521 matches
-
mine. Pare să fie dus definitiv, are o privire foarte convingătoare. Și totuși, când îi vine să facă pipi, se duce cuminte la baie și face pipi. Și după aia se întoarce în pat. E absurd. Ar trebui să se pișe pe pereți, să urle, să facă spume la gură, chestii de-astea. Mă mir că ne mai țin ăștia pe-aici. Îmi pun caietul sub pernă și închid ochii. Mi-e somn. Trebuie să dorm. Îmi place să dorm ziua
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
în alți ani îmi spusese că Moșul nu există, da’ eu vedeam oricum copii cu daruri... Și pe drum, în stație la metrou, mi-a luat o pungă de pufuleți și în vagon m-a ținut de mână, de mă pișam pe mine de drag de ea. Și-acolo, la palat, în sala de așteptare, m-a mângâiat și mi-a zis că Moșu’ are multă lume la rând și să am grijă, să fiu politicos și cuminte. Că ei nu
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
zis că visez,/ așa că am închis ochii. când i-am deschis tot în spital eram./ păi, ce dracu? n-am murit? trăiam?!/ ce zici de faza asta? stai că-ți spun./ o asistentă: ce faci?/ -îmi fac freza, zic, mă pișam în chiuvetă,/ eram amețit rău. tipa mi-a dat pace./ eu ca prostu, fără să citesc nimic,/ am luat vreo 5 diazepame și pusesem cola/ peste vreo 60 de amitriptilină și le-am băut./ pe urmă am citit prospectu; și
Celebrul dicționar by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9984_a_11309]
-
rusești (tetradi), vreo patru, am început să scriu cu creionul, ca trăsnit în inimă, versuri ce ar reprezenta perioada 1958-1959 (Cîntece de adolescent). Mă ascundeam pe după cîte un dovleac, la umbră, și mă lăsam podidit de cuvinte... Noaptea, nonconformist, mă pișam vînjos în vazele cu flori din sufrageria ce îmi fusese cedată ca musafir vestit! Îmi închipui ce stupoare lentă, de neînvins, le-am produs după plecare! Am continuat și în anul IV, tot pe caietele acelea miraculoase, albăstrii, pînă ce
Emil Brumaru:"Aș citi trei sute de ani... Iubesc cărțile ca pe femei" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9336_a_10661]
-
Franța. Îmi sunt datori vânduți: eu i-am trecut granița, pașapoartele lor sunt la mine, familiile lor au garantat pentru ei. Muncesc douășpe ore pe zi, fără pauză de masă, că n-au ce să mănânce. Nu fumează, nu se pișă, n-au sindicat. Sclavi, înțelegi, sclavi. Dacă nu făceau francezii piramida de la Luvru, oamenii mei o făceau într-o săptămână. E drept că se și dărâma după o săptămână, râde el spre Vaniușka, punându-l pe acesta în mare încurcătură
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
Franța. — Chiar crezi în prostiile astea? se miră Kiril. Chiar cred, spune apăsat Roman și i se adresează lui Lionel: Te-ai gândit ce-o să se schimbe în viața ta când o să fii cetățean francez? O să respiri altfel, o să te piși altfel, o să fuți altfel? — Asta în orice caz, răspunde Kiril în locul lui Lionel. Măcar mai des. Amândoi râd în hohote, atrăgând atenția unui impiegat. Lionel duce degetul la buze, sugerându le să facă liniște. — Acum, de ce-ți mai e
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
între ei și de-abia așteptau să-și păteze dosarul unul altuia. De aceea cei mai mulți preferau să se poarte ca la biserică, dar din când în când se dezmățau în grup. Dacă se destrăbălau în grup, înseamnă că toți erau pișați în pantaloni, deci, fiecare trebuia să tacă mâlc. Trebuia să fii pregătit pentru o astfel de priveliște. Era pe la ora trei după-masă, am să țin minte ziua asta până am să închid ochii, sosise o delegație de nouă persoane. De
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
pentru proști. Trag ca boii și se mulțumesc cu puțin. Dar tu nu ești un prost. Nu vei accepta o slujbă de rob, de mancurt, vei fura, cum fură toți cei care trăiesc bine. Când toată lumea fură, nu te poți pișa împotriva vântului. E bine să furi și tu, dar cu cap. Trebuie să-ți construiești o strategie beton, atunci când vin procurorii să te umfle să le râzi în nas. În urma ta ai făcut curat ca lacrima. Ei știu că tu
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
