191 matches
-
Magma ajunsă la suprafață se numește lavă. Rocile care au aceeași structură și o compoziție mineralogică care se încadrează în anumite limite constituie o specie petrografică. Speciile petrografice prezintă diferite grade de asemănare în funcție de criteriul utilizat în compararea lor. Speciile petrografice asemănătoare după anumite criterii stabilite convențional și prin consens constituie un tip petrografic. În natură sunt frecvente cazurile în care, din aceeași magmă se formează în urma unor procese de diferențiere tipuri 4 Denumirea de Feldspat provine din suedeză (fjäll = „munte
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
o compoziție mineralogică care se încadrează în anumite limite constituie o specie petrografică. Speciile petrografice prezintă diferite grade de asemănare în funcție de criteriul utilizat în compararea lor. Speciile petrografice asemănătoare după anumite criterii stabilite convențional și prin consens constituie un tip petrografic. În natură sunt frecvente cazurile în care, din aceeași magmă se formează în urma unor procese de diferențiere tipuri 4 Denumirea de Feldspat provine din suedeză (fjäll = „munte”). Alte denumiri: orthoklast, ortoză; mineralul acesta este un silicat foarte răspândit, având compoziția
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
importante din roci magmatice și roci metamorfice . Grupa amfibolilor (Amphiboliă cuprinde minerale din grupa silicaților care din punct de vedere srtuctural se prezintă sub formă de lanțuri duble cu grupări SiO4-de legătură tetraedrice având formula chimică generală: A0-1B2C5T8O22(OH)2. petrografice diferite. În acest sens rocile care s-au format din aceeași magmă sunt denumite roci cogenetice sau consangvine. Compoziția mineralogică a rocilor magmatice e determinată de doi factori: compoziția chimică a magmei și locul de formare a rocilor ( locul de
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
secundare. a)Mineralele primare sunt acele minerale care derivă direct din magmă. La rândul lor pot fi împărțite în : a1) minerale principale; a2) minerale accesorii a1) Minerale principale acele minerale sau grupe de minerale care sunt utilizate în definirea tipurilor petrografice. Acestea sunt: - Grupul Q -cuarț : cristobalitul, tridimitul. - Grupul A-F.K. ( 3 8 KSi AlO) feldspatul sodopotasic și albit cu anortit 5% - Grupul P feldspați plagioclazi cu anortit 5% - Grupul F feldspatoizi sau foite: nefeliu, leucit, sodalit, novan, haüyn, caucrinit, analcin
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
format însă ulterior printr-un proces de metasomatism metamorfic numit fenitizare. De aceea nefeliul este un mineral secundar. Mineralele accesorii reprezintă mineralele practic prezente în rocile magmatice, însă cu o participare cantitativă redusă. Ele nu sunt utilizate în definirea tipurilor petrografice. În unele cazuri, când au o participare mai însemnată în alcătuirea rocii ele determină definirea unor specii petrografice. De exemplu unele dunite conțin până la 40%din volum ilmenit 6.În acest caz specia petrografică este numită dunit cu ilmenit. De
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
Mineralele accesorii reprezintă mineralele practic prezente în rocile magmatice, însă cu o participare cantitativă redusă. Ele nu sunt utilizate în definirea tipurilor petrografice. În unele cazuri, când au o participare mai însemnată în alcătuirea rocii ele determină definirea unor specii petrografice. De exemplu unele dunite conțin până la 40%din volum ilmenit 6.În acest caz specia petrografică este numită dunit cu ilmenit. De regulă mineralele accesorii sunt minerale cu temperatură de topire ridicată, fiind primele minerale care cristalizează din magmă. Cele
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
nu sunt utilizate în definirea tipurilor petrografice. În unele cazuri, când au o participare mai însemnată în alcătuirea rocii ele determină definirea unor specii petrografice. De exemplu unele dunite conțin până la 40%din volum ilmenit 6.În acest caz specia petrografică este numită dunit cu ilmenit. De regulă mineralele accesorii sunt minerale cu temperatură de topire ridicată, fiind primele minerale care cristalizează din magmă. Cele mai frecvente minerale accesorii sunt: zirconul, granatul, abelsonitul, monticeritul, apatitul, monazitul, magnetitul, ilmenitul, cromitul, spinelul, perowskitul
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
