356 matches
-
Sergiu Tuhuțiu s-a afirmat ca unul dintre reprezentanții de vârf ai tinerei generații de pianiști români. După ce și-a luat licența la Universitatea Națională de Muzică din București, în anul 2006, a obținut două titluri de Master în Interpretare Pianistică, la Staatliche Hochschule für Musik und Darstellende Kunst din Stuttgart și la Academia de Muzică „Gheorghe Dima" din Cluj-Napoca. În 2011, a câștigat o bursă de studii la Londra, iar în iulie 2013 a absolvit cursurile prestigioasei Royal College of
Irezistibila Valentina Nafornița, în recital de gală la Londra by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105949_a_107241]
-
de culori, precum și felul în care ne dădea impresia că și cele mai grele pasaje sunt ușor de cântat...” (Szabadság, 08.10.2013 - Gabriela Kulcsár). Oxana Corjos relevă prin fiecare apariție scenică un remarcabil talent muzical dublat de o tehnică pianistică desăvârșită. Crescând într-o familie de muzicieni, Oxana Corjos și-a însușit primele noțiuni muzicale din copilărie, studiind cu Ioana Minei și Ana Pitiș. A urmat apoi cursurile Universității Naționale de Muzică din București, unde a studiat cu maestrul Dan
Cristian Mandeal, la pupitrul Orchestrei Naționale Radio by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105577_a_106869]
-
cu lucrări de Bach, Mozart, Beethoven, Musorgski, Debussy, R. Strauss, Prokofiev etc., unele dintre ele fiind preluate de Radiodifuziunea din Bruxelles. În paralel cu activitatea concertistică predă la Universitatea de Muzică din București. Considerată una dintre cele mai importante prezențe pianistice ale generației sale, Oxana Corjos este printre puținii muzicieni români afirmați după 1990 cu o activitate concertistică de anvergură și un repertoriu impresionant - de la Bach și Mozart și ajungând la Rachmaninov și Ravel - fiind apreciată în mod special pentru interpretarea
Cristian Mandeal, la pupitrul Orchestrei Naționale Radio by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105577_a_106869]
-
2016 prezidat de Ivo Pogorelich, Sergiu Tuhuțiu a devenit în vara anului 2016 artist al agenției de impresariat Manhattan International Artists din New York. Obține licența la Universitatea Națională de Muzică din București (2006) și două titluri de Master în interpretare pianistică: la Staatliche Hochschule für Musik und Darstellende Kunst din Stuttgart și la Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca. În 2011 primește o bursă de studii și se stabilește la Londra, iar în iulie 2013 este distins cu Artist Diploma
Doi pianiști de excepție din Marea Britanie, Rebeca Omordia și Sergiu Tuhuțiu, la Sala Radio by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104307_a_105599]
-
desăvârșit. Imaginile, păstrate ca suport pe negative din sticlă, au fost prelucrate din punct de vedere tehnic și artistic cu ajutorul Școlii de Poetică Fotografică „Francisc Mráz” din București. Pianistul și compozitorul Dinu Lipatti a fost o personalitate care a marcat pianistica românească și la nivel internațional. După ce a fost admis la Conservatorul din București, în 1934, a participat la concursul internațional de pian din Viena. Impresionând audiența cu interpretarea sa, Dinu Lipatti a primit totuși doar premiul al doilea, ceea ce a
Centenar Lipatti: Expoziția „Lipatti Between Worlds” și proiecția filmului “Sonată pentru omul bun” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105701_a_106993]
-
ajungă în scurta sa existență, artistul român a fost considerat ca unul dintre cei mai mari interpreți ai primei jumătăți a secolului XX. Pianist, compozitor și profesor, discipol și continuator al stilului enescian, Dinu Lipatti reprezintă un simbol al perfecțiunii pianistice, care, dacă nu ar fi dispărut prematur, la numai 33 de ani, ar fi schimbat cu siguranță cursul istoriei interpretative. Pianistul avea nu numai o viziune profetică a evoluției tehnicii pianistice și a artei interpretative, ci și calități umane cu
