212 matches
-
with double meshes Plasă reparată cu ochiuri duble] *** (i) Se curăță gaura. (ii) Se numără ochiurile de înlocuit. Se pregătește un petic utilizând fir simplu împletit fără noduri care este de același material, diametru și rezistență ca plasa ce trebuie peticită. (iii) Peticul este cu cel mult două ochiuri mai mare în fiecare direcție decât gaura curățată pentru a oferi suficientă plasă pentru a acoperi marginile găurii. (iv) Se pune peticul peste gaură și se croșetează pe plasa existentă utilizând fir
32005R2187-ro () [Corola-website/Law/294504_a_295833]
-
se croșetează pe plasa existentă utilizând fir împletit, după cum se arată în figură. (v) Se asigură împletirea împreună a încrucișărilor plasei. (vi) Se continuă croșetarea în jurul găurii astfel încât să existe cel puțin două rânduri de croșetare în jurul peticului. (vii) Gaura peticită va semăna la final cu ilustrația de mai sus. Figura 1 Un traul poate fi divizat în trei secțiuni diferite în funcție de formă și funcție. Corpul traulului este întotdeauna o secțiune conică. Gura traulului este o secțiune neconică fabricată în mod
32005R2187-ro () [Corola-website/Law/294504_a_295833]
-
ani de la primul zbor reușit de Traian Vuia; 2007, producător independent prin Eliptic ( Firma de producție de filme) și realizator al documentarului "Te aven baxtale!"; 2009, realizator al filmului documentar "Stradă Eugeniu de Savoya"; 2011, realizator al filmului experimental:" Becul peticit sau autobiografia unei iluzii",- aplicație practică la teza de doctorat;2013, realizator și producător al filmului documentar "Grupul Sigma"; 2014, lansarea volumului "Becul peticit,explorări teoretice și practice în artele vizual-cinetice", Editura Triade/Brumar din Timișoara. Premii, mențiuni și expoziții
Gheorghe Șfaițer () [Corola-website/Science/331725_a_333054]
-
baxtale!"; 2009, realizator al filmului documentar "Stradă Eugeniu de Savoya"; 2011, realizator al filmului experimental:" Becul peticit sau autobiografia unei iluzii",- aplicație practică la teza de doctorat;2013, realizator și producător al filmului documentar "Grupul Sigma"; 2014, lansarea volumului "Becul peticit,explorări teoretice și practice în artele vizual-cinetice", Editura Triade/Brumar din Timișoara. Premii, mențiuni și expoziții:1996 - premiul A.P.T.R.( Asiciatia Profesioniștilor de Televiziune din România ) pentru emisiune portret acordat filmului "Traian Grozăvescu";1996 - premiu A.P.T.R. pentru film documentar
Gheorghe Șfaițer () [Corola-website/Science/331725_a_333054]
-
expoziției Să Nu Ucizi, de la Galeria TIMCO-Timișoara este prezentată lucrarea video "Sălașul", adaptare în format de artă video a filmului documentar cu același nume; 2012 - premiul UCIN (Uniunii Cineaștilor din România) pentru Cel mai bun film experimental pentru filmul " Becul peticit sau autobiografia unei iluzii"; 2012 - premiul Cel mai bun film experimental, filmului " Becul peticit sau autobiografia unei iluzii" la Pineapple Underground Film Festival, Hong Kong, China; 2012 -premiul ÎI la categoria Film experimental pentru "Becul peticit sau autobiografia unei iluzii" la
Gheorghe Șfaițer () [Corola-website/Science/331725_a_333054]
-
format de artă video a filmului documentar cu același nume; 2012 - premiul UCIN (Uniunii Cineaștilor din România) pentru Cel mai bun film experimental pentru filmul " Becul peticit sau autobiografia unei iluzii"; 2012 - premiul Cel mai bun film experimental, filmului " Becul peticit sau autobiografia unei iluzii" la Pineapple Underground Film Festival, Hong Kong, China; 2012 -premiul ÎI la categoria Film experimental pentru "Becul peticit sau autobiografia unei iluzii" la festivalul Bridge Fest,Vancouver, Canada; 2012 - 19 mai la City Business Centre , Timișoara, în cadrul
