98 matches
-
de care altfel, ... Citește mai mult Gabriela Căluțiu Sonneberg„Vine seninul!”Editura ANAMAROL,București, 2007“Vine seninul!” Nu-i așa că sună frumos? Dar cum te relaxează o carte scrisă cu atâta dezinvoltură, optimism debordant, umor fin - pe alocuri, dar și picurată, unde și unde, cu lacrima durerii ascunse atunci când este vorba de aspecte mai puțin plăcute din viața românilor, „baiul” nostru, al celor plecați de acasa noastră . Știam c-o voi primi din Spania, dar plicul purta insemnele poștei germane ... nu
GEORGETA RESTEMAN [Corola-blog/BlogPost/374945_a_376274]
-
publicat în Ediția nr. 614 din 05 septembrie 2012. “Vine seninul!” de Gabriela Căluțiu Sonnenberg “Vine seninul!” Nu-i așa că sună frumos? Dar cum te relaxează o carte scrisă cu atâta dezinvoltură, optimism debordant, umor fin - pe alocuri, dar și picurată, unde și unde, cu lacrima durerii ascunse atunci când este vorba de aspecte mai puțin plăcute din viața românilor, “baiul” nostru, al celor plecați de «acasa noastră». Știam c-o voi primi din Spania, dar plicul purta insemnele poștei germane... nu
GEORGETA RESTEMAN [Corola-blog/BlogPost/374945_a_376274]
-
de care altfel, poate, mulți dintre ... Citește mai mult “Vine seninul!”de Gabriela Căluțiu Sonnenberg“Vine seninul!” Nu-i așa că sună frumos? Dar cum te relaxează o carte scrisă cu atâta dezinvoltură, optimism debordant, umor fin - pe alocuri, dar și picurată, unde și unde, cu lacrima durerii ascunse atunci când este vorba de aspecte mai puțin plăcute din viața românilor, “baiul” nostru, al celor plecați de «acasa noastră». Știam c-o voi primi din Spania, dar plicul purta insemnele poștei germane... nu
GEORGETA RESTEMAN [Corola-blog/BlogPost/374945_a_376274]
-
de divin? * Când viața noastră-i schimbătoare Și-n a norocului destin, De-i faci iubirii sărbătoare Va merita plătitul chin. Păstrăm în minte doar clipita Divinului înălțător, Și-n veci cădea-vom în ispita Îmbietorului amor. *** Pe visul nopții picurat Cărarea despărțită-n două, Păstrează urma-ți de păcat În taina lacrimii, din rouă. Mircea Dorin Istrate Referință Bibliografică: AMOR IMBIETOR / Mircea Dorin Istrate : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1703, Anul V, 30 august 2015. Drepturi de Autor: Copyright
AMOR IMBIETOR de MIRCEA DORIN ISTRATE în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372149_a_373478]
-
Ea are privirea blândă, care te mângâie mereu, are brațele încărcate de dragoste cu care te îmbrățișează în orce zi. Zâmbetul ei de primăvară ce-ți înseninează zilele încărcate de nori, oază de liniște, înțelegere și prima picătură de înțelepciune picurata în sufletul tău de copil. Primele jaloane ale vieții noastre se sprijină de cuvintele mamei. Ea știe să strângă în sacul inimii lacrimi scurse ale ochilor și să spele cu ele tot greul de care în viață, poate, ne izbim
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376108_a_377437]
-
Ea are privirea blândă, care te mângâie mereu, are brațele încărcate de dragoste cu care te îmbrățișează în orce zi. Zâmbetul ei de primăvară ce-ți înseninează zilele încărcate de nori, oază de liniște, înțelegere și prima picătură de înțelepciune picurata în sufletul tău de copil.Primele jaloane ale vieții noastre se sprijină de cuvintele mamei. Ea știe să strângă în sacul inimii lacrimi scurse ale ochilor și să spele cu ele tot greul de care în viață, poate, ne izbim
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376108_a_377437]
-