Omagiu lui Dinu Lipatti la Seattle by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105583_a_106875]
-
stilului enescian, Dinu Lipatti reprezintă un simbol al perfecțiunii pianistice, care, dacă nu ar fi dispărut prematur, la numai 33 de ani, ar fi schimbat cu siguranță cursul istoriei interpretative. Pianistul avea nu numai o viziune profetică a evoluției tehnicii pianistice și a artei interpretative, ci și calități umane cu totul excepționale, puse în valoare de o muncă asiduă, metodică și profundă. Numit de marea pianista Clara Haskil drept “un om stânjenit de propriul geniu”, Dinu Lipatti strălucește, într-adevăr, ca
Omagiu lui Dinu Lipatti la Seattle by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105583_a_106875]
-
Márta și Ávéd Silló Éva. Și-a continuat studiile la Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj cu profesorii Ileana Prada și Dana Borșan, iar la compoziție cu Hans Peter Türk. Ca student a câștigat cinci premii naționale de interpretare pianistică, iar în 1994 a primit premiul „Cella Delavrancea” acordat de maestrul Dan Grigore. Din anul 1991 a urmat cursuri postuniversitare cu Maestrul Jenő Jandó, profesor universitar la Academia de Muzică „Franz Liszt” din Budapesta. În 1992 a primit o bursă
Haydn și Mozart cu Orchestra de Cameră Radio la Sala Radio by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105853_a_107145]
-
Ligeti Diana, Carmen Gurban, Gaetano d´Espinosa, Fenyő László, Rolf Herbrechtsmeyer, Andreas Henkel, Valentin Arcu, Dan Grigore, Jandó Jenő, Cvartetul Transilvan, Cvartetul Gaudeamus, Trio Moscova, etc. În anul 2006 obține titlul de Doctor în muzică cu lucrarea Stileme ale creației pianistice la A. Skriabin - de la postromantic la modern. În prezent ocupă funcția de profesor universitar la Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj. Studenții clasei sale de pian sunt distinși cu premii la concursurile de pian din țară și din străinătate
Haydn și Mozart cu Orchestra de Cameră Radio la Sala Radio by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105853_a_107145]
-
muzicală de tradiție bizantină pe teritoriul României, Ed. Muzicală, București, 1989 Barta, C. - Curs de metodica predării și a studiului instrumentelor de coarde (cu arcuș), Lito, Conservatorul "G. Dima", Cluj Napoca, 1987 (ed. a II-a revizuită) Bălan, Th.. - Principii de pianistică, Ed. Muzicală, București, 1966 Bejat, M. - Ce este talentul?, Ed. Științifică, București, 1967 Bentoiu, P. - Imagine și sens, Ed. Muzicală, București, 1974 Bentoiu, P. Capodopere enesciene, Ed. Muzicală, București, 1999 Berger W. Estetica sonatei clasice, Editura Muzicală 1981 Berger, G.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor, București, 1982 Ionescu-Arbore, A. - Interpretul teatrului liric, Ed. Muzicală, București, 1984 Jarda, T., Armonia modală, Ed. MediaMusica, Cluj-Napoca, 2009 Long, M. - La pian cu Claude Debussy, Ed. Muzicală, București, 1968 Minei, I., Pitiș, A. - Teoria comportamentului pianistic, Ed. Sf. Gheorghe Vechi, București, 1997 Minei, I., Pitiș, A. - Tratat de artă pianistică, Ed. Muzicală, București, 1982 Mîrza, T. și Szenik, I. Nicola, R. Curs de folclor partea a II-a 1965 Conservatorul Gh. Dima Cluj Moisescu, T., Muzica
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
1984 Jarda, T., Armonia modală, Ed. MediaMusica, Cluj-Napoca, 2009 Long, M. - La pian cu Claude Debussy, Ed. Muzicală, București, 1968 Minei, I., Pitiș, A. - Teoria comportamentului pianistic, Ed. Sf. Gheorghe Vechi, București, 1997 Minei, I., Pitiș, A. - Tratat de artă pianistică, Ed. Muzicală, București, 1982 Mîrza, T. și Szenik, I. Nicola, R. Curs de folclor partea a II-a 1965 Conservatorul Gh. Dima Cluj Moisescu, T., Muzica bizantină în spațiul cultural românesc, Ed. Muzicală, București, 1996 Negrea M., Tratat de armonie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
