103 matches
-
într-o captatio pe invers, scontând pe iritarea noastră. Dar ,palmele" primite mai degrabă amuză decât enervează. Lipsit de un demonism substanțial, personajul lui Alain Gavriluțiu vehiculează unul de operetă, mitraliind sensibilitățile cu gloanțe de cauciuc și exultând la fiecare pișcătură. Pledoaria lui pentru muzica bună, de exemplu, cu osândirea celor ce ascultă manele, prezintă toate notele ascuțite ale patetismului puberal: , Eu nu mă adresez vouă. Sunteți pierduți, iar timpul și resursele mele argumentative sunt limitate în fața reliefului impenetrabil de imbecilitate
Bestia de la Ploiești by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10984_a_12309]
-
de talc pe părul gras. Dormi cu șosete pline de cremă hidratantă în picioare. Ciupește-ți obrajii pentru un blush natural. Folosește balsam de păr când te razi pe picioare. Bea cât mai mult lapte. Pune pastă de dinți pe pișcăturile de insecte. Dă-te cu zeamă de lămâie pe părul cu șuvițe. Ține lacul de unghii în frigider. Folosește bicarbonat de sodiu pentru a-ți albi dinții. Dă-te cu vaselină pe gene. Când rămâi fără fard de obraz, folosește
Top 20 trucuri pentru a arăta şi a te simţi frumoasă by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/64114_a_65439]
-
Eu am tăcut? Vă înșelați". - Cernea: "Haideți să rămâne la discuția principală, nu să arătăm cât de bun e Cernea și cât de rău e Neamțu. Eu vreau să mai particip la astfel de dezbateri cu Mihail Neamțu. Față de micile pișcături, să nu le zic atacuri la persoană, eu voi întoarce și celălalt obraz". - Din sală îi este adresată o întrebare deputatului: "Ce pași trebuie să parcurgă România pentru a se putea proclama un stat laic?". Neamțu intervine: "E o întrebare
Război Neamțu-Cernea, în huiduielile sălii: Vă pricepeți la biberoane by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/36985_a_38310]
-
sugerată în DLR (tomul X, partea a 3-a, 1990) prin legătura cu locuțiunea pînă la sînge - "pînă cînd țîșnește sîngele; prin extensie foarte tare, foarte mult"; acțiunile verbelor de bază determinate de această locuțiune sînt de tip violent: bătăi, pișcături, mușcături. Explicația etimologică se reflectă deja în DLRM (1958), într-o definiție cam exagerat negativă - "drastic, pînă la distrugere" - pusă în legătură cu expresiile a bate (sau a zgîria) pînă la sînge - "pînă cînd curge sînge". Definiția e reluată în DEX (1996
"La sînge" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16769_a_18094]
-
confruntare electorală, așa cum acest irascibil Robert Pujol provincializează grotesc un personaj precum Nicolas Sarkozy, mai ales când declară că pentru a câștiga mai mult trebuie să muncești mai mult, unul dintre sloganurile președintelui francez în campania sa electorală. Dar aceste pișcături satirice sunt mai puțin importante prin referentul pe care-l evocă cât pentru o anumită viziune asupra lumii burgheze explorate în film. Dincolo de inconsecvența morală a «clasei» burgheze, puterea acesteia stă în fason, în ștaif, în morgă, în menținerea poziției
Iubire, bibelou de marțipan by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5489_a_6814]
-
cel mai amar blestem ("și suavă,/ Nu se pomenește-n lume mai a dracului otravă"). Adevărul fabulei, adică al limbajului esopic, e întotdeauna cu două tăișuri: "E țesut în frumusețea graiului, cu meșteșug./ Poate fi când poezie, când surâs, când pișcătură,/ După cum se-ntoarce acul și izvoadele te fură,/ Altădată-n căptușeală, pe furiș, dar azi pe față./ Alte timpuri, alte vorbe, altă lume, altă viață". Avem aici, cum nu se poate mai clar deconspirat, tot arsenalul de tertipuri al literaturii
Literatura subversivă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8493_a_9818]
-
popa Grigore venea călare prin prăfăria șoselei. Era un om de vreo șaizeci de ani, voinic încă, roșcovan, sângeros chiar, cu o barbă rară, prin care nu se încâlcise nici un fir de păr alb, cu ochii verzi, aprigi, cu câteva pișcături de vărsat în plinul obrazului; era chipeș și călărea voinicește pe roibul încomat. Fusese de dimineață la niște fânețe îndepărtate, pe costișa de la Dâmburile ce-i veneau peste mână, trecuse și pe la livezile de pruni, vreo cinci pogoane, de unde scotea
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
o vreme, până când toată această șarada amețitoare avea să capete un sens. Dar era imposibil, căci băiețelul, îmbrăcat într-un foarte cuviincios costum de marinar, îi apasă pe frunte o pungă plină cu cuburi de gheață. Mai simți apoi o pișcătura în sânul stâng și, deschizând ochii observa cu indignare că unul din acei mongoloizi o sugea cu frenezie, desi micul marinar încerca să-l îndepărteze trăgându-i cu nemiluita pumni în cap." Visul se complică prin faptul că "băiețelul", cu