Mă las purtată de-un timp călător , Regretele târzii ce-apun în calea zorilor Ne-afunda -n tăcerile aceluiași dor .... În foșnetul culorilor pe inserat Îți mai sclipesc privirile curate , Când în dânsul stelelor ai răsunat Ecouri târzii prin șoapte picurate. Îmi regăsesc nuanțele pe aripi de vânt, Păstrând în nemurire timpul ce trece ... Și din uitări ascunse îmi iau avânt Prin amintirile târzii ,ce-or să plece. Îți așez privirile închise pe-o frunză Și-n umbră tăcerilor te simt
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375593_a_376922]
-
umbră tăcerilor prin mireasma valurilorMa las purtată de-un timp călător ,Regretele târzii ce-apun în calea zorilorNe-afunda -n tăcerile aceluiași dor .... În foșnetul culorilor pe inseratIti mai sclipesc privirile curate ,Când în dânsul stelelor ai rasunatEcouri târzii prin șoapte picurate.Imi regăsesc nuanțele pe aripi de vânt, Păstrând în nemurire timpul ce trece ...Și din uitări ascunse îmi iau avantPrin amintirile târzii ,ce-or să plece.Iti așez privirile închise pe-o frunzaSi-n umbră tăcerilor te simt mereu , Cănd
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375593_a_376922]
-
noi, dar și ideea, Cine nu iubește floarea, Nu iubește nici femeia! Nu te mai uita înapoi, Hai să învățăm degrabă Acest cântec pentru noi Pân' la ultima silabă... Fără primăvara vieții Celelalte nici nu sunt, Sfântă-i roua dimineții Picurată în cuvânt! Azi e ziua lui Prier, Să ne bucurăm de toate, Doamne, doar atât îți cer, Dragoste și sănătate! Alte bogății nu vreau În cuvântul ce mă știe, Alții nu mă-ntreb cât au, Sfântă voia Ta să-mi
CÂNTEC PENTRU AMÂNDOI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 2284 din 02 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362185_a_363514]
-
se face, De dragoste simbol și pace. El este cel care adună prieteni, rude, împreună. Precum Iisus i-a adunat Pe toți cei ce l-au ascultat. În pom, se-așează parcă ninse, Globuri și lumânări aprinse. Cu roșu toate picurate, Pe verdele de brad pictate. Clipesc în ele străluciri Ce se preschimbă-n amintiri, Purtate peste ani în minte, Despre brăduțul cel cuminte. *** Referință Bibliografică: Brăduțul de Crăciun / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1816, Anul V
BRĂDUŢUL DE CRĂCIUN de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1816 din 21 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377774_a_379103]
-
te descrie cel mai bine? a. Remarci dacă îmbrăcămintea oamenilor nu este asortată, sau dacă părul le este răvășit și adesea dorești să rectifici această situație. b. Te deranjează când cineva nu vorbește și ești sensibil față de anumite sunete, precum picuratul robinetelor sau zgomotul aparatelor casnice. c. Lăcrimezi la episoadele triste din filme sau cărți d. Te foiești și nu îți găsești locul când ești silit să stai nemișcat și nu poți sta prea mult timp în același loc. 12. Ce
Caietul Dirigintelui by ROXANA VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/539_a_846]
-
edwardiene străluceau deasupra capului. Chiuvetele erau cuve albe, adânci, Încastrate În plăci albastre. Când te aplecai să te speli pe față, vedeai crăpături mititele În porțelan, ca Într-un vas Ming. Dopurile de la chiuvete atârnau de lanțuri aurii. Sub robinete picuratul lăsase dâre și porțelanul se subțiase și se Înverzise. Deasupra fiecărei chiuvete atârna o oglindă ovală. Eu nu voiam să am de-a face cu nici una dintre ele. („Ura de oglinzi care Începe la vârsta mijlocie“ a Început devreme În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