1965 Conservatorul Gh. Dima Cluj Moisescu, T., Muzica bizantină în spațiul cultural românesc, Ed. Muzicală, București, 1996 Negrea M., Tratat de armonie, Ed. Muzicală, București 1958 Nemescu, O. - Capacitățile semantice de muzică, Ed. Muzicală, București, 1983 Neuhaus, H.G. - Despre arta pianistică, Editura Muzicală, București, 1966 Niculescu, St. - Reflecții despre muzică, Ed. Muzicală, București, 1980. Oprea Gh,- Curs de folclor, Editura Muzicală, București 2002 Oprea Gh. Pentatonica românească Editura muzicală 1998 Oprea Gh. Curs de folclor, Editura Muzicală 2002 Pașcanu, A., Armonia
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
Fundației România de Mâine, București, 2005 Stoianov, Carmen, Neoclasicism muzical românesc, ediția a II a Editura Fundației România de Mâine, București, 2005 Tatarkiewicz,W - Istoria esteticii, vol. I-IV, Ed. Meridiane, 1978 Tănăsescu, Dr. - Probleme de înțelegere și redarea textului pianistic beethovenian, Revista "Muzica", nr. 12/1970 Timariu, V., Analiza muzicală între conștiința de gen și conștiința de formă, Ed. Universității din Oradea, 2003 Timariu, V., Dicționar noțional și terminologic, Ed. Universității din Oradea, 2004 Toduță, S.- Formele muzicale ale barocului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
de Muzică, București, 2009 Cerghit, I.-Metode de învățământ, EDP, București, 1980 Colecția de manuale alternative, clasele V-XII Coman, Lavinia, Vrei să fii profesor de pian? ediția a II a, Editura Universității Naționale de Muzică, București, 2009 Coman, Lavinia, Pianistica modernă, Editura Universității Naționale de Muzică, București, 2007 Crețu, C. Curriculum diferențiat și personalizat, Ed. Polirom, Iași, 1996 Cristea, G., Managementul lecției, Ed. Didactică și pedagogică, București, 2007 Cristea, S. - Dicționar de termeni pedagogici, București, 1998 Cristea, S. - Fundamentele pedagogice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
recunoscut în timpul vieții sale, în special în Germania, în calitate de moștenitor adevărat al simfonismului beethovenian. În fiecare dintre cele trei simfonii de concert, Berlioz abordează provocări generice stabilite de Beethoven. Simfonia Fantastică din 1830 care a câștigat notorietare considerabilă datorită aranjamentului pianistic al lui Liszt, reprezintă o imagine aproape în oglindă a Simfoniei a IX-a de Beethoven. Strălucirea și originalitatea orchestrației lui Berlioz , abordarea „cosmică” a genului și abilitatea sa de a amesteca muzica și narațiunea au servit drept inspirație pentru
Simfonie () [Corola-website/Science/311549_a_312878]
-
La vestea morții sale, marele pianist german Wilhelm Backhaus exclamă: "Nouă ne rămâne amintirea frumuseților pe care ni le-a dăruit și o profundă întristare". Înregistrările pe discuri, cu toate imperfecțiunile tehnice de atunci, au rămas documente vii asupra artei pianistice a lui Dinu Lipatti, interpretări pline de căldură umană și înaltă desăvârșire stilistică, de finețe și noblețe spirituală, de poezie și grație. Multe din aceste imprimări au fost incluse de casa de discuri EMI în colecția "Unvergänglich - Unvergessen" (Nepieritoare - De
Dinu Lipatti () [Corola-website/Science/297412_a_298741]
-
dirijorului și compozitorului Petru Oschanitzky. A fost studentul clasei de compoziție condusă de Mihail Jora la Conservatorul din București (1955-1959). S-a afirmat începând din 1959 în domeniul jazz-ului, impresionând muzicienii și publicul prin talentul, ingeniozitatea improvizațiilor și tehnica pianistică desăvârșită. Sute de aranjamente și orchestrații pentru casa de discuri "Electrecord", Radioteleviziune, pentru spectacole de teatru, muzică originală compusă pentru filme de animație și filme artistice (multe reintrate de câțiva ani în circuitul difuzării la posturi TV românești), sute de
Richard Oschanitzky () [Corola-website/Science/305628_a_306957]
-
