335 matches
-
seninul în care se zărește, lăptoasă, dimineața, un vultur uriaș, cu aripile lungi cât înălțimea muntelui-dincon-de-brad, și te întreabă: „ai o sămânță de petunie magică, prințule?“ tu îi răspunzi, degrabă: „domnule vultur uriaș, am în desaga-fără-fund și câteva semințe de petunie magică, pe care le păstrez pentru prințesuța mea strălucitoare, dar de una cred că mă pot lipsi, dacă îți este trebuincioasă“ și găsești, vârându-ți mâna în desaga atârnată de gât, pe pipăite, sticluța cu semințe de petunie magică, deschizi
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
semințe de petunie magică, pe care le păstrez pentru prințesuța mea strălucitoare, dar de una cred că mă pot lipsi, dacă îți este trebuincioasă“ și găsești, vârându-ți mâna în desaga atârnată de gât, pe pipăite, sticluța cu semințe de petunie magică, deschizi capa cul, scoți o sămânță, închizi grijuliu capacul la loc, așezi sticluța la loc, undeva în desagă, din palma ta vulturul uriaș culege de îndată sămânța și ești salvat, cu ghearele lui cât capul tău te apucă de
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
muncit prea mult, dar te refaci într-un timp foarte scurt. remușcările tale dispar, auzi vorbe pe care nu le crezi. faci ce știi tu că trebuie să faci, mergi liniștită mai departe. nouă în al cincilea loc: semințele de petunie magică, dăruite de prințul tău, shangdi di liwu, se desfac, în pământul tău, printre două coji ies colții fragezi, puri, vernil, cu o putere fenomenală împing grăunții de pământ negru de deasupra, scot capul, pe care și-l desfac, ca
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
este la fel de electrizant, dacă nu mai electrizant, pe măsură ce timpul trece, munca ta de schimbare, de purificare a dragostei, primenește și mai mult dorința irezistibilă de a-l strânge în brațe, de a-l face pe veci al tău, nici dansul petuniilor magice în adierile khamsinului nu te poate face să uiți asta, nici îmbăierile în lacul tău sfânt, kanas, supranumit paleta lui dumnezeu, nu te răcoresc. nouă în al doilea loc: pe timp de noapte, nezărit de nimeni, nici măcar de adolescentul
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
și hărnicie să pornești micul punct de prim ajutor, cazanul-vindecător-al-lui-goibniu este plin cu apă de ploaie purificată, iei un ștergar mic de papură albă și îl înmoi în cazan, freci fiecare frunză de trifoi cu cinci foi, fiecare petală de petunie magică, fiecare spinare de furnică albă, fiecare aripă de albină superpolenizatoare, botul și colții tigrului qilin, protectorul cuibușorului tău apretat, la urmă te îmbăiezi și tu în apa cazanului vrăjit, cel mai important este ca miezul să fie impecabil de
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
vecinului de dedesubt. șase deasupra: îți face cel mai bine atmosfera de muncă a unei zile obișnuite, petrecută cu veselie în grădina suspendată a dragostei tale, furnicuțele albe tropăie în sus și în jos, bim bim bim bim, tu uzi petuniile magice și pătratul cu trifoi cu cinci foi, plîplîplî, plîplîplî, taurii tăi puternici învârt pietrele și macină semințele, crroosc, crroosc, crroosc, khamsinul, vântul cald al celor cincizeci de zile adie deasupra proprietății tale, ssseee, ssseee, ssseee. aer cald a fost
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
tale obosite pe acolo pe unde ieșeau picioarele din spate ale broaștei țestoase de galapagos înainte ca ea să se dezbrace pentru grădina suspendată a dragostei tale, și rămâi nemișcată până când nici o rază de soare nu mai ajunge pe pistilul petuniilor magice. această îmbălsămare persistentă a picioarelor tale este eficientă, îți regenerează mușchii, tendoanele tale ahileene subțiri, elegante, pielea catifelată, care vor fi curând mângâiate de prințul tău credincios, prețiosul shangdi di liwu. șase în al doilea loc: te întinzi pe
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
rugăciune, o vizitezi până la altar și înapoi, descoperi o intrare secretă către catacombe, unde găsești depozite de bunătăți, o adevărată bogăție, pachete de frunze de trifoi cu cinci foi, carapace de broaște țestoase de galapagos cu semințe și petale de petunii magice, ulcioare de lăptișor de matcă, sticle pline de lacrimile urșilor clanului abenakis și alte asemenea produse de cea mai bună calitate, care necesită multă hărnicie și pricepere. fără tine s-au prăbușit moleculele din mine în ADN-ul tău
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
