204 matches
-
Brăileanului” - adică vasului de pasageri care trecea de câteva ori pe zi, la ore fixe, făcând naveta între Galați și Brăila sau la Tulcea. Brăileanul era ceasul nostru, așa cum pupăza din tei era ceasul lui Nică al lui Ștefan a’ Petrei Ciubotariul - din Humulești, așa cum soarele măsura umbrele în câmpie și țăranii numărau orele după cum îi ardea în față sau direct pe creștete. Atunci Dunărea era bogată și nepoluată. Era o sursă sigură de trai pentru localnici dar și prietena copiilor
CU ŞI FĂRĂ TIMP DESPRE DUNĂRE. FRAGMENT DIN CARTEA: PRIVIND ÎNAPOI CU SPERANŢĂ [Corola-blog/BlogPost/343661_a_344990]
-
avut un nume. Era fată de împărat... - Mai precis, n-avea prenume. Roș, la curte s-a chemat! - Din a sa copilărie Ce povești vă amintiți? Creangă a dorit să scrie Pentru voi, să le citiți... - Nic-a lui Ștefan a Petrei A scris multe amintiri... Spuse la căldura vetrei Și nu-s simple năluciri! - Povestea cum prindea muște Cu ceaslovul tipărit Și cum a dorit să guste Din cireșe, tupilit! - Mi-a plăcut mai mult cu mâța În joaca cu motocei
ION CREANGĂ PENTRU COPII ŞI NEPOŢI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 837 din 16 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345894_a_347223]
-
se consumă 211.000 tone de cril. Femelele depun între 6.000-10.000 ouă în vara australă. * Din „Specii în pericol de extincție”, de Christophe Gaudout: • pasărea-furnică mascată (Pithys castaneus); • pinguinii Macaroni; • nagâțul sociabil (Vanellus gregarius); • Chlorostilbon notatus; • albatrosul vagabond; • petrelul Antarctic (Thalassoica antarctica); • albatrosul de Amsterdam (Diomedea Amsterdamensis) • pinguinii în stres; Am trecut prin Strâmtoarea Le Maire. Debarcăm pe Insula Petermann cu pinguini Adelie. * Întotdeauna pierd câte ceva prin excursii... acum pixurile! * Există camere de luat vederi montate la coloniile de
EXPEDIŢIE ÎN ANTACTICA (5) – CUCERIND ANTARCTICA de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376525_a_377854]
-
regiunea Pacificului de Nord și la tropice), Genul Thalassarche (de talie mai mică cu penajul de culori deschise), Genul Phoebetria (de talie mai mică, cu un penaj de culori întunecate). * Petrelii se împart în multe subspecii: gigantic nordic, gigantic sudic, petrelul pictat, antarctic, petrelul de zăpadă cu barbă albă, petrelul de furtună al lui Wilson, cu dosul negru. Păsări de coastă: cormorani, pescăruși, lupii de mare antarctici (care fură ouăle și puii de pinguini și cormorani). * Sunt amețit de la balansările continue
EXPEDIŢIE ÎN ANTACTICA (4) – PLECAREA de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376542_a_377871]
-
Nord și la tropice), Genul Thalassarche (de talie mai mică cu penajul de culori deschise), Genul Phoebetria (de talie mai mică, cu un penaj de culori întunecate). * Petrelii se împart în multe subspecii: gigantic nordic, gigantic sudic, petrelul pictat, antarctic, petrelul de zăpadă cu barbă albă, petrelul de furtună al lui Wilson, cu dosul negru. Păsări de coastă: cormorani, pescăruși, lupii de mare antarctici (care fură ouăle și puii de pinguini și cormorani). * Sunt amețit de la balansările continue ale vaporului. Am
EXPEDIŢIE ÎN ANTACTICA (4) – PLECAREA de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376542_a_377871]
-
de talie mai mică cu penajul de culori deschise), Genul Phoebetria (de talie mai mică, cu un penaj de culori întunecate). * Petrelii se împart în multe subspecii: gigantic nordic, gigantic sudic, petrelul pictat, antarctic, petrelul de zăpadă cu barbă albă, petrelul de furtună al lui Wilson, cu dosul negru. Păsări de coastă: cormorani, pescăruși, lupii de mare antarctici (care fură ouăle și puii de pinguini și cormorani). * Sunt amețit de la balansările continue ale vaporului. Am dureri de cap. Unora le-a