Gheorghe Șfaițer () [Corola-website/Science/331725_a_333054]
-
film experimental pentru filmul " Becul peticit sau autobiografia unei iluzii"; 2012 - premiul Cel mai bun film experimental, filmului " Becul peticit sau autobiografia unei iluzii" la Pineapple Underground Film Festival, Hong Kong, China; 2012 -premiul ÎI la categoria Film experimental pentru "Becul peticit sau autobiografia unei iluzii" la festivalul Bridge Fest,Vancouver, Canada; 2012 - 19 mai la City Business Centre , Timișoara, în cadrul expoziției Monumental este prezentată în format de lucrare video-art: "Becul peticit sau autobiografia unei iluzii".; 2012 - 24 octombrie la Galeria Triade
Gheorghe Șfaițer () [Corola-website/Science/331725_a_333054]
-
China; 2012 -premiul ÎI la categoria Film experimental pentru "Becul peticit sau autobiografia unei iluzii" la festivalul Bridge Fest,Vancouver, Canada; 2012 - 19 mai la City Business Centre , Timișoara, în cadrul expoziției Monumental este prezentată în format de lucrare video-art: "Becul peticit sau autobiografia unei iluzii".; 2012 - 24 octombrie la Galeria Triade în cadrul expoziției colective Tăcere (dedicată împlinirii a 100 de ani de la nașterea lui John Cage), sunt prezentate lucrările video-art: "The Darned Bulb I" și "The Darned Bulb ÎI"; 2013 - 17
Gheorghe Șfaițer () [Corola-website/Science/331725_a_333054]
-
oglinda În care se privește sufletul uman, exterioară acestuia, diferită de ceea ce crede el că este realitatea sa iluzorie, inversul a ceea ce el consideră a fi cunoaștere, deci necunoaștere. 2673. Cunoașterea acestei lumi este liniștea care ascunde furtuna În buzunarul peticit al iluziei. 2674. Cunoașterea este somnul Lui Dumnezeu mai adânc decât vremea, În care visează că se privește În oglinda unui viitor jucat demult la zarurile existenței. 2675. Cunoașterea În sine, este unicul adevăr care vede deșertăciunea acestei lumi devenind
Editura Destine Literare by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/99_a_390]
-
prezinte politica externă românească în scris sau retoric undeva în exterior, și lucrul acesta e foarte bun că se întâmplă așa, este un semn de modernitate. A vedea chestiunea prezenței noastre politice în exterior ca fiind restrânsă, îngrădită de haina peticită a economiei românești este, dați-mi voie să spun, o privire destul de inadecvată. Marian Voicu: Totuși, ați cerut mai mulți bani. Mihai-Răzvan Ungureanu: Am cerut mai mulți bani pentru câteva lucruri mult mai clare, am cerut bani ca să existe o
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
Roman... Țin minte câteva popasuri - ăla de la Buzău, țin minte și acum intrarea În București... Eram Îmbrăcați ca oameni care au fost În Transnistria - vă dați seama ce figuri aveam când am ajuns În București... Erați slabi? Și slabi, și peticiți, dar totuși părinții au ținut să merg la liceu, așa Încât am dat examene de admitere, am făcut liceul... Să știți că până și evreii de lângă mine se țineau la depărtare când mă vedeau, atât eram de peticit, n-aveam nimic
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
apoi repetă gestul. Îi spusei că mă simt perfect liniștit și echilibrat, dorm bine, nu am coșmaruri, mănânc, după cum a văzut, cu poftă. ― Ai încredere, Ciceo! ― Bine, se hotărî el. Și îmi întinse flaconul, pe care îl vârâi sub pătura peticită și aspră. ― Sper să nu mă percheziționeze, mai spusei, deși directorul închisorii mi-a făcut într-o zi o vizită și s-a uitat foarte neîncrezător la manuscrisul meu. Era gata să mi-l confiște, sau cel puțin așa mi
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
