbați între încrederi și neîncrederi încă
SCRISOARE(LA MULŢI ANI, ŢARA MEA) de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 700 din 30 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Scrisoare_la_multi_ani_tara_mea_nuta_istrate_gangan_1354321510.html [Corola-blog/BlogPost/359241_a_360570]
-
cer a creionat un destin printre oameni I s-a spus Ion, precum părintele ionienilor lui Apollo, Punte peste timp în calea vânturilor din Bărăgan Când încă țara nu îmbraca mantia roșie A pășit în USR-ul din Bănie, Un petec de hârtie uitat în ungherul vremurilor A rodit peste ani în armonii cu Brăila lui Mihu Dragomir „La răscruce de vânturi si vremi” Precum Tara tărâmul mitic al celților, Cernoziomul a clădit în el un nume și un destin al
OMAGIU TATĂLUI MEU de CAMELIA TRIPON în ediţia nr. 1769 din 04 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/camelia_tripon_1446617349.html [Corola-blog/BlogPost/347880_a_349209]
-
1 MARTIE Autor: Valeriu Cercel Publicat în: Ediția nr. 1519 din 27 februarie 2015 Toate Articolele Autorului M-au trezit azi-dimineață, La fereastra casei mele, Somnoroase păsărele... Ciripeau pline de viață, Oare...ce-o fi fost cu ele?! Dintr-un petec de zăpadă, Clinchet viu de clopoței... Un mănunchi de ghiocei Făceau zarvă prin ogradă... Oare ce-o fi fost cu ei?! Dup-un lung și rece vis, Alinta bătrânul soare Un bondar, cu-a lui dogoare, Printre ramuri de cais
1 MARTIE de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 by http://confluente.ro/valeriu_cercel_1424993408.html [Corola-blog/BlogPost/367813_a_369142]
-
strigând-o. Inima-i bătea ca ieșită din baieri, o durea capul, parcă tot corpul îi era greu; pentru prima dată de când venise la Viena se simțea rău. Privi prin cameră. Tăcere. Doar luna-și țesea din aceleași raze un petec de argint ce cobora pe covor ca o maramă. Privi pe geam, câteva firișoare de nor albicios, prin întunericul nopții, lunecau pe lângă Fecioară ca niște dulci năluciri către apus. Ce vise stranii, Doamne! Noaptea din vis era slinoasă și urâtă
EMINESCU ŞI VERONICA LA VIENA (CAP 7-8) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1398262530.html [Corola-blog/BlogPost/347891_a_349220]
-
nu vă supere strălucirile, nu înseamnă nicidecum prost gust. Sunt doar o convenție, căci drumul spre lumea Revistei e pavat cu paiete. La urma urmei, există insulițe sclipicioase în noi, populate de câte un Nae și Vasile. Rămâne câte un petec deasupra, oricât le-am scufunda sub umor ultra-subțire. Se cheamă azi „guilty pleasures”, chiar dacă-s plăceri cât se poate de nevinovate. Ironia e doar o formă de a le îmbrățișa fără a risca să fim judecați. În fața noastră, Vasile Muraru
Astă seară facem glume de tranziție by https://republica.ro/asta-seara-facem-glume-de-tranzitie [Corola-blog/BlogPost/338195_a_339524]
-
ți-am culcat în palmă obrazul inimii cu un sărut pe inelar doar te-ai încruntat a cerul ploii de primăvară ce întârzie logodna cu țărâna deschid spre miazănoaptea din deal unde și-ascunde iarna umerii costelivi și ridurile în petece alb-cenușii ca sub un fard prost (oare dacă-mi pun make-up are vreun rost) vraja magului e încă firavă ca un copil adus mai devreme pe lume ascult mugetul de sub scoarță în genunchi viața cu fruntea în pumni dedesupt invocă
CÂNTEC DE LA FEREASTRĂ de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 446 din 21 martie 2012 by http://confluente.ro/Cantec_de_primavara_violeta_deminescu_1332358599.html [Corola-blog/BlogPost/354676_a_356005]
-
un premiu mare. Așa că, prin bani grei, dați acolo unde trebuie, Dragu și ceata lui obțin iertarea. Într-o primăvară, când pământul mai era încă îmbibat în apa topită a zăpezii și soarele mai avea de furcă cu cele câteva petece de zăpadă, ascunse prin dosuri, ce nu se lăsau duse, Dragu cheamă la el pe cei doi oameni de încredere ai săi, Grădea și Băilă. - Fraților, a sosit și ceasul de care m-am temut cel mai tare, ceasul despărțirii
HAIDUCII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1492664881.html [Corola-blog/BlogPost/369497_a_370826]
-
unde apusul își iubește culorile oferindu-le în dar pe altarul luminii, iar adierea vântului este asemeni brizei: ademenitoare, în mângâiere diafană de val înspumat, în tandră atingere a dorinței calde, cuminți; ori zbuciumate, aprige și fierbinți... Acolo; în acel petec neîntinat de suflet; mă regăsesc, de câte ori mă caut pe mine - cea care uneori se rătăcește ... Citește mai mult Acolo... unde florile își deschid bucuriei înmiresmate cupedin limpedele de rouă al dimineților;unde cântul păsărilor acoperă în suave acorduri tăcerile din preajma
BIANCA AURA BUTA by http://confluente.ro/articole/bianca_aura_buta/canal [Corola-blog/BlogPost/343358_a_344687]
-
străluceștepe cerul nepătat de furtuni;unde apusul își iubește culorileoferindu-le în darpe altarul luminii,iar adierea vântului este asemeni brizei:ademenitoare,în mângâiere diafanăde val înspumat,în tandră atingere a dorințeicalde, cuminți;ori zbuciumate, aprige și fierbinți...Acolo; în acel petec neîntinat de suflet;mă regăsesc, de câte ori mă cautpe mine - cea careuneori se rătăcește ... XVII. STRIGÂTUL MUT AL SUFLETELOR FRÂNTE, de Bianca Aura Buta , publicat în Ediția nr. 1644 din 02 iulie 2015. Trăim în mijlocul unei jungle! Corect?... - Corect! Și; ce
BIANCA AURA BUTA by http://confluente.ro/articole/bianca_aura_buta/canal [Corola-blog/BlogPost/343358_a_344687]
-
gesturilor; de dureri fără nume care pot zgudui fără limite un pumn nevolnic de oase. De blocajul paralizant în limita dintre a nu fi în întregime viu și a nu fi reușit muri. De spaimă de a pași într-un petec dilatat de timp, în care ochiul nu poate privi și urechea refuză să mai audă. Astăzi mi-am amintit că nu știu mulți oameni care se pricep să asiste la agonia din anticamera morții. Acolo temeliile sunt prea firave ca să
NICI DESPRE MOARTE, NICI DESPRE VIATA de CARMEN LĂIU în ediţia nr. 1995 din 17 iunie 2016 by http://confluente.ro/carmen_laiu_1466166814.html [Corola-blog/BlogPost/359464_a_360793]