UN EXEGET AL FANTASMELOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17872_a_19197]
-
siteuri de întîlniri amoroase - toți, atunci cînd închid laptotpul, au senzația că se întorc la o lume ternă. Reacția e justificată: după ce te-ai electrocutat digitalic la un ecran de înaltă tensiune, a vîrî degetul în priza vieții aduce a pișcătură monotonă. Aberațiile care se nasc de aici sînt de o diversitate de ospiciu: teșirea sensibilității pînă la a nu mai simți emoții, neputința de a te concentra timp îndelungat și sentimentul constant de inadaptare. Lexicul sărăcește pînă la agramatism și
Flirtul web by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3244_a_4569]
-
-i este frică Și de ploaie și de vânt; Ea din loc în loc ridică Movilițe de pământ. Fac biluțe din gunoi Și le cară câte doi. Harnice-s, pe cât de mici, Și-și fac cuiburi din chirpici. Meșter mare-n pișcături, Campion la sărituri. Uneori se plimbă-n ham, Mârâie și face „ham”. Ea le spune mai pe șleau: Zgârie și zice „miau”. E un soi de cal și el, Dar unul mai mititel; Pentru că e foarte rar, Lumea l-a
Cartea de ghicire by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/525_a_1299]
-
Se leagănă sub apă, tăindu-i-se respirația, rostogolindu-se în apa usturător de sărată, fără să se gîndească la altceva decît la respirație. Creierul i se umple de un zumzăit-ropot continuu și deschide ochii disperat, zărind luminițe verzi printre pișcăturile sării. Și cînd, în cele din urmă, precum niște unghii ce nu se mai pot ține de un pervaz îngust, rostogolindu-se, își urlă ultimele rămășițe de respirație, știind că trebuie să răsufle, peste el se pogoară nu durerea, ci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
buboaie, într-o coastă ori după gât ori pe falcă, fă ceai de rosmarin. Tu, fa, ai copil de țâță. Dacă face rană la gură, dă-i floare de trandafir cu miere. Și la dureri în bârtă, la buboaie și pișcături, tare bun e calapărul sau isma Maicii Preciste. Noi îi mai zicem busuiocul sfintelor ori calonfir. Păpăruea, macul sau somnișorul e pentru umflătură la dinți, gâlci, răceală în gât, dar mai ales pentru somn. La copii cu oase moi pui
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
cealaltă parte a cabanei, Rex Reese stătea cu o marijuana În gură. Rex purta pantaloni scurți și o cămașă cu monogramă, sfâșiată la umeri, ce-i dezvăluia pielea bronzată. Pe gâtul de dansator de flamenco avea un semn roșu: o pișcătură de insectă, un coș pe cale de vindecare. Își Închise ochii ca să inhaleze adânc, Împreunându-și genele prelungi. Părul Îi era gros și uleios ca o blană de vidră. În cele din urmă deschise ochii și-i pasă țigara Obiectului. Spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
câteva casete AGFA și microfonul cu șnurul răsucit în jurul lui. Asta era. Nu avea de ce să dispere, deși nu era nici cine știe ce motiv de satisfacție. Cu hainele va fi mai complicat. Începu prin a-și smulge cu voluptate sprâncenele. Fiecare pișcătură dureroasă îi producea o bucurie nostalgică. Piguli la ele jumătate de oră și nu se lăsă până nu obținu (din coadă de câine, își zise) două arcuri perfecte, subțiri, care dădeau feței masculine tristețea insuportabilă a arlechinilor. Își fardă pleoapele
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
fi o chermeză. Ia zi, cum Îți mai spui acuma, ticăloșelule? Gary Cooper? Haide, povestește-mi ce tot faci vîrÎndu-ți năsetul ăla al tău În azilul Santa Lucía, și poate că te las să pleci numai cu vreo două pișcături. Hai, dă-i drumul. Ce vă aduce pe-aici? — O chestiune privată. Am venit să vizităm o rudă. — Da, pe tîrfa de maică-ta. Uite, azi m-ai prins În toane bune, că de nu, te duceam chiar acuma la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
stăpânească. Nemernicul s-ar putea să-i fi dibuit intenția. Șuieră cu greutate printre dinții încleștați: — Ai înnebunit? Instantaneu, Toranius schimbă tactica. Se ploconește cu umi lință: — Ce-s două sute de sesterți pentru tine, Preabunule? Își împreunează două degete: — O pișcătură de purice, nimic mai mult. Îi înghiontește de la spate pe băieți să se apropie. Uite ce chipeși sunt! — Nici măcar nu mi-i vinzi în calitate de gemeni! protes tează Gallus. Înghite de câteva ori ca să scape de saliva abundentă ce-i in
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