din Sankt Petersburg, Prokofiev și-a făcut un renume de compozitor-pianist avangardist, devenind cunoscut pentru o serie de lucrări disonante și virtuoze pentru instrumentul său și prin primele sale două concerte pentru pian. Primul succes al lui Prokofiev în afara arealului pianistic a fost lucrarea orchestrală "Suita scită", o suită ce cuprindea muzică ce Prokofiev a compus-o inițial pentru un balet comandat de Serghei Diaghilev. Diaghilev a comandat încă trei balete din partea lui Prokofiev: "Bufonul", "Pasul de oțel" și "Fiul risipitor
Serghei Prokofiev () [Corola-website/Science/304514_a_305843]
-
și un precursor al simfoniei și al liedului german. Clavecinistul regelui Prusiei și capelmaestru la Hamburg, al doilea său fiu, K. Philipp Emanuel (1714-1788), “Bach de Berlin și Hamburg”, a contribuit la statornicirea formei de sonată și la înnoirea tehnicii pianistice. Johann Christoph (1732-1795), numit “Bach din Bückeburg”, s-a remarcat prin calitățile sale de organist în acest oraș. Un ultim fiu, Johann Christian (1735-1782), “Bach din Milano și Londra” a suferit o influență italiană ca elev al lui Padre Martini
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
debutul recitalurilor Chopin la Sala Dalles (12. V). Waldstein de Beethoven, Sonata a II-a de Chopin și transcripțiile lui Godowsky sunt lucrările pe care Eugen le descrie ca fiind cele care i-au schimbat definitiv viziunea și concepția asupra pianisticii. -"Studiile lui Frédéric François Chopin: între diversitate si originalitate"; -"Considerații privind mijloacele moderne de analiză și studiu în pianistica românească"; -"Puncte de reper în transcripțiile Chopin - Godowsky: Studies on Chopin's Études, nr. 43 & Minute Waltz"; -"Ce qu'a vu
Eugen Nazare () [Corola-website/Science/319456_a_320785]
-
lui Godowsky sunt lucrările pe care Eugen le descrie ca fiind cele care i-au schimbat definitiv viziunea și concepția asupra pianisticii. -"Studiile lui Frédéric François Chopin: între diversitate si originalitate"; -"Considerații privind mijloacele moderne de analiză și studiu în pianistica românească"; -"Puncte de reper în transcripțiile Chopin - Godowsky: Studies on Chopin's Études, nr. 43 & Minute Waltz"; -"Ce qu'a vu le vent d'ouest. Relația tempo - ritm - sugestie - originalitate"; -"Model de analiză muzicală"; -"Rezonanțe chopiniene în contemporaneitate". Concursuri internaționale
Eugen Nazare () [Corola-website/Science/319456_a_320785]
-
nostalgii clasice. Nu odată recurge la intonații populare, pe care reușește să le «alchemizeze» și să le integreze expresiv în neliniștitul său discurs sonor."” Ultimul proiect de program al lui Dumitrescu, redactat cu câteva zile înaintea cutremurului, viza un recital pianistic la Ateneul Român, în luna aprilie. El cuprindea Sonatele op. 9, nr. 4 (în Miformula 1 major) și op. 10, nr. 2 (în Re major) de Ludwig van Beethoven și Sonata în fa minor, op. 5, de Johannes Brahms. Juriul ediției
Tudor Dumitrescu () [Corola-website/Science/316297_a_317626]
-
pianissimo până la un gigant fortissimo. Substanța interpretării sale se bazează pe o sinteză între elemente ca: o uimitoare cultură muzicală, gust rafinat și o fenomenală agilitate."” Compozitorul român Doru Popovici îl include pe Dumitrescu într-un „cvartet de aur” al pianisticii românești, alături de Dinu Lipatti, Valentin Gheorghiu și Dan Grigore. Muzicologul George Sbârcea scria în 1977, după moartea pianistului: „"ceea ce interpreta dobândea, prin darurile sale pe zi ce trecea mai răspicate, suflu poetic, forță de adâncime, semnele premonitorii ale unor lesne
Tudor Dumitrescu () [Corola-website/Science/316297_a_317626]
-
și la fiica acestuia. În ciuda compozițiilor sale foarte echilibrate, care au adus doar cuvinte de la laudă de la criticii din Europa, muzica sa a fost descrisă și ca fiind ”lipsită de masculinitate”. El a excelat în toate genurile muzicale din repertoriul pianistic, dar interpretarea propriilor compoziții era cea mai admirată. Muzica de cameră a sa a devenit repede o modă, însă și lucrările interpretate pe șcenă erau apreciate de asemenea. Moszkowski era un tip modest. Îi plăcea să trăiască retras, cu toate că nimeni
Moritz Moszkowski () [Corola-website/Science/329729_a_331058]