fost confundat la Roma cu dacii de pe Columna lui Traian, zace în întuneric, într-o găleată cu o soluție specială, în încercarea disperată a primarului localității sibiene Cârțișoara, Dorin Magda, de a salva această moștenire culturală. Cele două opinci, una peticită, cealaltă găurită în călcâi, așteaptă să fie puse în valoare pentru a "spune" povestea lui Badea Cârțan, cel al cărui trup este îngropat la Sinaia din 1911, scrie Agerpres, al cărui corespondent a descoperit, tocmai de Ziua Muzeelor, perechea de
Trist: Opincile lui Badea Cârțan zac în necunoaștere, într-o găleată by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/79216_a_80541]
-
și ridicol. Lumea îmbătrânea, prietenii plecau unul după altul, învinși sau poate doar obosiți, ochii se întunecau, degetele începeau să tremure, pielea cădea moale ca varul de pe case. Nimeni n-avea să-și mai aducă aminte de nimic: nici izmenele peticite ale lui Țurel, nici trandafirii cărnoși din strada Vitejescu, nici gustul de țuică în ploaie, sub vârful Moldoveanu, nici îmbrățișările transpirate cu Mihnea și Cezar pe terenul de fotbal, nici pâinea pe cartelă, în jumătăți negre și îmbietoare, nici bărbații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
mai aflau aproape douăzeci de corturi, destul de puțin asemănătoare Între ele. După forme și culori, câteva aparținuseră unei tabere de ieniceri, iar altele, unei armate creștine. Cele largi și pătrate, obișnuite În taberele militare ungare, erau mai vechi și mai peticite. Cele turcești, rotunde, cu un vârf gol În care se afla, de regulă, semnul semilunii, păreau mai noi. Odată cu sosirea călăreților, așezarea se trezi la viață. O ceată de copii se repeziră, gălăgioși, spre nou-veniți, iar În urma lor, femeile ieșiră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
se apropie de ei. Slavomir era un bărbat trecut de patruzeci de ani, Înalt, destul de slab, nebărbierit, cu un chip ce părea obosit. Sub aparența lui istovită și umilă, nu atrăgea atenția prin nimic. Acoperit de hainele pescărești, soioase și peticite, nici nu părea suficient de voinic ca să poată vâsli În zone periculoase. Și totuși, era omul de bază al haiducilor din Balcani, cel care transporta noaptea, Însoțit doar de fiul său, lăzi grele de arme care luau, până În zori, calea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
Pictorul realiza peisaje, admirate de trecători, iar bătrânul conversa cu clienții obișnuiți ai tavernei din colț. În acea dimineață, Însă, În apropierea palatului sosise un personaj nou. Era un cerșetor. Fața Îi era ascunsă de glugă, straiele sărăcăcioase și Îndelung peticite. Întindea, din când În când, o mână zbârcită și tremurândă, dar primea rareori câte un bănuț. Marii dregători care treceau prin fața palatului Îl priveau cu dispreț, patrulele Îl hăituiau cu picioare În dos. Cerșetorul cădea În noroiul străzii, dar reușea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
că șansele ienicerilor de a trece Dunărea devin tot mai mici. La doar câteva minute de ei, valul Apărătorilor Înainta amenințător. Aceeași zi, ora 15.30, Istanbul Cerșetorul reveni la locul lui, iar Alexandru observă că marginea veșmântului vechi și peticit era ruptă. Pesemne că, pe unde umblase În căutare de hrană, bătrânul fusese din nou lovit de trecători sau de vreo patrulă de ieniceri. Avea parcă gesturi mai Încete, ca și cum ar fi suferit de o boală grea. Gluga Îi acoperea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