scoarței terestre. În general, rocile magmatice sunt cristalizări naturale ale magmei ( ca topitură de silicați). Magma ajunsă la suprafață se numește lavă. Rocile care au aceeași structură și o compoziție mineralogică care se încadrează în anumite limite constituie o specie petrografică. Speciile petrografice prezintă diferite grade de asemănare în funcție de criteriul utilizat în compararea lor. Speciile petrografice asemănătoare după anumite criterii stabilite convențional și prin consens constituie un tip petrografic. În natură sunt frecvente cazurile în care, din aceeași magmă se formează
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
În general, rocile magmatice sunt cristalizări naturale ale magmei ( ca topitură de silicați). Magma ajunsă la suprafață se numește lavă. Rocile care au aceeași structură și o compoziție mineralogică care se încadrează în anumite limite constituie o specie petrografică. Speciile petrografice prezintă diferite grade de asemănare în funcție de criteriul utilizat în compararea lor. Speciile petrografice asemănătoare după anumite criterii stabilite convențional și prin consens constituie un tip petrografic. În natură sunt frecvente cazurile în care, din aceeași magmă se formează în urma unor
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
Magma ajunsă la suprafață se numește lavă. Rocile care au aceeași structură și o compoziție mineralogică care se încadrează în anumite limite constituie o specie petrografică. Speciile petrografice prezintă diferite grade de asemănare în funcție de criteriul utilizat în compararea lor. Speciile petrografice asemănătoare după anumite criterii stabilite convențional și prin consens constituie un tip petrografic. În natură sunt frecvente cazurile în care, din aceeași magmă se formează în urma unor procese de diferențiere tipuri 4 Denumirea de Feldspat provine din suedeză (fjäll = „munte
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
o compoziție mineralogică care se încadrează în anumite limite constituie o specie petrografică. Speciile petrografice prezintă diferite grade de asemănare în funcție de criteriul utilizat în compararea lor. Speciile petrografice asemănătoare după anumite criterii stabilite convențional și prin consens constituie un tip petrografic. În natură sunt frecvente cazurile în care, din aceeași magmă se formează în urma unor procese de diferențiere tipuri 4 Denumirea de Feldspat provine din suedeză (fjäll = „munte”). Alte denumiri: orthoklast, ortoză; mineralul acesta este un silicat foarte răspândit, având compoziția
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
importante din roci magmatice și roci metamorfice . Grupa amfibolilor (Amphiboliă cuprinde minerale din grupa silicaților care din punct de vedere srtuctural se prezintă sub formă de lanțuri duble cu grupări SiO4-de legătură tetraedrice având formula chimică generală: A0-1B2C5T8O22(OH)2. petrografice diferite. În acest sens rocile care s-au format din aceeași magmă sunt denumite roci cogenetice sau consangvine. Compoziția mineralogică a rocilor magmatice e determinată de doi factori: compoziția chimică a magmei și locul de formare a rocilor ( locul de
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
secundare. a)Mineralele primare sunt acele minerale care derivă direct din magmă. La rândul lor pot fi împărțite în : a1) minerale principale; a2) minerale accesorii a1) Minerale principale acele minerale sau grupe de minerale care sunt utilizate în definirea tipurilor petrografice. Acestea sunt: - Grupul Q -cuarț : cristobalitul, tridimitul. - Grupul A-F.K. ( 3 8 KSi AlO) feldspatul sodopotasic și albit cu anortit 5% - Grupul P feldspați plagioclazi cu anortit 5% - Grupul F feldspatoizi sau foite: nefeliu, leucit, sodalit, novan, haüyn, caucrinit, analcin
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
format însă ulterior printr-un proces de metasomatism metamorfic numit fenitizare. De aceea nefeliul este un mineral secundar. Mineralele accesorii reprezintă mineralele practic prezente în rocile magmatice, însă cu o participare cantitativă redusă. Ele nu sunt utilizate în definirea tipurilor petrografice. În unele cazuri, când au o participare mai însemnată în alcătuirea rocii ele determină definirea unor specii petrografice. De exemplu unele dunite conțin până la 40%din volum ilmenit 6.În acest caz specia petrografică este numită dunit cu ilmenit. De
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