harpagornis, primăvara, în dimineața roz a lacului tău secret, kanas, lacul paletei dumnezeului adevărat, se aud rugile din bisericuța-mariitale-speranțe, vocile solemne ale veverițelor-călugăr, albinuțele superpolenizatoare, cu inelele aurii și argintii ale trupurilor elastice, lucrează intens, cu gurița înfiptă în pistilul petuniilor tale magice, sandalele tale zburătoare au încălțat picioarele din față ale tigrului alb qilin, tigrul prosperității grădinii tale suspendate, să îl facă să se trezească, furnicile albe se țin de picioruțe, lanțuri-lanțuri, în rochia ta albă de mireasă. nouă în
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
transparent ale puilor de vulturi harpagornis, păzitorii văzduhului tău, găleata de bronz a tigrului alb qilin, protectorul cuibului tău pur, cutiuțele cu praf dulce, în care își fericesc zilnic boticul furnicile albe, argintia găleată cu lacrimi, din care beau viața petuniile magice, castronul mic de aur, din care se înfruptă zeița chuang mu cu musaca de cărniță de pajiște. apoi speli toate textilele cuibului tău: covorașul de papură albă, salvator la ananghie, pătratul de trifoi cu cinci foi, minunea grădinii tale
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
adăpa cu dragostea sa din lacul tău secret, la miezul nopții, când apele sunt negre-albăstrui-închis. nouă în al cincilea loc: citești, de la cap la coadă, răvașele cavalerului tău încercat, răvașele celor zece zile împreună. apa îngheață în stropitoarea ta de petunii magice, apa fierbe în furtunul tău de udat trifoi cu cinci foi. apa ta, băută de când v-ați despărțit, se întoarce în izvoarele muntelui-sacru-al rugilor-celorcare-călătoresc. apa lacului kanas tremură, într-o elegie. șase deasupra: după ce a vibrat o vreme săgeata
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
pe deplin datoria. vrăji fiecare zi a mea devine un poem al tău, timpul se dă peste cap și se transformă în cuvinte printr-un proces magic, ale cărui taine numai tu le stăpânești mătasea rochiei mele se transformă în petunii biroul meu în bisericuța marii-mele-speranțe canarii în vulturi uriași, cu ghearele cât un cap de om pisica mea într-un tigru alb, agil și protector țânțarii din dormitor în albinuțe campioane la polenizare grădina mea în grădina suspendată a dragostei
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
până la pelendava, orășelul în care ai aflat că se produc rochii de mireasă, speri să găsești una să îți vină ca turnată, alergătură grea este asta și anxietatea ta crește la cote de nesuportat, iei un extract de semințe de petunii magice, care dă dumnezeu și te mai liniștește puțin. șase în al treilea loc: în jurul tău roiesc treizeci de fetițe cu cap de crizantemă, iau măsurători la toate nivelurile, calculează în becuteci dimensiunile tale perfecte, zâmbesc, fac conversație și îți
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
căminului tău, se dă peste cap de bucurie, furnicuțele albe bat tropa-tropa pe pământ, vulturii harpagornis fac loopinguri pe cer, broscuțele țestoase de galapagos dansează dezbrăcate, unele veverițe-călugăr chicotesc, altele se roagă solemn, taurii născuți din dude-de-aur mugesc din rărunchi, petuniile magice au întors toate clopotele către tine, desaga-fără-fund a prințișorului vieții tale stă agățată-n pridvor. paradis paradis sau măcar cer, măcar vedere spre cer, măcar aceste trei litere c e r te cer, îmi cer, îți doresc, luo na
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
tatăl lui?". Numai atunci va considera omul mare că știe despre ce-i vorba. OMUL: De unde ai aflat asta? MICUL PRINȚ: Treaba mea. Am spus odată unui om mare și gros: Am văzut o casă frumoasă, cu cărămizi trandafirii, cu petunii la fereastră și cu porumbei pe acoperiș." M-a întrebat: "Cât a costat?" "Ce importanță are? i-am răspuns. A costat de trei ori mai mult decât o casă obișnuită." Omul acela mare și gros a exclamat: "Ce casă frumoasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
pantofii săi albi, din pânză de iută, s-au desprins de pe piatra cubică, levitând În mod miraculos deasupra aleii, abia sesizabil. Am rămas mut de uimire, fără a schița niciun gest ori altceva, cu privirea agățată de rondurile multicolore de petunii din fața mea, căutând o explicație logică a faptului petrecut... Cu siguranță, mi-am zis În cele din urmă, totul nu fusese decât o autosugestie născută din starea de Încordare creată și din scurta introducere pe care el o făcuse momentului
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
