159 matches
-
figură luminoasă de cărturar ardelean, stăpânit de o curiozitate științifică neobosită și îndrăgostit de carte, nu a fost un om avut. A. învață la școala germană din Vișeul de Sus și la colegiul maghiar reformat din Sighet, apoi la liceul piariștilor din Cluj și la cel din Sighet. Remarcat de societatea culturală „Transilvania”, primește o bursă și pleacă, în anul 1871, la Torino, pentru a studia medicina. Moare, răpus de ftizie, cu câteva zile înainte de a primi atestatul de terminare a
ANDERCO-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285348_a_286677]
-
estetician. Este fiul Anei și al lui Ioan Bărnuțiu, cantor și învățător. Asemenea celorlalți șapte frați și surori, a învățat mai întâi la școala din satul natal, ultimii doi ani (1818-1820) făcându-i la Șimleu. A urmat apoi cursurile Liceului Piarist din Carei, iar la Blaj, între 1826 și 1829, teologia. Este profesor la liceul din Blaj, îndeplinind după aceea, până în 1834, funcțiile de arhivar la Consistoriu și prefect de studii la Seminar. Între 1834 și 1839, a fost notar consistorial
BARNUŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285652_a_286981]
-
Jucu de Jos, j. Cluj - 2.V.1893, Sibiu), ziarist și mentor cultural. Este fiul Anei Rafila (n. Cornea) și al preotului Ioan Pop-Barițiu. B. învață la școala maghiară din Trascău (Rimetea), la gimnaziul din Blaj și apoi la Liceul Piarist din Cluj, frecventând „humanioarele”. În 1829, se înscrie la Facultatea de Filosofie din Cluj. În pofida restricțiilor, își procură și citește cu aviditate cărți în limba română. După absolvire, revine la Blaj și intră student la Teologie. Sunt anii când îi
BARIŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285644_a_286973]
-
Europa Occidentală în epoca modernă nu poate trece cu vederea rolul școlilor înființate de ordinele călugărești în asigurarea accesului la educație pentru mulți tineri de condiție mai modestă. Cea mai pregnantă activitate în acest sens au avut-o iezuiții și piariștii. Aceștia au preluat adeseori școlile municipale pentru care administrațiile civile nu mai aveau suficiente resurse să le întrețină și au organizat școli în care participarea era gratuită. Iezuiții, deși inițial nu își propuseseră să se ocupe de educație, au înființat
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
a fost urmat și de alte ordine religioase. Notabil este, în acest sens, sistemul de Școli Pioase înființate de călugărul basc José Calasanz în 1597. Școlile Pioase, pe baza cărora Calasanz a înființat în 1621 un ordin călugăresc, denumit uzual piarist, au fost inedite datorită faptului că admiteau doar elevi care dispuneau de un certificat de sărăcie eliberat de preotul paroh. În cadrul școlilor se preda un curriculum popular combinat cu rudimente de curriculum latin clasic, pentru cei mai înzestrați elevi, instituția
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
fost decăzut din drepturi prin ordin al Papei. După nici zece ani, papa Clement al IX-lea a restituit ordinului toate drepturile, iar școlile piariste au redevenit cele mai importante instituții educaționale religioase după cele iezuite (Donnelly, 1995). La 1784, piariștii aveau 200 de școli, majoritatea în Spania, Portugalia și Europa Centrală. 1.2. Dezvoltarea învățământului public de masă în Europa: 1750-1850tc "1.2. Dezvoltarea învățământului public de masă în Europa\: 1750‑1850" Până la începutul perioadei la care ne referim, statele
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