EXPEDIŢIE ÎN ANTACTICA (4) – PLECAREA de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376542_a_377871]
-
cunoscut-o, cu simplitatea și arhaismul acelei epoci a copilăriei mele, când parcă totul era la locul lui, fără teama zilei de mâine, a rămas o amintire vie în inima mea. Eu... am fost și Nică al lui Ștefan al Petrei, am fost și Darie a lui Toader și al Ilincăi, dar fără botniță la gură. Poate dacă nu plecam prin străinătățuri, nu deveneam ceea ce sunt astăzi: un patriot și un naționalist sadea, până la ultima celulă, ultimul atom al ființei mele
NOSTALGII SI AMINTIRI de ARON SANDRU în ediţia nr. 2085 din 15 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375178_a_376507]
-
de recitare, organizat la clasă: „Cel mai bun recitator!” 4. Fragmentul dat pentru receptare din Amintiri din copilărie de Ion Creangă înfățișează episodul trimiterii lui Nică la școala din Broșteni. Pentru a pune capăt certei dintre Smaranda și Ștefan a Petrei, bunicul David Creangă le propune să-l ducă pe nepotul său la școală, explicând că învățătura este folositoare, fiindcă aduce înțelepciune și mângâiere sufletească. Elevii au citit pe roluri și alte fragmente din amintirile marelui povestitor, apoi câțiva elevi au
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
îngrijirea unui comitet; între 1972 și 1977, tot la Năsăud, apare o nouă serie, sub auspiciile Muzeului Năsăudean. Colegiul de redacție al seriei noi este alcătuit inițial din Alexandru Giurgiuca, Anton Coșbuc, Grigore Găzdac, Nicolae Istrate, Ion R. Nistor, Vasile Petrei, Septimiu Pop, Octavian Ruleanu, Ion Rusu Sărățeanu; din 1974, în colegiul redacțional intră Pompei Ștefănescu; între 1975 și 1977, în colegiu figurează Alexandru Giurgiuca, Vasile Petrei, Septimiu Pop, Octavian Ruleanu, Ion Rusu Sărățeanu, Pompei Ștefănescu. În prima ei serie, conform
ARHIVA SOMESANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285446_a_286775]
-
inițial din Alexandru Giurgiuca, Anton Coșbuc, Grigore Găzdac, Nicolae Istrate, Ion R. Nistor, Vasile Petrei, Septimiu Pop, Octavian Ruleanu, Ion Rusu Sărățeanu; din 1974, în colegiul redacțional intră Pompei Ștefănescu; între 1975 și 1977, în colegiu figurează Alexandru Giurgiuca, Vasile Petrei, Septimiu Pop, Octavian Ruleanu, Ion Rusu Sărățeanu, Pompei Ștefănescu. În prima ei serie, conform articolului-program Cătră cetitori, nesemnat, A.s. își propune: „Vom publica în această revistă articole de tot felul: istorice, culturale, sociale, economice, lingvistice, cu un cuvânt, articole
ARHIVA SOMESANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285446_a_286775]
-
pe rând, de Vasile Bichigean, Sandu Manoliu, Virgil Șotropa, Vasile Meruțiu, preocuparea pentru viața și activitatea lui George Coșbuc rămânând constantă. Despre Andrei Mureșanu, autorul faimosului Un răsunet, precum și despre vărul său, Iacob Mureșianu, scriu Iosif Naghiu, Ion Cutova, Ilie Petrei, Grigore Găzdac. Dintre prozatori, Liviu Rebreanu este cu totul absent în preocupările celor care scriu în prima serie, fiind recuperat de colaboratorii celei noi. Teatrul, neatacat ca subiect în primele numere ale seriei dintâi, intră în zona de interes a
ARHIVA SOMESANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285446_a_286775]
-
celei a lui G. Călinescu, este că biografia se confundă în Amintiri din copilărie cu ficțiunea, aducând dovada atestării documentare. C. ia din text cele mai mici amănunte (o vorbă oarecare, aruncată de eroul-narator, faimosul Nică a lui Ștefan a Petrei, o aluzie, o propoziție spusă de alt personaj în cine știe ce împrejurare) și, completându-le cu informații luate din documente (starea civilă, scrisori, amintirile celor care l-au cunoscut pe autorul-narator), scoate la urmă un portret viu, complex, credibil. Nimeni nu