Mineralele accesorii reprezintă mineralele practic prezente în rocile magmatice, însă cu o participare cantitativă redusă. Ele nu sunt utilizate în definirea tipurilor petrografice. În unele cazuri, când au o participare mai însemnată în alcătuirea rocii ele determină definirea unor specii petrografice. De exemplu unele dunite conțin până la 40%din volum ilmenit 6.În acest caz specia petrografică este numită dunit cu ilmenit. De regulă mineralele accesorii sunt minerale cu temperatură de topire ridicată, fiind primele minerale care cristalizează din magmă. Cele
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
nu sunt utilizate în definirea tipurilor petrografice. În unele cazuri, când au o participare mai însemnată în alcătuirea rocii ele determină definirea unor specii petrografice. De exemplu unele dunite conțin până la 40%din volum ilmenit 6.În acest caz specia petrografică este numită dunit cu ilmenit. De regulă mineralele accesorii sunt minerale cu temperatură de topire ridicată, fiind primele minerale care cristalizează din magmă. Cele mai frecvente minerale accesorii sunt: zirconul, granatul, abelsonitul, monticeritul, apatitul, monazitul, magnetitul, ilmenitul, cromitul, spinelul, perowskitul
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
în zăcământ, care nu au fost luate în considerare în calculul resurselor minerale și al rezervelor de substanțe minerale utile, și motivarea excluderii lor; - metodologia de probare, numărul, locul, caracterul reprezentativ al probelor, prelucrarea lor, felul analizelor și determinărilor (mineralogice, petrografice, paleontologice, chimice, fizico-mecanice etc.). Capitolul III Geologia zăcământului Acest capitol se va elabora pe baza datelor obținute în lucrările de prospecțiune, explorare și de exploatare și va cuprinde: - stratigrafia: descrierea detaliată a formațiunilor cercetate, împărțite în subunități, în ordinea formării
ORDIN nr. 93 din 23 iulie 1998 pentru aprobarea instrucţiunilor tehnice elaborate în vederea aplicării unitare a dispoziţiilor Legii minelor nr. 61/1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121712_a_123041]
-
mineralogică, zonele de metamorfism etc.; - tectonica: descrierea detaliată și caracterizarea completa a structurii în care este cuprins zăcământul, cu evidențierea direcției și înclinării straturilor, cutelor, faliilor, săriturilor faliilor și blocurilor tectonice; - regimul gazo-dinamic; - substanța minerală utilă: compoziția chimica, mineralogică și petrografică, parageneza, structura și textura substanței minerale utile, forma și poziția corpurilor de substanța minerală utilă, natura limitelor acestora, variația principalelor caracteristici ale zăcământului cu privire specială asupra conturului și grosimii, descrierea petrografică a rocilor din culcuș și acoperiș; - geneza: descrierea
ORDIN nr. 93 din 23 iulie 1998 pentru aprobarea instrucţiunilor tehnice elaborate în vederea aplicării unitare a dispoziţiilor Legii minelor nr. 61/1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121712_a_123041]
-
gazo-dinamic; - substanța minerală utilă: compoziția chimica, mineralogică și petrografică, parageneza, structura și textura substanței minerale utile, forma și poziția corpurilor de substanța minerală utilă, natura limitelor acestora, variația principalelor caracteristici ale zăcământului cu privire specială asupra conturului și grosimii, descrierea petrografică a rocilor din culcuș și acoperiș; - geneza: descrierea condițiilor și proceselor geologice care au dus la formarea zăcământului. Capitolul IV Hidrogeologia zăcământului Acest capitol se va elabora în măsura în care constituie o problema pentru valorificarea zăcământului. În cazul în care apar probleme
ORDIN nr. 93 din 23 iulie 1998 pentru aprobarea instrucţiunilor tehnice elaborate în vederea aplicării unitare a dispoziţiilor Legii minelor nr. 61/1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121712_a_123041]
-
Acest capitol se va elabora pe baza rezultatelor analizelor și determinărilor de laborator și tehnologice, obținute pe materialul recoltat din lucrările executate până la data la care se calculează resursele minerale și rezervele de substanțe minerale utile, astfel: - compoziția mineralogică și petrografică exprimată în procente, variația acesteia în cuprinsul zăcământului pe direcție și înclinare; mărimea granulelor mineralelor utile și gradul de concreștere a acestora cu minerale nevalorificabile; etapele de depunere sau de formare a mineralelor utile, fenomene de alterare; - compoziția chimica exprimată
