316 matches
-
knjizevnih pravaca; - raspoznavanje i obrazlozenje stilskih razlika u pismenom izrazavanju; - poznavanje imena knjizevnih likova, njinovog mesta i uloge u knjizevnim delima; - postovanje normi knjizevnog jezika prilikom pismenog izrazavanja; - elaboracija knjizevnog komentara, karakterizacije knjizevnih lilcova, komparativno prikazivanje dva knjizevna dela, dva pișca ili dva knjizevna perioda, sintezu knjizevne delatnosti pojedinih pisaca; - argumentovanje poznavanja osnovnih knjizevnoteorijskih pojmova. Literatura: - Srpska i hrvatska knjizevnost, IX. razred - 1990 - Srpska i hrvatska knjizevnost, X. razred - 1990 - Srpska knjizevnost - XI. razred - 1996 - Srpska knjizevnost - XII. razred -1995 PROGRAMA
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
knjizevnih pravaca; - raspoznavanje i obrazlozenje stilskih razlika u pismenom izrazavanju; - poznavanje imena knjizevnih likova, njihovog mesta i uloge u knjizevnim delima; - postovanje normi knjizevnog jezika prilikom pismenog izrazavanja; - elaboracija knjizevnog komentara, karakterizacije knjizevnih likova, komparativno prikazivanje dva knjizevna dela, dva pișca ili dva knjizevna perioda, sintezu knjizevne delatnosti pojedinih pisaca; - argumentovanje poznavanja osnovnih knjizevnoteorijskih pojmova. Literatura: Srpski jezik i knjizevnost, IX razred, 2006. Srpski jezik i knjizevnost, X razred, 2006. Srpska knjizevnost, XI razred, 1997. Srpska knjizevnost, XII razred, 1995. Notă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
iunie 1958 în localitatea Poiana Porcului, județul Maramureș, România, fiul lui Ioan și Valeria, cu domiciliul actual în Austria, 8020 Graz, Idlhofgasse 78/ 15, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Târgu Lapus, Str. Doinei nr. 44, județul Maramureș. 70. Piști Elisabeta, născută la 6 ianuarie 1981 în localitatea Hunedoara, județul Hunedoara, România, fiica lui Zoltan și Polixenia, cu domiciliul actual în Austria, 1120 Viena, Oswaldgasse 26/1/10, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Hunedoara, Str. Streiului nr. 3
EUR-Lex () [Corola-website/Law/136097_a_137426]
-
1965 în localitatea Cupseni, județul Maramureș, România, fiica lui Filip Teodor și Rafila, cu domiciliul actual în Austria, 4843 Ampflwang, Hubelstr 5, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Baia Mare, str. Vlad Țepeș bl. 6A, ap. 28, județul Maramureș. 126. Piști Polixenia, născută la 20 septembrie 1960 în localitatea Eremitu, județul Mureș, România, fiica lui Simon Ioan și Floră, cu domiciliul actual în Austria, 1120 Viena, Oswaldgasse 26/1/10, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Hunedoara, Str. Streiului nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/136097_a_137426]
-
în localitatea Eremitu, județul Mureș, România, fiica lui Simon Ioan și Floră, cu domiciliul actual în Austria, 1120 Viena, Oswaldgasse 26/1/10, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Hunedoara, Str. Streiului nr. 3, ap. 5, județul Hunedoara. 127. Piști Zoltan, născut la 13 iunie 1960 în localitatea Eremitu, județul Mureș, România, fiul lui Piști Erzsebet, cu domiciliul actual în Austria, 1120 Viena, Oswaldgasse 26/1/10, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Hunedoara, Str. Streiului nr. 3, ap.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/136097_a_137426]
-
în Austria, 1120 Viena, Oswaldgasse 26/1/10, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Hunedoara, Str. Streiului nr. 3, ap. 5, județul Hunedoara. 127. Piști Zoltan, născut la 13 iunie 1960 în localitatea Eremitu, județul Mureș, România, fiul lui Piști Erzsebet, cu domiciliul actual în Austria, 1120 Viena, Oswaldgasse 26/1/10, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Hunedoara, Str. Streiului nr. 3, ap. 5, județul Hunedoara. 128. Bunas Sorin-Cristian, născut la 31 martie 1970 în localitatea Reșița, județul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/136097_a_137426]