Sarai avea loc o Întrunire. Pictorul traversă cu privirea mulțimea care se adunase să-l slăvească pe stăpânul lumilor, trimisul lui Alah În marea Împărăție a osmanilor. Brusc, observă o statură cunoscută, cu un chip necunoscut, ascuns sub eterna glugă peticită. Cerșetorul. Alexandru Îl observă atent, cu ochiul deprins să deslușească portrete sau trăsături interioare chiar și acolo unde nu părea a fi nimic deosebit. Dar, din nou, nu reuși. Ori, tocmai acesta era lucrul ciudat. Oricine Își dezvăluie, involuntar, chipul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
Omul își dă jos cu grijă de la gât desaga murdară. Din ea extrage mai întâi un șervet murdar. Apoi un aparat de radio distrus din care ies intestine electronice colorate. Își fac apoi apariția o pereche de mănuși de sudor, peticite, negre de oboseală, care îi ajung până la coate. Gigi-taximetrul nu mai râde deloc. Este chiar galben, la fel ca trandafirul olandez care moare încet pe tarabă sub soarele năucitor. "De ce ți-ai tras bă, mănuși, ai pielea prea sensibilă?" Iarăși
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
din minți din cauza asta. Și apoi, dacă trebuia să duc florile la cioclu, legănând pachetul de-asupra capului ca un cântăreț la vioară și făcându-mi drum anevoie printre claxoane și mulțimea corpurilor înghesuite, rareori se găsea cineva în strălucirea peticită și calmă de pluș roz a salonului de mahon care să-mi dea bacșiș; mă primea vreun servitor care se uita la căciula mea de patinaj ascuțită și la nasul care-mi curgea, păstrat totuși la limita decenței datorită faptului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
totul merge ca pe roate, zumzăind, huruind și veșnic îmbunătățindu-se - că șobolanii sunt exterminați, cimentul turnat în curtea din spate, mașinile curățate și unse, verandele pardosite din nou, că e curat la chiriași, coșurile de gunoi sunt acoperite, copertinele peticite, muștele otrăvite. Era în stare să-ți spună cât de repede se înmulțesc toți paraziții, cât chit trebuie să cumperi pentru un geam, prețul corect al cuielor sau al frânghiei de rufe sau al siguranțelor sau tot felul de astfel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
legat. Pe mulți dintre cei cu care făceau comerț nici măcar nu-i cunoșteau; le știau numai gardurile, prunii, zarzării și corcodușii de la drum. Pe băutură și țigări dădeau și benzină furată din rezervoare și din cisterne ori camere de aer peticite, care nu mai puteau fi folosite la roțile mașinilor. Copiii - dar și unii oameni În toată firea - le umflau și pluteau cu ele pe Dunăre. Soldații furau spre vânzare Îngrășăminte chimice, erbicide, insecticide, rulmenți (copiii Îi foloseau În chip de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
sălbatici. Deliormanul „nebun” este evocat pentru a contrasta cu lâncezeala unui orășel cu străzi prăfoase, pe care trec birje cu cai scheletici nețesălați, cu dughene și frizerii adormite, cu mizere birturi economice, firme decolorate, cerșetori infirmi, bragagii turci cu șalvari peticiți, câini și păsări ce lasă în urmă smocuri de păr și nori de fulgi, cu noroaie exasperante, cu veri toride și toamne ploioase. Contrastul exprimă revoltele unui Darie adolescent, elev de liceu, prizonier în atmosfera sufocantă a unui „loc în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
Autogestiune și comunalism anarhic... Se constituie apoi un cuplu care presupune o relație magistru-discipol. înveți de la celălalt conformându-te acțiunilor lui: faci ce face el, spui ce spune el, îl imiți în tot și în toate. îmbrăcat într-o tunică peticită, cu capul acoperit de o glugă, cerșești: cerșitul este activitatea de toate zilele. Cu prețul acestei asceze, libertatea devine integrală: mănânci și bei când dorești; ai relații sexuale când găsești de cuviință; mâncarea, băutura și femeile te pot ocupa atât
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]