De unde vin izvoare, nasc urmele de pași, Mă caută-nceputul, aducerile-aminte, Întâiul ceas, penumbra cuvântului ce-l lași Nerotunjit strigării, în clipa care minte; Sunt rodul unei cazne, a unei jertfe sunt Și-n mine picurată, arsura ei mă arde, Aș vrea un cer edemic și un pământ mormânt Din pulberea atâtor zădărnicite hoarde... Trecutul umple-auzul întregii mele firi, Năpustitor pătrunde din ștersele imagini Dar mi-a cuprins retina și stăruie-n priviri, De dincolo de vreme
DE UNDE VIN IZVOARE... by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83776_a_85101]
-
mâinile nerăbdătoare să țină alte mâini în ale ei, ca să ajute astfel elocința gângavă și tandră a povestirei ei: - Să fi văzut tu azi la Hallipi. . . 102 103 VI Toată noaptea, pe sghiabul ferestrei, unde florile se răcoreau în vase, picuratul, torentele alternate ale ploaiei însoțiseră somnul lui Mini, în care sta trează nădejdea că timpul se va îndrepta a doua zi pentru a îngădui proiectele ei bune. Dimineața, zgomotul timpuriu al tramvaielor, uruitul trăsurilor, acoperiseră melodia capricioasă a ploaiei. Mini
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
râd, să plâng atât cât fac aici popas. Parfum de miere-n decolteu Cântă parfumul mierii-n corcoduș Ca îngerii în bucuria primăverii Aromizând un vis în faptul serii Să-mi fac în palma ta culcuș. Oglinzi în ploaia caldă, picurată, Multiplică un chip rotund Ca mugurii ce-n sân ascund Albul turnat în soarta decupată. Și zarzărul cu ramurile pline, Cu brațele împletite-n jurul meu îmi scutură petale-n decolteu Șoptind mieros cu viers de tine. Scâncesc petalele pe
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
dacă fuseseră curate sau murdare, oricum pe picioarele proaspăt spălate nu le mai putea purta, așa că a trebuit să-l înzestrăm cu o pereche de șosete. Colindând vastele apartamente, încerc să-mi imaginez, după ce s-a făcut liniște și doar picuratul grav al apei pe gresia din baie mai amintea ceva, ce-ar fi făcut Omul dacă nu l-ar fi scos mama așa din baie: și-ar fi pregătit în bucătărie o gustare, ar fi trecut pe urmă în sufragerie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
scrise mult iubitei sale mame o scrisoare temperată, descriind, ceva mai poetic și oarecum vesel, groaznica furtună pe care o înfruntase, păstrând totuși pentru el lacrima vărsată, după care aplică pecetea mică, ovală, cu armele Văcăreștilor, pe ceara roșie proaspăt picurată. Intermezzo informativ: Printr-o bizară coincidență - formulă consacrată în relatările paranormale - o altă furtună prilejuia mărturisirile primadonei și dănțuitoarei Nanone într-o lungă epistolă adresată unei bune prietene din Londra. PASAJ RETRAS Drăgălașa mea amică de suflet, te rog să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
mental, gândindu-mă la tine. După cum ți-l voi tasta și pe-al treilea, care oricum îți era pregătit și destinat. Atenție! În liniștea nopții, a clădirilor cu mortarul văruit de lună și a zidurilor împietrite într-o tăcere vinovată, picurată mai departe, în auzul străzilor înguste și pustii, buzunarul din spate al pantalonilor lui Dănuț, sună prelung. Pe ecranul aprins, mesajul primit este: " Regele Baal, Teroarea-Întreită, Se grăbește. Stăpânul sub-pământului, Răzbunător, Spre voi zorește. El, Sephirahul celor șaptezeci de legiuni
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
miștouri! Pe legea lu' bunică-miu! Ce maica mă-sii? Să pice haremu' pe mine, dac'oi exagera! Nu c-aș face io, nemotivat, apologia căpșunicii. Da' tot e bună și-o guriță de catalizator..., ăă..., de pelin. Țucsuiți și picurați, cu Dumnezeu, fraților și pentru ăi repauzați! Bogdaproste! Să fie primit! glăsuiește Poetul și apleacă paharul, umezind parcimonios asfaltul drumului: Timp pentru toți și vin pentru morți! Fiți îngăduitori cu morții, prieteni și morților o să le fie târșă de voi