-
knjizevnih pravaca; - raspoznavanje i obrazlozenje stilskih razlika u pismenom izrazavanju; - poznavanje imena knjizevnih likova, njihovog mesta i uloge u knjizevnim delima; - postovanje normi knjizevnog jezika prilikom pismenog izrazavanja; - elaboracija knjizevnog komentara, karakterizacije knjizevnih likova, komparativno prikazivanje dva knjizevna dela, dva pișca ili dva knjizevna perioda, sintezu knjizevne delatnosti pojedinih pisaca; - argumentovanje poznavanja osnovnih knjizevnoteorijskih pojmova. Literatura: Srpski jezik i knjizevnost, IX razred, 2006. Srpski jezik i knjizevnost, X razred, 2006. Srpska knjizevnost, XI razred, 1997. Srpska knjizevnost, XII razred, 1995. Notă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]
-
face obiectul dispozițiilor art. 4 alin. (1) din prezentul regulament.) Ghepardul Caracal caracal (I) (Numai populația din Asia; toate celelalte populații sunt incluse în anexa B) = 340 Caracal (râsul de pustiu) Catopuma temminckii (I) = 339 Pisică aurie Felis nigripes (I) Pișca cu labe negre Felis silvestris (ÎI) Pisică sălbatică Herpailurus yaguarondi (I) (Numai populațiile din America Centrală și de Nord; toate celelalte populații sunt incluse în anexa B) = 341 Iaguarund Leopardus pardalis (I) = 339 Ocelot Leopardus tigrinus (I) = 339 Pisică tigrata Leopardus
jrc6153as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91325_a_92112]
-
knjizevnih pravaca; ● raspoznavanje i obrazlozenje stilskih razlika u pismenom izrazavanju; ● poznavanje imena knjizevnih likova, njihovog mesta i uloge u knjizevnim delima; ● postovanje normi knjizevnog jezika prilikom pismenog izrazavanja; ● elaboracija knjizevnog komentara, karakterizacije knjizevnih likova, komparativno prikazivanje dva knjizevna dela, dva pișca ili dva knjizevna perioda, sintezu knjizevne delatnosti pojedinih pisaca; ● argumentovanje poznavanja osnovnih knjizevnoteorijskih pojmova. Literatura: Srpska i hrvatska knjizevnost, IX. razred - 1990 Srpska i hrvatska knjizevnost, X. razred - 1990 Srpska knjizevnost - XI. razred - 1996 Srpska knjizevnost - XII. razred - 1995 MINISTERUL
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
rang social și profesional egal sau inferior, sau în cadrul familiei indiferent de virstă. Gramatical este modul cel mai simplu și mai scurt, iar stilistic este modul cel mai direct. Se spune că chiar în fața împăratului, dacă pe un japonez îl pișcă un țînțar, el va spune 痛い! "itai!" (doare!, echivalent cu "Au!"), care nu conține nici un element de politețe. Aproximativ o dată cu începerea anilor de școală copiii sînt îndrumați să folosească față de adulții din afara familiei un mod de exprimare oarecum echivalent cu
Limba japoneză () [Corola-website/Science/296903_a_298232]
-
mai zvăpăiată, mai sălbatică. Picioarele flăcăilor scăpară vijelios, schițează figuri de tropote, sărituri de spaimă, zvâcniri de veselie. Apoi, deodată, cu toții, cu pași săltați și foarte iuți, pornesc într-un vârtej. Zidul viu te avântă când încoace, când încolo, lăutarii pișcă vehement strunele înăsprind și ascuțind sunetele cu câte un chiot din gură, la care încearcă să răspundă altul, din toiul jucătorilor, curmat însă și înghițit de năvala ritmului. Acum șirul, tot încovăindu-se și strigându-se, ca un șapte fantastic, începe
Ciuleandra (roman) () [Corola-website/Science/302634_a_303963]
-