CRISTEA-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286504_a_287833]
-
clericilor, apoi din școală, se luptă cu boala și este răpus în cele din urmă de ea). Iese la iveală, acum, și fațeta caragialescă a lui Creangă (autorul zice „avânt cațavencian”), manifestată prin inițiativele negustorești ale fiului lui Ștefan a Petrei și uneori prin perorațiile lui pe teme civice. Întrebarea este dacă diaconul le făcea serios sau în stilul acela prefăcut, umoristic care îl caracterizează. Sigur este că Dicționarul... lui C. relansează cazul Creangă în critica românească, atrăgând atenția asupra varietății
CRISTEA-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286504_a_287833]
-
CREȚU, Ion (20.X.1893, Bălțați, j. Iași - 18.I.1970, București), istoric literar și editor. Este fiul Petrei și al lui Gheorghe Crețu, țărani, purtând la naștere numele Ion Gheorghe Oancea Crețu. După ce a urmat la București, între anii 1907 și 1915, cursurile Seminarului „Nifon Mitropolitul”, în 1918 a absolvit Facultatea de Litere a Universității din Iași. Lucrează
CREŢU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286487_a_287816]
-
broșură. În afara unor volume mai degrabă neînsemnate de studii politice și sociale -printre ele, Anton Bacalbașa (1924) și Ioan Păun-Pincio (1948) -, publică în 1924 broșurile Lespezi și moloz din templul lui Epidaur și Câțiva povestitori: Nic’a lui Ștefan a Petrei, Nedea Popescu, Noel Wolf, apoi Humorul lui Hasdeu (1927), în a cărui personalitate pare să-și proiecteze propriile năzuințe de enciclopedist. Vocația căutătorului prin arii disciplinare diferite și dibăcia polemistului se relevă și în cele douăzeci și patru de fascicule publicate în
LAZAREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287758_a_289087]
-
câtorva ediții de scrieri neliterare. SCRIERI: Constantin Radovici, Agatha Bârsescu, Nora Marinescu, București, 1917; Lespezi și moloz din templul lui Epidaur, București, 1924; Doctorul Ottoi (O. Călin), București, f.a.; Anton Bacalbașa, București, 1924; Câțiva povestitori: Nic’a lui Ștefan a Petrei, Nedea Popescu, Noel Wolf, București, 1924; Humorul lui Hasdeu, București, 1927; Ursitul fetelor și al vădanelor... și alte schițe de literatură populară și păreri critice privitoare la destinul unor cuvinte, București, 1927; Cu privire la Coșbuc, București, 1937; Cu privire la Creangă, București, 1937
LAZAREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287758_a_289087]
-
de Îndeltiniciri sterpe. (Ă). Necunoașterea vieții și lipsa de cultură determină a altă deviere de la realism: schematismul. Dintre cele mai caracteristice poezii schematice care s-au scris pe tema păcii, se cuvine să fie amintită una, intitulată Strajă Păcii a Petrei Duțu. Nici această poezie nu reușește să ne comunice măcar un singur aspect real al luptei pentru pace, pierzându-se, În schimb, În versificarea unor locuri comune. (Ă). De asemenea, cunoașterea poeților clasici, a celor mai buni dintre poeții noștri
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
BRÂNCUȘ, Elisabeta (17.X.1935, București - 6.I.1994, București), editoare. Este fiica Petrei și a lui Dumitru Haralambie, tipograf. B. a făcut studii la Liceul „Gh. Șincai” (1946-1953) și la Facultatea de Filologie (1953-1958) din București, devenind, din septembrie 1958, redactor la Editura de Stat pentru Literatură și Artă, apoi la Editura Minerva
BRANCUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285861_a_287190]
-
cu ce vrei să te ajut? Matematică, Engleză, Istorie? Nu, mă pricep la școală. Vreau să mă ajuți sa aleg muzica pentru petrecerea ta. Oh, Petra! Pe masa Taniei strălucește o nestemată... Petra reprezintă spiritul distracției... După ce Tania îi explică Petrei cum stă treaba, ea își ea binevoitoare nestemata și după ce o atinge, se transformă într-o minunată brățară de aur, cu nestemata albastră în mijloc. Fericită, ea își ia rămas-bun. În ziua următoare, Tania duce bijuteriile cu ea la școală