între ei stă un bărbat vânjos, tatăl mamei ei, vrea să înainteze dar nu mai poate face nicio mișcare, picioarele i s-au înfipt în pământ, distanța între ei este din ce în ce mai mare, oamenii înșirați de-a lungul gardului s-au pișat pe ei de frică, femeile stau îngrozite cu mâinile la gură, clipa s-a dilatat, ea aleargă spre tatăl ei, acesta răcnește ca o fiară, răcnește cu ochii ieșiți din orbite: "mișeilooo-oorrr", un zgomot asurzitor, siluetele bărbaților se frâng, se
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
Înainte de a adormi, avu Însă de făcut o observație. — Domnul Bazil, dar știți? CÎnd mai faceți pipi, să ridicați totuși colacul de la veceu. Așa e frumos. — Domnul Pablo, am să-ți spun o chestie: sunt un om liber și mă piș așa cum Îmi dictează instinctul! E bine? Cred că atunci Pablo a Înțeles un lucru pe care eu Îl știam de multă vreme: nu era deloc simplu să fii prieten cu Bazil. Nu a comentat nimic, iar eu am Încercat să
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
lipicioase de degete și biroul ăla de la recepție ars cu țigara, afișele decolorate și prost tipărite pe avizierul de deasupra. Miroase a dezinfectant din ăla puternic pentru instituții care ți se pare că e folosit pentru a masca mirosul de pișat, chiar dacă nui așa. O vacă bătrînă Îi face zile fripte sergentului de la recepție. Totuși e Sammy Bryce, iar Sammy e prea bun profesionist ca s-o lase să-l deranjeze. Înțeleg asta, zice el, dar dacă nu are număr de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
și duminică dimineață. Erai fascinat de asta, căci În copilărie erai foarte interesat de urină și de fecale. Stăteai o veșnicie pe closet, reținîndu-ți rahatul, forțîndu-l să ți se Întoarcă la loc În intestin Înainte să-i dai drumul. Te pișai sub covorul de lîngă șemineu și așteptai pînă se usca, mirosul de urină Împuțea toată casa. Bunica ta dădea vina pe pisică și punea sub covor foi din Evening News, care aveau pete galbene. Te excita să vezi cum covorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
mai pasă... Bleah! Dezgustător. Ce Dumnezeu, chiar în pălărie?! Ven der puț șteit! Ven der puț șteit! În pălăria pe care o poartă pe cap! Îmi vine în minte așa, din senin, cum m-a învățat maică-mea să mă piș stând în picioare! Uite, n-ar fi exclus ca tocmai asta să fie informația de care aveam nevoie, cheia care ne va arăta ce anume mi-a determinat caracterul, ce anume mă face să mă simt la ananghie, sfâșiat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
Ține lampa fluorescentă și citește dârele străvechi de smântânică. — Am găsit aici o vrajă pentru zbor, zice. Și una din astea ar putea să fie un descântec de dragoste. Răsfoiește cartea; paginile miros ori a bășini de varză, ori a pișat cu amoniac. — Descântecul de adormire, zice, e ăsta de-aici. Un vechi descântec zulus. În secretariat, Mona vorbește la telefon. Helen își pune mâna pe brațul meu și mă împinge înapoi, depărtându-mă cu un pas de biroul ei, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
expresia - un împuțit. Da, sunt norocos că sunt așa. Și vreți să știți de ce? Pentru că asta m-a împins la o viață spirituală - o viață a spiritului. A, de ce sunt împuțit? Fiindcă uneori mă îmbătam atât de tare că mă pișam pe mine. Eram cu totul și cu totul incontinent. Așa că asta eram, la propriu, un împuțit.“ Dar împuțiciunea era cel mai puțin grav dintre păcatele lui. Într-adevăr, ținând cont de ce povestea Dave 2 că obișnuia să facă la beție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
incontinent. Așa că asta eram, la propriu, un împuțit.“ Dar împuțiciunea era cel mai puțin grav dintre păcatele lui. Într-adevăr, ținând cont de ce povestea Dave 2 că obișnuia să facă la beție, dacă s-ar fi mulțumit doar să se pișe pe el ar fi fost de-a dreptul frecventabil. Spun asta pentru că, în comparație cu pierderile de memorie ale lui Dave 2 și cu crizele inerente de identitate, escapadele lui Dan erau doar niște plimbări nevinovate. În cazul lui Dave 2, avem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
voia un răspuns. Se ridicase și pornise spre toaleta bărbaților, mișcându-și trupul masiv de sportiv prin arhipelagul de mese, de parcă ar fi escortat o altă persoană beată. La toaletă, Bull își scosese cucul gros ca un ciot și se pișase din greu, se pișase ca un pompier care stinge un incendiu cu un furtun cu spumă. Și pe când se pișa, își privise organele genitale originale. Se uita la ele cu expresia uimită a unui străin. „Păi, nu prea le-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