fost aleasă ca sediu al Companiei a VII-a, comandată de către căpitanul Graf von Dietrichstein. Conscripția din 1765 pentru „partea iobăgită” consemnează două familii nobiliare: Ștefan Hajdu de Racovița, a cărui moșie era delimitată de „Ulița Donului”, vale și „Hudița Piști”, și familia nobiliară Martin Biro — înființată prin 1725 de către comitele Iosif Teleky de Szek — a cărei „curte” era vizavi de prima familie, începând de la gospodăria lui Aurel Fogoroș până la cea a profesorului Octavian Mînduc. În plus de acestea existau posesiuni
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
Valea Lupului", etc.) și/sau pe dealurile care îl compun, dealurile piemontane Codrului și/sau la "Poalele Codrului" (spre exemplu, în denumirea locală, astfel de locații sunt "Câmpu Mare", "Făgașul Satului", "Pusta", "Ungurelul", "Dealul Secăturii", "Tarnița", "Dealul lui Bran", "Dealul Piști"). Culmea masivului Codru se întinde pe aproximativ 22 de kilometri (cu înălțimea maximă de aproximativ 575 de metri în vârful Lespezi) și se numește Culmea Făgetului ("Vârful Codrului" sau "Culmea Codrului" în limbajul local), dominând păduri vechi de stejar, gorun
Chilia, Satu Mare () [Corola-website/Science/301760_a_303089]
-
nevoie de prognozele meteorologilor pentru a afla cum va fi vremea, ei având la îndemână o metodă empirică, dar exactă, oferită de muntele vulcanic: cele două fisuri formate în munte care prevestesc vremea. Localnicii știu că " Dacă emanațiile din fisuri pișcă la nas, atunci e semn de furtună, iar dacă nu, ziua va fi însorită, tocmai potrivită pentru drumeții". Fenomenul are o explicație științifică. În munte se desfășoară încă o activitate post-vulcanică, sensibilă la orice schimbare a presiunii atmosferice. Când presiunea
Lacul Sfânta Ana () [Corola-website/Science/300772_a_302101]
-
punte proprie. Pentru că fiecare coardă este reglabilă, este posibilă o infinitate de acorduri și, într-adevăr, se folosesc chiar în cadrul unui singur cântec, diverse tonuri, nefiind nimic anormal în faptul că se modifică tonul de bază în timpul compoziției. Corzile sunt pișcate de trei pene (tsume) din fildeș, purtate pe degetele de la mâna dreaptă, mijlociu și inelar. Sunetul fiecărei corzi poate fi modificat, crescut cu un semiton, un ton sau un ton și jumătate, în funcție de preferință. Cea mai mare parte a repertoriului
Cultura japoneză () [Corola-website/Science/308202_a_309531]
-
deși nu este clar dacă aceste evenimente au avut loc înainte sau după ce a fost împușcat. Dr. Cuss este un doctor din Iping. Intrigat de poveștile despre un oaspete bandajat care stă la han, merge să îl vadă, dar este pișcat de nas de către mâna invizibilă a lui Griffin. Povestindu-i reverendului Bunting despre eveniment, nu este crezut. După ce se dovedește că Griffin este omul invizibil, Cuss - împreună cu Bunting - îi iau notițele, pe care Griffin și le recuperează, furând în același
Omul invizibil () [Corola-website/Science/321335_a_322664]
-
Unul nu s-a-ntors din ei și-au rămas doar șapte. Șapte negri mititei spărgeau lemne pentru case Unul s-a tăiat din ei și-au rămas doar șase. Șase negri mititei se jucau cu-albine mici Pe unul l-au pișcat din ei și-au rămas doar cinci. Cinci negri mititei îndrăgeau legea, nu teatrul Unul s-a făcut jurist și-au rămas doar patru. Patru negri mititei merg la mare, prichindeii Unul fu-necat din ei și-au rămas doar
Zece negri mititei () [Corola-website/Science/325533_a_326862]
-
și limpede ca apa căpătată prin distilare de la d[omnu]l Vasilioc Bogdăneț, tatăl drept al lui Vulercik cel cu paleta și cu bicicleta. Și de acolo privește bâtca Turcului și Primatariul cel cu lanuri întinse de secărică aromată care pișcă limba și nasul. Țapinarii au lucrat două jgheaburi pe povârnișul despădurit din fața ferestrei mele și de acolo dau drumul la traverse la vale. Mă sui pe deal și privesc cum vin lemnele la vale cu hârâit de parcă ar plânge, și
Noi completări la biografia lui Nicolae Labiș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5915_a_7240]
