2,775 matches
-
sparge în degetele pianistului, se-ncurcă în corzi și nici nu și-a deșirat colierul alb-negru. Zdrăngănind întrerupe prezentul amintirea poeziilor scrise cîndva e hîrtie lucioasă. În sala de concert. Între allegro și adagio se tușește palmele aplaudă la întîmplare. Pianistul își iese din fire lovește cu furie clapele să smulgă din ele restul de sunete de parcă și-ar scutura totul din mînecă. 20.01.2007, Kronstadt Una la fel pentru Yorick Ceva se anunță: Pantofii pașilor tăi, șireturile pantofilor tăi
Poezie by Carmen Elisabeta Puchianu () [Corola-journal/Imaginative/6903_a_8228]
-
muzicieni ce îmbină în mod fericit activitatea didactică cu cea artistică, la violistul Endre Guran din Austria, la violonista Melinda Béres din Cluj și violista Margit Kardos din Tg. Mureș, două muziciene atașate trup și suflet spiritului Academiei sighișorene, la pianistul și pedagogul Frank van de Laar din Amsterdam. Dar poate cel care intuiește de o manieră mai mult decât potrivită relația dintre tineri și marea muzică este violistul Vladimir Lakatos, din München; știe să dezvolte o comunicare umană utilă comunicării
Tineri muzicieni de pretutindeni își întâlnesc maeștrii by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Imaginative/8081_a_9406]
-
dedicați cu credință, cu pasiune, valorilor muzicale camerale. Tot din rândul tinerilor, evoluția sopranei Katrin Adel, din Germania, a revelat date prețioase ale unei voci dramatice, consistente, de mare viitor. Dintre recitalurile maeștrilor, exemplare s-au dovedit a fi evoluțiile pianistului Viniciu Moroianu, din București, ale cuplului cameral vioară-orgă reprezentat de Alexandru Gavrilovici și Jürg Lietha din Elveția, a sopranei Mihaela Maxim într-un concert dedicat în întregime - de Orchestra de Cameră, de conducătorul acesteia, de violistul Vladimir Lakatos - unui florilegiu
Tineri muzicieni de pretutindeni își întâlnesc maeștrii by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Imaginative/8081_a_9406]
-
plin de vitalitate, părea că are mai puțin cu douăzeci de ani, decît (imposibilă de acceptat!) vîrsta reală: 70! Urmărit de un scandal conjugal care făcuse valuri, cîștigător recent al multor premii importante, Polanski poposise în România, în turneul promovării „Pianistului”. O etapă dintr-un drum care-l ducea înapoi spre rădăcini; și cum orice drum începe și se sfîrșește undeva, am gîndit atunci că - în funcție de perspectiva din care privim opera polonezului neliniștit, „Pianistul” ar putea fi unul dintre aceste două
Întîlniri cu Roman Polanski by Lucian Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/13146_a_14471]
-
Polanski poposise în România, în turneul promovării „Pianistului”. O etapă dintr-un drum care-l ducea înapoi spre rădăcini; și cum orice drum începe și se sfîrșește undeva, am gîndit atunci că - în funcție de perspectiva din care privim opera polonezului neliniștit, „Pianistul” ar putea fi unul dintre aceste două puncte: începutul sau sfîrșitul. Astăzi aș spune că m-am înșelat. „Pianistul” este fără îndoială un moment de referință în cariera lui Polanski, dar ascultîndu-l pe regizor vorbind dspre viitorul lui film, ecranizarea
Întîlniri cu Roman Polanski by Lucian Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/13146_a_14471]
-
și cum orice drum începe și se sfîrșește undeva, am gîndit atunci că - în funcție de perspectiva din care privim opera polonezului neliniștit, „Pianistul” ar putea fi unul dintre aceste două puncte: începutul sau sfîrșitul. Astăzi aș spune că m-am înșelat. „Pianistul” este fără îndoială un moment de referință în cariera lui Polanski, dar ascultîndu-l pe regizor vorbind dspre viitorul lui film, ecranizarea lui David Copperfield, nu mă pot abține să nu mă gîndesc că - pentru mine - „Cuțitul în apă” rămîne cel
Întîlniri cu Roman Polanski by Lucian Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/13146_a_14471]
-