avut cu 20 de ani mai puțin, măcar cu 15, măcar cu 10, măcar... Păcat de tine, Iordana, păcat de viețuca ta! O, dar să nu te vaiți face parte din codul manierelor elegante. Grădina e zăpăcită din cauza mirosului de petunii, de regina nopții și de crăițe, răsădite în amintirea bunicii Leonora. "Nevasta cu mintea bună/ I-e bărbatului cunună", așa-i spunea bunelul. Cînd a murit, au murit toate mușcatele. Odată cu ea au murit toate florile ei. A scăpat doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
făinos. Eram regina lui de apă și de sare. M-a ținut în brațe și mi-a compus liedul ăsta; l-a compus pe clapele dinților, genunchilor negri, coastelor mele. Purtam o basma mov, cu bănuți alămii și mereu altă petunie la ureche. Ieșeau aburi din pîlnia petuniei. Cristoase, vorbesc despre nopți de dragoste din mileniul II, secolul trecut. Cînd ațipeam pe țărm, nu visam lei, ci pe Iordan, ghepardul. El, nu marea, era apa tîrînd o scoică; nu soarele, el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
de sare. M-a ținut în brațe și mi-a compus liedul ăsta; l-a compus pe clapele dinților, genunchilor negri, coastelor mele. Purtam o basma mov, cu bănuți alămii și mereu altă petunie la ureche. Ieșeau aburi din pîlnia petuniei. Cristoase, vorbesc despre nopți de dragoste din mileniul II, secolul trecut. Cînd ațipeam pe țărm, nu visam lei, ci pe Iordan, ghepardul. El, nu marea, era apa tîrînd o scoică; nu soarele, el îmi arămise sînii în palme, cu palmele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
o seară, cu puloverul băgat sub rochia lungă, din garofiță transparentă, cu bretele, mi-a fost clar că n-o să se însoare cu mine, că n-o să avem copii, că n-o să murim împreună. Și ce jalnic se ofilise ultima petunie! Confirmarea a venit odată cu sezonul prunelor, cînd a apărut și golul dureros dintre coaste. Nu se umple golul lăsat de ființa pe care-o iubești cu altcineva; neîmplinirea Eros n-are leac, cum nici Thanatos nu are. Să exorcizezi blestemul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Ajuns În apogeu de arc, soarele simți pentru prima dată chemarea de a se opri o clipă În centrul amiezii și de a privi În sufletul copilului care mergea de-a baua prin grădina plină cu maci roșii și roz, petunii și cu alte flori care colorau, fericit, mijlocul verii. Ochii mari și căprui ai copilului păreau interesați de mersul șirului de furnici, de zborul buburuzelor pestrițe și de toate gâzele ce alergau printre ierburi și flori. Soarele se topea, curgând
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
suflet (pâlpâială, rămasă). Respirația este suflată puțin câte puțin, și se simte un miros dulceag de mușețel. Sau de gălbenele. Și iată, Lacrima Maicii Domnului, freze, crini, garofițe, zambile, puf de păpădie, rapiță, lăcrămioare, trifoi, spic de grâu, panseluțe, salvii, petunii, trandafiri, clopoței, cacadâri. Toate acestea-i colorează patul de moarte, unde va dormi somnul de veci. Totul este la țol festiv. Însă curând nu mai rămâne nimic. Putregai, goliciune rușinoasă și obscenă. Numai dacă zâna bună se îndură și-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
mai apăru niciodată în viețile noastre. Și, când destinul făcea ca drumurile noastre să se intersecteze schimbam câteva replici și numai atât. În zorii unei zile de sâmbătă trecui prin fața casei mele. Casa o găsii îngrijită, văzui flori, panseluțe și petunii proaspăt plantate, aleea fiind măturată și curată, totul avea un aspect îmbucurător. Trandafirii roșii erau mari și proaspeți. Mă strecurai în casă și o văzui pe Elizabeth. Aceasta mă îmbrățișă cu tandrețe și exuberanță. Irin, scumpa mea, pe unde ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
dintr-un tren, autobuz, taxi într-altul, fără o clipă de răgaz. După trei zile, eram o epavă. I-am spus că asta nu este vacanță, ci tortură. M-am răzvrătit, și, credeți-mă, este greu să se răzvrătească o petunie. Dar înțelesesem cu claritate că este o problemă de viață și de moarte, ori ea și Kyoto-ul desfigurat pe care începusem să-l urăsc, ori eu. A fost bulversată. Dacă aș fi mers cu soțul meu, am fi avut un
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
paroxistice este mai uman parcă, mai puțin urmuzian, mai "grațios", deși focalizează stări epico-dramatice la fel de mirabile și memorabile:"Vorbele tale pline de ruj/ aromeau aerul/ urmele pașilor înșiruite/ odată cu șarpele creierului mic/ răsăreau/ Astel/ rătăcit ca-ntr-un bal de petunii/ pe calea ferată așteptam/ locomotiva cu aburi din copilărie". "...Și la ce bun poeții în timpuri sărace?" se întreabă Hölderlin în elegia "Pâine și vin". Cuvântul timp în acest context are același înțeles ca la Daniel Corbu, de eon sau
În absența zeului by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/7314_a_8639]