-
numele vine de la: pinta=vas=um=3.394l folosit în Transilvania, care trebuia executat (și marcat) de o persoană autorizată pentru a putea fi folosit oficial în tranzacții (cf.Lazăr Șeineanu, Dicționar universal al limbei române, 1908)); (a)pițiga= (a) pișca de regulă pe cineva . -"cu litera S" -scuruș=scoruș domestic (pom fructifer=sorbus domestica); strujac=saltea umplută cu paie (de regulă de ovăz), otavă, talaș lemn; să câșcigă, să cășcigă=1- se pregătește, aranjează pentru a merge undeva, ori a
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
și limba maghiară la Institutul teologic-pedagogic unde stă până în toamna anului 1905. Trăia într-un cerc de prieteni nu prea numeroși. Îți făcea impresia, la prima vedere, că e posomorât, dar era plin de umor și când era cazul, te pișca nemilos cu ironia sa usturătoare. A fost un dascăl de o neîntrecută măiestrie pedagogică. Datorită persecuției protopopului, din cauza unor schițe în care criticase preoțimea, este nevoit să plece în 1905 din Caransebeș la Sibiu, unde va lucra la "Telegraful român
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
montan, pe care căruță îl lasă în urmă, trecând pe malul stâng al Șiretului, cei doi copii (Nica și Zaharia lui Gâtlan) și moș Luca care merg la Iași fac un popas pe prispa unui rotar din Blăgești, unde sunt pișcați de țânțari și dorm într-o „fumăraie de baligi”. Autorul descrie prin vorbele lui moș Luca diferențele dintre cele două lumi separate de Siret: "„Așa-i viața câmpeneasca (...). Cum treci Șiretul, apa-i rea și lemnele pe sponci; iar vară
Râul Siret () [Corola-website/Science/298737_a_300066]
-
Sengoku. În sfârșit, fiecare a început să spună că toți ceilalți sunt infestați și, în toiul discuției, când am venit aici să ne încălzim la foc, am găsit păduchi târându-se peste armurile tuturor. Și-acum au început să ne piște, așa că vom masacra toată armata inamică. Ne vom dezinfecta rufăria la fel cum a fost ars Muntele Hiei! — Chiar așa? râse Hideyoshi. Cred că și păduchii s-au plictisit să fie asediați, în campania asta care nu se mai termină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
în ceea ce privește mai ales scrierea sunetelor derivare; de unde urmează că multe cuvinte nici nu să pot ceti îndată corect. Cum să va scrie după ortografia etimologică d. e. mușcă, ca să nu să citească nici muscă, nici musică? Tot așa e cu cuvintele: pișcă și pisică, moșie și moașă, pasiune și pășune, mană și mînî, paturi șl pături, satul și sătul, urzeau și urdeau (a urdi, a face urdă), coseau (iarba) și să coșeau (pînile tn cuptor), mințeau și aminteau etc. Cum să vor
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
copacii și să-i sădească în alt loc (Lc. 17, 6). De aceea apostolii, simțind măreția acestei puteri, cereau să li se adauge credință (Lc. 17, 5); credința, care, ca un grăunte de muștar (Mt. 17, 20; Lc. 17, 6), pișcă în chip folositor sufletul și crește în el mare, încât se odihnesc (Mt. 13, 31-32; Mc. 4, 31-32; Lc. 13, 19) în suflet cuvintele care vorbesc de cele cerești”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a V-a, cap. I, 2.5
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
dacă nu eram atenți, mișcam din loc dintele, cu tot cu rădăcina lui de-oțel. Doar nopțile curgeau mai liniștit, adormeam imediat, sub plapuma de două kile adusă de la Constanța. Cât despre micuțul și antipaticul Coco, când îl parașutai din cușcă, te pișca de ureche sau zbura pe degetele Feliciei de la picioare și se-apuca să le pigulească. Era un peruș verde, infect, căruia, trimestrial, îi cădeau penele și fugea sub pat ca un șobolan. Procesul necrozei aviare părea accentuat și de faptul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]