Pe cînd el nici nu se gîndește să se întoarcă la realismul psihologic al începuturilor, cu încărcătura slavă a tăcerilor și gîndurilor nerostite. Chiar dacă refuza parcă să accepte acest adevăr în filmele exilului (cu mici excepții în tușele memorialistice din „Pianistul”), Polanski este magistral ca polonez, însă inegal și imperfect ca cineast universal și doar corect (ca să nu zic mediu sau altcumva) ca ecranizator de literatură (mă refer în primul rînd la sursele literare britanice sau franceze, mai puțin la romanul
Întîlniri cu Roman Polanski by Lucian Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/13146_a_14471]
-
comedie absurdă („Ce?” - 1973); adaptare („Tess” - 1979). Filmele anilor ’90, printre care controversatul „Luni de fiere”, nu i-au adus succesul scontat. Cu peste o duzină de premii mari (Oscar, BAFTA, Globurile de Aur, Cesar, Palme d’Or la Cannes...) „Pianistul” vine să răzbune un cineast amenințat de uitare. Opera lui Polanski se poate împărți în funcție de trei repere fundamentale: „Cuțitul în apă”, briliantul lung-metraj de debut, „Chinatown” - capodopera de maturitate - și cîntecul de lebădă, „Pianistul”. „Dintre toate filmele mele pe acesta
Întîlniri cu Roman Polanski by Lucian Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/13146_a_14471]
-
Cesar, Palme d’Or la Cannes...) „Pianistul” vine să răzbune un cineast amenințat de uitare. Opera lui Polanski se poate împărți în funcție de trei repere fundamentale: „Cuțitul în apă”, briliantul lung-metraj de debut, „Chinatown” - capodopera de maturitate - și cîntecul de lebădă, „Pianistul”. „Dintre toate filmele mele pe acesta din urmă îl consider cel mai reușit. Privind în urmă la întreaga mea operă, am senzația că nu am făcut altceva decît să repet pentru acest film.” Cuvinte mari ale unui autor sub șocul
Întîlniri cu Roman Polanski by Lucian Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/13146_a_14471]
-
cel mai reușit. Privind în urmă la întreaga mea operă, am senzația că nu am făcut altceva decît să repet pentru acest film.” Cuvinte mari ale unui autor sub șocul succesului imens, de public și critică. Poate mult mai emoționant, „Pianistul” este însă departe de perfecțiunea formală a lui „Chinatown”. Și cu atît mai departe - la propriu și la figurat! - de spontaneitatea „Cuțitului în apă”. În afară de talent, Polanski a avut mai întotdeauna parte de noroc în viața profesională. Filmul de debut
Întîlniri cu Roman Polanski by Lucian Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/13146_a_14471]
-
lucru l-a determinat să se întoarcă spre începuturile vieții sale, la copilăria în ghetto-ul din care avusese norocul să scape, fără să fie deportat, spre deosebire de tatăl său - închis la Mathausen - și mama - moartă la Auschwitz. Ecranizarea cărții lui Szpilmann, „Pianistul” este povestea înfricoșător de adevărată, supraviețurii, în condiții extreme, a unui pianist evreu în Varșovia celui de-al doilea război mondial. Tragismul adus de tușele documentaristice, rezultate în urma unui travaliu enorm de preproducție (șeful decorator a fost Alan Starski, laureat
Întîlniri cu Roman Polanski by Lucian Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/13146_a_14471]
-
copilăria în ghetto-ul din care avusese norocul să scape, fără să fie deportat, spre deosebire de tatăl său - închis la Mathausen - și mama - moartă la Auschwitz. Ecranizarea cărții lui Szpilmann, „Pianistul” este povestea înfricoșător de adevărată, supraviețurii, în condiții extreme, a unui pianist evreu în Varșovia celui de-al doilea război mondial. Tragismul adus de tușele documentaristice, rezultate în urma unui travaliu enorm de preproducție (șeful decorator a fost Alan Starski, laureat cu Oscar pentru „Lista lui Schindler”, filmul lui Spielberg) și subliniat de
Întîlniri cu Roman Polanski by Lucian Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/13146_a_14471]
-
Szpillmann, reducînd sobru lungimea filmului, Polanski ar fi reușit probabil un film apropiat de perfecțiune... Așa însă, alunecînd de multe ori în clișee patetice, păcătuind prin dorința de a spune totul, pînă la ultimul cuvînt, ca pe o poezie patriotică, „Pianistul” nu rămîne decît o necesară lecție de istorie, un proiect monumental neterminat, totuși frumos chiar prin această imperfecțiune. Acuzat de a fi refuzat realizarea „Listei lui Schindler”, Polanski își plătește cu „Pianistul” o datorie: față de trecut și față de poporul său