n. Roșescu), profesoară de desen, și al avocatului Aurel Isac, apărător în procesul memorandiștilor. O soră a lui I., Valeria, a fost compozitoare. A absolvit cursul primar la o școală evanghelică de limbă germană din Cluj, trece apoi la Liceul Piariștilor din același oraș, urmează ultimele trei clase la Liceul Grăniceresc din Năsăud, dar își susține bacalaureatul abia în 1907, după ani de întrerupere, la Liceul Regal din Cluj. Tot la Cluj face studii universitare juridice și sociologice. Debutează devreme (1902
ISAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287621_a_288950]
-
Fofeldea, j. Sibiu - 25.II.1881, București), filolog și istoric. Este fiul preotului unit Pavel Trifan; gazetarul Dimitrie August Laurian este fiul său. L. a urmat școala primară germană și gimnaziul la Sibiu, iar din 1831, cursurile superioare ale Liceului Piarist din Cluj. Și-a continuat studiile la Viena, la Institutul Politehnic, probabil și la Universitate ca audient, și a făcut cercetări de istorie și filologie în arhivele vieneze. Aici își tipărește prima lucrare de lingvistică, Tentamen criticum in originem, derivationem
LAURIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287756_a_289085]
-
1782, Avrig, j. Sibiu - 15.IX.1823, Avrig, j. Sibiu), cărturar și pedagog. Gheorghe Eustratie, al șaselea și ultimul copil al țăranilor Maria și Gheorghe Lăzăroaie, învață la Școala Normală din Avrig cu Ioan Barac și, mai târziu, la Liceul Piarist din Cluj (1798-1805), cu excepția anului 1802, când trece la Liceul Catolic din Sibiu. În 1805 a mai urmat două trimestre cursuri de drept la Cluj, întreținându-se din lecții particulare în familia contelui Gyulai. Cu o bursă obținută prin episcopul
LAZAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287757_a_289086]
-
ȘAGUNA, Andrei (1.I.1809, Miskolc, Ungaria - 28.VI.1873, Sibiu), cărturar. Pe numele mirean Anastasie, Ș. era fiul Anastasiei (n. Muciu) și al unui negustor macedo-român, Naum Șaguna. Absolvă, în 1826, gimnaziul călugărilor Piariști de la Pesta și tot acolo face studii de filosofie și drept (1826-1829). La Vârșeț urmează secția română a Seminarului Teologic (din 1829). În 1833 se călugărește, primind numele Andrei. Va fi profesor de teologie la Karlowitz și, mai târziu, la
SAGUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289430_a_290759]
-
studii ale școlilor românești, în data de 11 iunie 1899 ziarul local „Közlöny” („Informația”) își anunța cititorii că: „la 25 iunie, fotbalul va fi prezentat pentru prima oară la Timișoara, pe terenul Velocitas”, cu ocazia serbărilor școlare organizate de Liceul Piariștilor. Organizatorul acestui joc de fotbal a fost profesorul de gimnastică Carol Müller. Tot în această perioadă, ca urmare a răspândirii jocului în rândurile elevilor și ale unor cadre didactice, a fost organizat, la inițiativa directorului Liceului „Gheorghe Lazăr” din București
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
Damaschin T.[oma] (18.X.1802, Gârliște, j. Caraș-Severin - 17.VIII.1869, Dumbrăveni, j. Suceava), istoric și publicist. Este fiul Florincăi și al lui Matei Bojincă (Popovici), preot. Își începe învățătura la Oravița sau la Vârșeț, trecând apoi la Gimnaziul Piarist din Timișoara. După studii, neterminate, la Seminarul Teologic din Vârșeț, urmează filosofia la Seghedin (1822-1823) și dreptul la Oradea (1824-1826) și Pesta (1826-1829). O carieră ecleziastică fiindu-i refuzată de episcopul sârb Ștefan Stratimirovici, se dedică activității culturale și publicistice
BOJINCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285799_a_287128]
-
cărturari ardeleni. S. a învățat primele clase în satul natal, la școala de pe lângă biserică. În 1859 este trimis la Arad, unde repetă clasa a patra, iar din anul următor este elev la liceul maghiar. În 1865 se transferă la Liceul Piarist din Timișoara, frecventând clasele a șasea și a șaptea. Examenele pentru clasa următoare le dă în particular, la Arad, deoarece, între timp, părinții sărăciseră, neputându-i asigura continuarea studiilor. După ce, trecând peste mari greutăți, își susține examenul de bacalaureat în
SLAVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289719_a_291048]
-
6.III.1842, Zlatna), versificator, folclorist și istoric literar. Fiu de preot, dintr-o familie care a numărat mai multe generații de clerici greco-catolici, P. a fost dat să învețe într-o școală catolică din Târgu Mureș și la Liceul Piarist din Cluj. Aici compune câteva elegii în limba latină (dedicate profesorilor, colegilor și guvernatorului Transilvaniei), acestea fiind printre primele poezii latinești tipărite, scrise de un român. Din 1811 urmează la Viena cursurile Facultății de Filosofie și ale Facultății de Medicină
POPP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288971_a_290300]
-
primară la Odorhei, de unde în 1836 trece la liceul din Blaj. Aici are ca profesori, printre alții, pe George Barițiu și Simion Bărnuțiu, care l-au îndrumat spre studiul filosofiei. Timp de doi ani, din 1841, este elev al Liceului Piarist din Cluj. Din 1843, primind o bursă de studii din partea Episcopiei din Blaj, urmează cursuri de teologie și filosofie la Colegiul „Sf. Barbara” din Viena. Acum se conturează formația sa intelectuală, P. orientându-se hotărâtor înspre filosofia raționalistă a Luminilor
PUMNUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289063_a_290392]
-
, Vasile (1841, Mierța, j. Sălaj - 8.X.1922, Cluj), prozator și autor de versuri. Fiu al unui primar poreclit Butica, de unde și cognomenul Buticescu, R.-B. învață mai întâi la Beiuș, Șimleu Silvaniei și la Liceul Piarist din Cluj, unde face și studii de drept. Din 1867 este notar la Tribunalul Comitatului Cojocna și judecător la Tribunalul Urbarial din Cluj, iar din 1872 judecător la Bistrița. Debutând cu versuri în 1864, la „Aurora română” din Pesta, devine
RANTA-BUTICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289134_a_290463]
-
uitarea care îl învăluise și pe Grandea. R.Z. RÉTHY Andor (pseudonim al lui Reischel Artúr; 10.III.1904, Timișoara - 29.X.1972, Cluj), bibliograf. Face studii secundare la Timișoara, luându-și bacalaureatul în 1922, apoi urmează Institutul Teologic al Piariștilor și, concomitent, filologia (maghiară-germană-română) la Universitatea din Cluj (1922- 1927). Funcționează ca profesor la Liceul Romano-Catolic din Cluj (1926-1941), angajat al Bibliotecii Universitare din același oraș (1942-1948) și bibliograf al filialei clujene a Bibliotecii Academiei RPR (1949-1959). R. s-a
RESBOIUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289176_a_290505]
-
MUREȘANU, Andrei (16.XI.1816, Bistrița - 24.X.1863, Brașov), poet și publicist. Este fiul Eftimiei (n. Serețeanu) și al lui Toader Mureșanu (Moroșanul), țăran și meșteșugar. După ce învață la școala săsească (1825-1826) și la liceul călugărilor piariști (1827-1832) din Bistrița, pleacă la Blaj, unde din 1832 urmează cursurile de filosofie și teologie, având printre profesori pe Timotei Cipariu și pe Simion Bărnuțiu. Chemat de George Barițiu, coleg mai vârstnic și prieten, M. se duce la Brașov în
MURESANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288311_a_289640]
-
cu ușurință. Monografia mea consacrată lui Aron Pumnul are În cuprins 23 de capitole: I. Nașterea, copilăria și primii ani de școală (1832-1836). II. Elev la Gimnaziul din Blaj (1835-1840), apoi la Liceul Episcopal de aici (1840-1841). III. La Liceul Piariștilor din Cluj (1841-1842). IV. Student la Universitatea din Viena (1842-1846) etc. Se Înțelege că dimensiunile cuprinsului depind de dimensiunile lucrării În ansamblu. Concluziile (Încheierea) Reprezintă partea finală a lucrării, cu rolul de a sintetiza ideile autorului și de a le