ridicase și pornise spre toaleta bărbaților, mișcându-și trupul masiv de sportiv prin arhipelagul de mese, de parcă ar fi escortat o altă persoană beată. La toaletă, Bull își scosese cucul gros ca un ciot și se pișase din greu, se pișase ca un pompier care stinge un incendiu cu un furtun cu spumă. Și pe când se pișa, își privise organele genitale originale. Se uita la ele cu expresia uimită a unui străin. „Păi, nu prea le-am mai dat atenție în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
de parcă ar fi escortat o altă persoană beată. La toaletă, Bull își scosese cucul gros ca un ciot și se pișase din greu, se pișase ca un pompier care stinge un incendiu cu un furtun cu spumă. Și pe când se pișa, își privise organele genitale originale. Se uita la ele cu expresia uimită a unui străin. „Păi, nu prea le-am mai dat atenție în ultima vreme.“ Punctă le printr-o scuturare, după care își îngrămădi la loc ansamblul bleg. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
copilăria mea, ăsta e episodul despre care vorbesc, pur și simplu pentru a arăta că eram niște ființe cît se poate de normale. Nu mai e nevoie să spun, sosirea acestei hîrtii proaspete pe care nu se căcase, nu se pișase și nu făcuse nimic nimeni, n-a avut tocmai darul de a-mi potoli pofta, așa că probabil, imediat ce am fost În stare să merg de-a bușilea, bălăbănindu-mă pe picioare și să ies din colțul meu Întunecos afară, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
se Întîmplă - și-și plîngeau de milă, unul pe umărul altuia. Alvin avea o slăbiciune pentru limbajul colorat, iar George pentru trabucurile mari și, În timp ce stăteau la birou și discutau cu Norman, răbufnirile verbale ale lui Alvin, de genul „mă piș pe nasul lor”, „pute pămîntul sub ei de idioți” și „le dau muie”, se amestecau cu fumul de la trabucul lui George și se ridicau toate Încet spre tavan, unde se topeau În mirosul de cafea și de Paris. Firește că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
am pornit spre muntele acoperit de zăpadă și pădure care începea la treizeci de metri de ușa casei. Urcușul nu era anevoios, așa că înaintam sprinteni, vorbind veseli despre vrute și nevrute. La un moment dat, am simțit nevoia copleșitoare de a mă pișa. Am ales la întâmplare un copac și am purces să îl stropesc. Ceilalți așteptau la distanța prevăzută pentru asemenea cazuri de legi nescrise, ale firii. Tocmai terminasem acțiunea și închideam fermoarul pantalonilor când un urlet visceral zgudui pădurea, muntele și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
nas și se duseseră după el să-l panseze, să-i ia tensiunea, să-l doftoricească. Ursul se opri în fața mea și începu să gesticuleze cu labele-i uriașe, urlând la mine: - Cum îți permiți tu, bă nenorocitule, să te piși pe copacul ăsta!? E pădurea lu’ mă-ta, bă!? M-ai văzut pe mine pișându-mă în patul tău, fiți-ar dracii să-ți fie de nemernic!? Ă? Aud? - Scuze, am murmurat. Nu știam că... - Ce nu știai, bă boule!? Copacul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
pișându-mă în patul tău, fiți-ar dracii să-ți fie de nemernic!? Ă? Aud? - Scuze, am murmurat. Nu știam că... - Ce nu știai, bă boule!? Copacul ăsta, io mă scarpin de el de unșpe ani, și vii tu să te piși pe el? Dă-o-n pula mea de treabă! - Hai, bă ursule, am zis, că mai sunt și alți copaci... Ursul se înverzi la față. - Alți copaci? Alți copaci ai zis? - Cred... - No, gata, ajunge. Facem duel. Scoase din blană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
înfrunt, dar Alin nu se dădu bătut. - Stai, stai, ascultă-mă: gândești greșit! Absolut! - De ce? întrebă ursul vădit enervat. - Pune-ți următoarea întrebare: cu ce te alegi dacă-l omori pe Alex? - Cum cu ce? Îl pedepsesc pentru că s-a pișat pe pomul meu! - Da, asta înțeleg, dar cu ce te alegi? - Cu răzbunarea! - Gândești unidimensional, ursule. Uite, Luca filmează duelul vostru. Care crezi că va fi reacția spectatorilor când îl vor vedea? - Nu se vor mai pișa pe copaci, zise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]