Întîlniri cu Roman Polanski by Lucian Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/13146_a_14471]
-
la ultimul cuvînt, ca pe o poezie patriotică, „Pianistul” nu rămîne decît o necesară lecție de istorie, un proiect monumental neterminat, totuși frumos chiar prin această imperfecțiune. Acuzat de a fi refuzat realizarea „Listei lui Schindler”, Polanski își plătește cu „Pianistul” o datorie: față de trecut și față de poporul său. Greu de crezut însă că acest film îi va aduce în sfîrșit liniștea. David Copperfield nu va fi probabil decît o reîncarnare a polonezului rătăcitor, hotărît să pornească din nou la drum
Întîlniri cu Roman Polanski by Lucian Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/13146_a_14471]
-
cu un program intitulat All that Strauss - adică, un fel de variantă-jazz a tradiționalelor concerte de Anul Nou ale Filarmonicii vieneze. Dificila misiune de a-i familiariza pe vienezi cu ambianța jazzistică românească i-a revenit lui Harry Tavitian. Versatului pianist constănțean nu i-au trebuit decât câteva minute spre a-i captiva pe auditori. Imersiunile sale spre zonele ancestralității muzicale furnizează combustibilul necesar unor noi sinteze melodico-armonico-ritmice, filtrate prin spiritul blues-ului și al avangardelor secolului 20, dar subsumate personalității
Întâia „Săptămână a Jazz-ului românesc” peste fruntarii by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/13198_a_14523]
-
din care jumătate petrecut în Suedia - Baciu a știut să prelucreze acumulările și sedimentările muzicale într’o sinteză personală, intens poetică. El generează și modelează climate emoționale ce acoperă un spațiu cultural vast, oscilând între melosul românesc și lirismul scandinav. Pianistul și-a găsit în Ioan Billy Bontaș un percuționist inteligent și empatic, iar în Dietmar Osterburg un basist de înaltă precizie. La rândul său, Mircea Tiberian își continuă investigațiile în domeniile spontaneității asociative, în compania germanilor Maurice DuMartin/baterie, Jan
Întâia „Săptămână a Jazz-ului românesc” peste fruntarii by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/13198_a_14523]
-
noștri. Desigur, Simion strălucește în prim-plan ca rafinat virtuoz al saxofoanelor tenor, sopran și al clarinetului-bas, dar și structura pieselor poartă amprenta concepțiilor sale muzicale pluraliste. Iar în alegerea muzicienilor, liderul manifestă un gust la fel de sigur: fulminantele talente ale pianistului franco-german Florian Weber, trompetistului polonez Piotr Wojtasik, contrabasistului macedonean Martin Gjakonovski și bateristului argentinian (stabilit în California) Phil Maturano se conjugă într-o celebrare de melodii, ritmuri și stări de spirit, prin care spațiul nostru cultural se înfățișează Europei cu
Întâia „Săptămână a Jazz-ului românesc” peste fruntarii by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/13198_a_14523]
-
în California) Phil Maturano se conjugă într-o celebrare de melodii, ritmuri și stări de spirit, prin care spațiul nostru cultural se înfățișează Europei cu ceea ce are mai luminos. O întregă gală a fost consacrată jam session-ului româno-austriac, coordonat de pianistul Andreas Mayerhofer. Bună ocazie de a descoperi noi compatibilități între cele două spații de expresie artistică. L-am admirat apoi, din nou, pe Marius Vernescu - învingătorul din anul 2002 al exigentei competiții pianistice de la Montreux. La 30 de ani, Vernescu
Întâia „Săptămână a Jazz-ului românesc” peste fruntarii by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/13198_a_14523]
-
Iulia Giurgiu la București și Șerban Marcu la Cluj. Până la evenimentul propriu-zis din 15 decembrie, impresionant a fost stagiul de pregătire, inițiat pe la începutul lui noiembrie. După ce compozitorii au terminat reducția operelor (voce-pian), un grup de tineri cântăreți asistați de pianiștii Alexandru Petrovici, Elena Popa, Smaranda Grigorian, studenți sau tinere cadre didactice, s-au strâns în jurul unei energice și talentate tinere regizoare, Simona Pop, lucrând în orice condiții și până la ore târzii, în funcție de programul individual al fiecăruia. Diverse incidente - înlocuiri de