Prietenia este magică. In: ANTOLOGIE:poezie by Flavia Cîmpean () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_669]
-
adună „La Borțoasa” unde cântă Zavaidoc și se bea între altele „vin de Șaba”. Față de reputația autorului lor, personajele lui Creangă sunt foarte cumpătate. Economia rurală nu permitea, se vede, cheltuieli mari cu băutura. Smaranda îl ceartă pe Ștefan a Petrei pentru necumpătare. N-o deranjează băutul în sine, ci rispirea „sorcoveților”. Uneori lichidele se amestecă aberant. În Cel mai iubit dintre pământeni un personaj, care e și profesor (?), e caracterizat prin consumul excesiv de bere concomitent cu cafea filtru ceea ce îi
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
contemporani nu mai dau atenție călătoriilor pentru că s-au banalizat. Înainte vreme, un voiaj însemna însă ceva special și din cauză că dura enorm din pricina vitezelor reduse. De aceea s-a dezvoltat o literatură a călătoriei. Pentru Nică a lui Ștefan a Petrei drumul cu căruța la Fălticeni sau cu pluta pe Bistrița pare lung și aventuros, deși e vorba de câteva zeci de kilometri. Când se plimbă, personajele secolului XIX o pot lua pe jos, iar trăsurile îi urmează la pas în vreme ce
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
la noi intelectualul poate scoate fondurile absolut necesare creației doar accidental. La această încheiere trebuie să subscriem! Credința și sfințenia personajelor Și sufletul? Un abur care se plimbă. Maria Moromete Sufletul. Vax, sufletul! Stănică Rațiu Biserica, îi spune Ștefan a Petrei bigotei sale soții, e în inima omului. Personajele literaturii române nu prea se omoară cu practicile de cult religios și semnele exterioare ale credinței. În mediul rural, femeile sunt totuși mai practicante decât bărbații pe care îi ceartă pentru slaba
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
ultimii trei ani de viață la Seminarul de la Socola din Iași și "a compus el însuși mai multe cântări bisericești, între care un "Polieleu", "Răspunsurile la Liturghie" ș.a.". Între generațiile de seminariști, îl regăsim aici și pe tânărul Nică a Petrei, din Humulești, hirotonit ca diacon, iar mai târziu ca vestit și popular povestitor Ion Creangă. În primăvara anului 1859, armatele celor două Principate Române (Moldova și Țara Românească), din ordinul lui Cuza Vodă, aici, la Socola, au sărbătorit românește și
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
școlii, Nică e înscris: Ștefănescu Ion. Mama Smaranda dorește să-l facă preot, fiind înscris la "fabrica de popi": Școala catihetică din Fălticeni, condusă de N. Conta ăunchiul filozofului Vasile Conta). Aici nu mai este Nică a lui Ștefan a Petrei, ci Ion Creangă, nume păstrat toată viața. Desființându-se Școala din Fălticeni ăcaricaturizată copios în Amintiri...), Creangă pleacă la Iași, prin insistențele mamei, care-l dorea neapărat preot. Ajunge elev la Seminarul teologic "Veniamin Costachi" de la Socola. Este notat la
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
după moartea scriitorului. Cartea oferă o relatare detaliată a copilăriei lui Ion Creangă, petrecută în ceea ce era atunci Principatul Moldovei, cu amănunte privind peisajul social al universului copilăriei sale, descriind relațiile dintre eroul principal, denumit Nică al lui Ștefan a Petrei sau Nic-a lui Ștefan a Petrei și alți oameni cu care a interacționat. Ea urmărește maturizarea lui Nică, de la o vârstă idilică în satul Humulești ăastăzi parte a orașului Târgu Neamț) la o adolescență rebelă și la pregătirea pentru intrarea
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]