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
nu-i vor influența pe parlamentarii responsabili. Profetul Palada explică : „Sînt puțini și constanți. Îi știm... toate grupurile acestea de ecologiști, stîngiști, anticapitaliști, anti-mondialiști de mult sînt împotriva acestui proiect. E o mînă de oameni...”. Disprețul. Disprețul acesta explicit, voluptuos, picurat ca cianura din colțul buzelor, asta mă exasperează cel mai mult, un dispreț care, în nestăvilirea lui, provoacă adevărata polarizare în societate, măcar pentru faptul că nimănui nu-i place să fie disprețuit și se va revolta fără nici un alt
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
insuficiențele corporalității. Valoarea și sensul primordial ce definesc și poartă ființa omenească sunt privite aici ca fiind de natură transcendentă și situate în transcendent. Zeulș deține în mâna sa demiurgică potirul ultimei realități, nectarul veșniciei ce se între-zărește atunci când este picurată lacrimar peste templu tămâind rugăciunile și invocările din el. Astfel, pentru conștiința credinciosului templul reprezintă, ceea ce limbajul comun numește pământ sfânt, adică o breșă, o perforare supra-existențială a spațio-temporalului de către sacralitatea transcendenței. Pășirea și situarea pe un asemenea pământ insular
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
să se deseneze Dar se preschimbă în stampe japoneze, Dar printre godete și în frenezia creată Vărs din greșeală ...un pahar cu apă. Iar într-un scurt moment, Pielea-mi devine pergament: Creponată, îmbibată și pătată De stropii de acuarelă picurată. Vreau s-apuc între degete un penel, Dar mi se sfarmă în pulberi de pastel. Pe-obraji îmi curg lacrimi de acril Și picături de albastru de metil. Se-ntind, se-amestecă, devin, Cuvinte, imagini, amintiri. În degrade încep și
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93424]
-
raclă a cinstitelor sale moaște, binecuvântările sfântului nu s-au oprit aici. Cuprinși de emoții sfinte și cu o adâncă evlavie, părinții ce am fost rânduiți să primenim Sfintele Moaște, vom purta de-a pururi în suflete acele clipe sfinte picurate parcă din condeiul unui înger ce scrie slove cuminți pentru veșnicie. Până atunci nu am mai fost părtaș la o astfel de bucurie. Încă din acea zi sfântul și-a făcut simțită prezența din plin printre noi. Cu o seară
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
ochi sub o pleoapă și fuioare de abur îl bântuiau. Acolo, în fața câmpiei de gheață, se simți prima oară mai apărat, după atâta zbucium. În plus, crengile de ulm ninse, cu soarele prins între ele ca într-un coș, liniștea picurată și vântul îi aminteau de Tabriz, de pomii de-acasă și de ce mai pierduse. — Să nu te scufunzi chiar din prima zi în butoiul cu nostalgie! îi strigase Godun, ajungându-l din urmă. Mâine mergem să pescuim o știucă la
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
de lături, Flori frumoase la văzut. Colo-n snopi, colo câte - una, Colo-n fire se-mpreună Îndoite într-un trunchi; Ici o pajiște într-una Iar dincolo un mănunchi. Roși și vineți, albi-s snopii Cei de flori strălucitoare, Picurați, își scutur stropii Ce lucesc mărgăritare. Pe cărarea - abia îmblată Pintre iarba înfoiată, Trece-un mândru chip de zână Cu - arătare fermecată Și privire blândă, lină. Și pe ea o haină fină, Țesătură străvezie, Ca o brumă diamantină, Ce în
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]