ORDIN nr. 93 din 23 iulie 1998 pentru aprobarea instrucţiunilor tehnice elaborate în vederea aplicării unitare a dispoziţiilor Legii minelor nr. 61/1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121712_a_123041]
-
perimetru (numai pentru cărbuni); - tabele cu rezultatele analizelor și ale determinărilor pe probe; - tabele cu rezultatele analizelor și ale determinărilor de control intern și extern și prelucrarea lor; - studii elaborate de agenții economici specializați privind situația hidrogeologică, compoziția mineralogică, respectiv petrografică, caracteristicile fizico-mecanice, condițiile tehnico-economice de exploatare, preparare-valorificare; - tabele cu stabilirea valorilor medii ale parametrilor de calcul și tabele cu evaluarea resurselor minerale și a rezervelor de substanță minerală utilă pe unități de calcul; - tabele centralizatoare cu resursele/rezervele calculate pe
ORDIN nr. 93 din 23 iulie 1998 pentru aprobarea instrucţiunilor tehnice elaborate în vederea aplicării unitare a dispoziţiilor Legii minelor nr. 61/1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121712_a_123041]
-
în procesul de preparare. De asemenea, probarea mineralogică urmărește studierea zonelor de alterare a rocilor, relațiile agenților mineralizatori cu căile de acces, transformările suferite de zăcământ după depunerea mineralizației și eventualele zone de oxidație și de cimentare. Articolul 59 Probarea petrografică are ca scop stabilirea componenților petrografici ai substanțelor minerale utile și ai rocilor înconjurătoare, precum și variația acestora în cadrul zăcământului. Recoltarea probelor mineralogice și petrografice se face în etapele de prospecțiune și explorare preliminară din câte 1-2 lucrări de cercetare pentru
ORDIN nr. 93 din 23 iulie 1998 pentru aprobarea instrucţiunilor tehnice elaborate în vederea aplicării unitare a dispoziţiilor Legii minelor nr. 61/1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121712_a_123041]
-
probarea mineralogică urmărește studierea zonelor de alterare a rocilor, relațiile agenților mineralizatori cu căile de acces, transformările suferite de zăcământ după depunerea mineralizației și eventualele zone de oxidație și de cimentare. Articolul 59 Probarea petrografică are ca scop stabilirea componenților petrografici ai substanțelor minerale utile și ai rocilor înconjurătoare, precum și variația acestora în cadrul zăcământului. Recoltarea probelor mineralogice și petrografice se face în etapele de prospecțiune și explorare preliminară din câte 1-2 lucrări de cercetare pentru fiecare corp și sort de substanță
ORDIN nr. 93 din 23 iulie 1998 pentru aprobarea instrucţiunilor tehnice elaborate în vederea aplicării unitare a dispoziţiilor Legii minelor nr. 61/1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121712_a_123041]
-
de zăcământ după depunerea mineralizației și eventualele zone de oxidație și de cimentare. Articolul 59 Probarea petrografică are ca scop stabilirea componenților petrografici ai substanțelor minerale utile și ai rocilor înconjurătoare, precum și variația acestora în cadrul zăcământului. Recoltarea probelor mineralogice și petrografice se face în etapele de prospecțiune și explorare preliminară din câte 1-2 lucrări de cercetare pentru fiecare corp și sort de substanță minerala utila sau din mai multe, în funcție de necesități. Articolul 60 Probele petrografice se recoltează sub forma de eșantioane
ORDIN nr. 93 din 23 iulie 1998 pentru aprobarea instrucţiunilor tehnice elaborate în vederea aplicării unitare a dispoziţiilor Legii minelor nr. 61/1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121712_a_123041]
-
în cadrul zăcământului. Recoltarea probelor mineralogice și petrografice se face în etapele de prospecțiune și explorare preliminară din câte 1-2 lucrări de cercetare pentru fiecare corp și sort de substanță minerala utila sau din mai multe, în funcție de necesități. Articolul 60 Probele petrografice se recoltează sub forma de eșantioane. În cazul forajelor, dimensiunile eșantioanelor recoltate din proba care rămâne martor variază în funcție de diametrul carotelor extrase. Din lucrări miniere se recoltează, de regulă, eșantioane de forma paralelipipedică cu dimensiunile de 5 x 10 x
ORDIN nr. 93 din 23 iulie 1998 pentru aprobarea instrucţiunilor tehnice elaborate în vederea aplicării unitare a dispoziţiilor Legii minelor nr. 61/1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121712_a_123041]