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Transilvania. Edițiile lui Paul Burian (Paul Burianschen Buchandlung), sunt dintre cele mai de seamă; scoase la tiparnițele din Pesta și Oradea (1819-1821), ele reproduc în limba germană operele complete ale lui Mendelssohn. Parte din acestea au ajuns în colecția Școlii Piariștilor din Cluj: „Coll. Claudiopolit. Schol. Piar.”, conservată la Biblioteca Academiei Române, filiala din localitate. Impactul? În cercurile religioase închise, în mediile nobiliare, printre cărturarii școliți la Viena, Halle, Göttingen, Pesta. Din păcate, dincolo de linia mediană a Europei, cea mai mare parte
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
misiunea de a înainta Supplex-ul la Viena: „Inscriptus catalogus libror[um] Josephi Méheși”. Cea de-a doua este o referință tot din secolul al XVIII-lea, la Horănyi Elek, specialist în greaca veche și în literatura teologică, profesor la liceul piarist din Cluj: „De Auctore Horany Memoriae Hungarorum, Part. II, pag. 227”. Fiu de preot din Mănăștur, consilier al Cancelariei aulice din Viena, Iosif Meheși a contribuit direct la redactarea actului politic fundamental al populației române din Transilvania. Îndelungata pregătire a
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
lineae historiae universalis in usum studiosae iuventutis claudiopolitanae. Tomus II. Complectens historiam aevii medii: A Migratione gentium quae suit saeculo Christi quinto, ad originem protestantium, Claudiopoli, 1799; cota 6179. M. Bolla a fost profesor de istorie universală, director al Colegiului piarist din Cluj. Vezi Catalogum hunc. Bibliothecae Conventus Maria Radnensis occasione Visitationes Generalis die 13 a Julii a. 1909 asservatae, revisum, subscripsit. Adm. Rev. P. Isidorus Ozonai-Commisaruis Visitator Glis.; cf. Arhiva Bisericii Romano-Catolice din Radna (Lipova), aflată în grija parohului Ernst
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
învingător al alegerilor (40% din sufragii), șeful său, Josef Antall, a format primul guvern liber în coaliție cu Popularii și Micii Proprietari și l-a condus pînă la moartea lui, la 12 decembrie 1993. Profund religios, educat la liceul Fraților piariști din Budapesta, el se considera ca un "misionar" în politică, iar discursurile lui erau întotdeauna pline de referințe la valorile creștine. Puțin timp după ajungerea sa la conducerea guvernului, el s-a caracterizat, într-un interviu acordat cotidianului Magyar Nemzet
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
factori favorizanți ai holerei și tifosului exantematic. Bombardamentul din 6 iulie 1849 a incendiat spitalul civil și al mezocordienilor, aducând pagube și spitalului militar. Răniții și bolnavii au fost evacuați în subsolurile clădirilor cu două etaje și în imobilul liceului piarist, unde, din cauza lipsei de instalații igienico-sanitare, s-a amplificat epidemia de holeră. Din 22 iulie, situația sanitară a devenit critică prin creșterea accentuată a îmbolnăvirilor, la care personalul medico-sanitar se găsea depășit. Aproape 3 000 de bolnavi sufereau în condițiile
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
catolic la Cluj-Napoca era prilejuită de instaurarea stăpânirii habsburgice În Transilvania, sub a cărei administrație provincia va porni pe drumul lung și inevitabil al modernizării. În 1776, după desființarea ordinului iezuit, conducerea așezământului universitar clujean a fost preluată de călugării piariști, iar din anul 1786 colegiul primește o nouă denumire: „Liceul Regesc Academic”. Porțile sale erau deschise acum studenților aparținând tuturor confesiunilor. Dar tot acum Începea și dansul amețitor al conflictelor prilejuite de problema limbii de predare. Limba latină, cu care
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]