de lume până la Aqua Virgo! — Depășesc chiar și apeductul lui Agrippa, se îngrozește Silvanus. — De ce nu-i împiedică nimeni să se cațere pe coloane? voci ferează indignat Velleius. Pot să degradeze mozaicul cu Orbis Terrarum! Tiberius Nero simte și el pișcătura neliniștii. Porticul a fost terminat după moartea lui Marcus Agrippa de sora sa, Polla, iar harta se bazează pe notele și planurile întocmite de socrul lui în timpul expedițiilor militare. Mare păcat ar fi vătămarea ei! Se uită în depărtare și
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
ridicând în ultima clipă țeava carabinei lui Gachentard pe care mi-o băgam în gură, în diminețile în care mă simțeam gol pe dinăuntru ca un puț secat. Gustul armei... e chiar amuzant! Limba ți se lipește de țeavă. Simți pișcături. Aromă de vin, roci limpezi. În locul acela se bătuseră niște dihori. Ghearele lor lăsaseră urme: caligrafii și arabescuri, cuvintele unui nebun pe veșmântul de omăt. Cărărui subțiri care se îndepărtau, se încrucișau, se afundau în zăpadă pentru a se despărți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
altor diverse averse posibile. — O judecată mai dreaptă nici că se putea - încuviință pe dată spătarul - și prevăd, Măria-Ta, și ceea ce voiești a zice mai departe: că neputând îndura gândul ca tremurătoarea domniță Cosette să rabde răcoarea nopții și pișcăturile țânțarilor pe prispă, o vei chema înăuntru în colibă, iar domnia ta, ca om serios și trecut de mult de vârsta zburdălniciilor, vei ieși să dormi cu noi afară. Nu asta am vrut să sugerez! - zise nervos Barzovie-Vodă. Episodul 139 DOAMNA
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
pentru oameni de genul acesta. Poate că e Încă sănătos, poate că În ciuda comportamentului deviant, andrina e Încă În regulă. Mai fă-i o injecție, dar o doză mai mică de data asta. Păstrează restul pentru doctor. Am simțit o pișcătură În braț. Apoi, după un minut liniștit și moale, gândurile Începură să mi se topească În cap. Frica dispăru, corpul se dizolvă și m-am contopit din nou cu o lume plutitoare. Singurul lucru care mă deranja era borcanul care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
părinte ori bunic, s-a aplecat să domolească plânsul copilului din dotare. Veniserăm la clinică întrucât era vremea vaccinului de patru ani. Ca să nu o supunem unui stres suplimentar, am hotărât să nu-i povestim fetiței despre vaccin, considerând că pișcătura acului era nesemnificativă în comparație cu teama anticipării ei. Acum mă uitam nedumerit la soția mea, ea la mine și amândoi la fetiță. Încă plângea. Nu înțelegeam ieșirea ei, cu atât mai mult cu cât nu o bătusem niciodată. Apoi mi-am
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
fel de infuzie de elixir, ce-i alunga gândurile rele, păstrându-i interesul intact. Iată motivul pentru care stătea triumfător într-un loc în care poliția comitatului era urâtă mai mult decât violatorii de copii. Aranjamentul actual era ca o pișcătură pe care trebuia să ți-o administrezi ca să te asiguri că nu visezi, iar el se pișcase deja de zece milioane de ori de când locotenentul Mal Considine îi făcuse oferta. Dudley Smith îl sunase acasă ieri după-amiază, întrerupând o zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
morților, nediferențiat, fără o minimă evaluare...? Mă tem că aici avem impresii oarecum disonante. Nu-i chiar un cor de osanale la fiecare carte apărută. Nu toate cărțile sunt primite cu salve beatificante. Se mai dau ghionturi, se mai practică pișcătura, la nevoie și răstălmăcirea. Criticii sunt însă oameni civilizați și rareori dau chiar cu parul. Iar bădărănia nu intră în chimia criticii, care e o artă a delimitărilor, nu a resentimentelor. Dar lucrurile nu rămân nespuse, fie și cu delicatețe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Îl desenase cu câteva ore mai devreme. În minte, Îi spunea „arabul”. Cerșetorul se târî În fața lui, Întinzând o mână tremurândă. Arabul nu-l luă În seamâ. Dar, după câțiva pași, duse mâna la ceafă, ca și cum ar fi simțit o pișcătură de insectă. Cerșetorul se apropie de el, cu spinarea Încovoiată. Arabul se clătină, cuprins de o amețeală ciudată, și căută un sprijin În jur. Găsi brațul cerșetorului, care, spre mirarea lui Alexandru, se dovedi suficient de puternic ca să susțină greutatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
la el altceva decît că era un Împuțit. Îl peria pe don Gustavo fără nici o demnitate și fără nici o jenă și flirta cu Bernarda În bucătărie, făcînd-o să rîdă cu darurile lui ridicole de punguțe cu migdale zaharisite și cu pișcăturile de fund. În puține cuvinte, Îl detestam de moarte. Antipatia era reciprocă. Neri se ivea mereu prin preajmă cu partiturile lui și cu atitudinea arogantă, uitîndu-se la mine de parcă eram un biet ucenic nedorit și interpunînd tot felul de obstacole
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]