Spectacole de operă by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13246_a_14571]
-
regizorul Francesco Rosi și avându-l ca protagonist pe John Turturro), am putea situa Armistițiul pe de o parte, să spunem, între La vita č bella al lui Benigni și Train de vie al lui Mihăileanu, pe de alta lângă Pianistul lui Roman Polanski. Mai aproape, totuși, de primele două, în măsura în care se accentuează, cum remarcam, tocmai asupra acelor episoade ieșite din comun, exotice, năstrușnice. Acest lucru se vede mai cu seamă în arta portretului. Fără exagerare, se poate afirma că scrierile
Meseria de a trăi by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/12222_a_13547]
-
romanului îi urmează patru povestiri abia acestea extravagante prin varietatea și insolitul subiectelor. Modelele sunt vizibile. Cea mai bună dintre povestiri, Planeta Do diez (o posibilă și foarte frumoasă ars poetica), te trimite cu gândul la Arhitectul lui Cărtărescu. Un pianist de geniu descoperă o infinitate de semitonuri între Do și Do diez și atunci, erijat în acordor, strecoară în toate pianele ce-i cad în mână câte un astfel de sunet imperceptibil pentru timpanul uman, atingând în final grația muzicală
Prima tentativa de roman fracturist by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12806_a_14131]
-
intra în rezonanță cu el. Deși este o "trudă" și o muncă migăloasă, ce presupune o răbdare și o modestie deosebite, traducerea, în opinia Irinei Mavrodin, este aducătoare de "bucurie" și de "jubilație"; este o experiență comparabilă cu a unui pianist care interpretează o bucată muzicală, dîndu-i viață pentru publicul ascultător. Dar traducătorul, această ființă sfîșiată între servitute și libertate, între fidelitate și trădare, este comparabil și cu un sculptor, ce modelează textul de tradus precum o pastă, frămîntînd-o la nesfârșit
Schiță de portret al traducătorului. by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12841_a_14166]
-
a doua a Sonatei a II-a pentru pian), Patru lieduri pe versuri de Tudor Arghezi, pentru soprană și pian (solistă - Bianca Manoleanu), Patru pastorale pentru clavicord și orgă, Monumentum II (solistă - mezzosoprana Antonela Bârnat). După cum se observă, autorul transcripțiilor, pianistul Sorin Petrescu, transformă claviatura în multiple surse timbrale: flaute (dar și percuție) pentru Ion Bogdan Ștefănescu, percuție (dar și vioară!) pentru Doru Roman și pian (preparat, percutat) sau sintetizor pentru sine-însuși. Pe lângă ideile morfogenetice, legile abstracte, matematice, aluziile la un
Profiluri dintr-un festival by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12290_a_13615]
-
Re minor de Bach, pentru două viori și orchestră, avându-i drept protagoniști pe Menuhin și pe Oistrach. Electrizante, de intensă consistență emoțională s-au dovedit a fi concertele realizate în compania pianistelor Monique de la Brucholerie, Magda Tagliaferro, în compania pianistului Sviatoslav Richter; ...cu care a creat în primă audiție la noi celebra Burlesca pentru pian și orchestră de Richard Strauss. Educația actului dirijoral a urmat-o pe filiera germană drept continuator al marelui Arthur Nikisch, fondator al artei dirijorale moderne
... Au mai trecut patru decenii by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/12313_a_13638]
-
totuși e pură realitate. După un drum de mai multe ore, noaptea căzuse brusc și ne aflam încă destul de departe când începuse deja concertul: într-un teatru de vară, construit în livada proprie de măslini, pe malul mării, de către tânărul pianist Iorgos Konstantinou. Pe un podium de piatră, Filarmonica "Banatul". Erwin Aczel, parcă albit (sau era de vină prea puternica lumină?) dirijând cu grație dansurile simple și profunde ale celui care știuse prea bine cum se cucerește publicul. Constantin Silvestri, după
Concert în livada cu măslini by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/12314_a_13639]