123 matches
-
Romanați, pe cursul superior al râului Teslui, la 20 km est de municipiul Craiova. Se învecinează cu localitățile: nord - comuna Pielești, vest - comuna Coșoveni, sud - comuna Leu, sud-est - comuna Drăgotești. În est și nord-est se află județul Olt. De câmpie piemontană. Caracter temperat-continental de câmpie, cu temperatura medie anuală de 11° grade C. Temperatura medie a celei mai reci luni (ianuarie) este de -2° grade C, iar media celei mai calde luni (iulie) de 22-23° grade C. Precipitațiile medii înregistrează valori
Comuna Robănești, Dolj () [Corola-website/Science/300415_a_301744]
-
și fag. Circa 10% din suprafața municipiului Săcele se caracterizează printr-un relief plan sau ușor ondulat, cu soluri fertile, favorabile culturii plantelor agricole. Restul teritoriului se situează în zona de munte, unde se întâlnesc toate formele geomorfologice caracteristice : câmpia piemontana, colinele piemontane Ciucaș și ale muntilor Bârsei, precum și culmile înalte ale acestor munti. Municipiul se află pe locul vechilor sate ce au devenit, mai nou, cartiere: Baciu (Bacsfalu), Turcheș (Türkös), Cernatu (Csernátfalu), Satulung (Hosszufalu). Celei mai vechi așezări din această
Săcele () [Corola-website/Science/300519_a_301848]
-
Circa 10% din suprafața municipiului Săcele se caracterizează printr-un relief plan sau ușor ondulat, cu soluri fertile, favorabile culturii plantelor agricole. Restul teritoriului se situează în zona de munte, unde se întâlnesc toate formele geomorfologice caracteristice : câmpia piemontana, colinele piemontane Ciucaș și ale muntilor Bârsei, precum și culmile înalte ale acestor munti. Municipiul se află pe locul vechilor sate ce au devenit, mai nou, cartiere: Baciu (Bacsfalu), Turcheș (Türkös), Cernatu (Csernátfalu), Satulung (Hosszufalu). Celei mai vechi așezări din această zonă datează
Săcele () [Corola-website/Science/300519_a_301848]
-
după ce separă Piemontul Cotmeana (în V) de Piemontul Cândești (în E), intră în câmpie, unde udă multe subunități din Câmpia Română. Debitul mediu multianual variază între 19,6 m/s în cursul superior, 40 m/s la ieșirea din zona piemontană și 73 m/s la vărsare. Pe cursul superior al râului Argeș s-a construit un sistem hidroenergetic constituit din 17 hidrocentrale (Argeș, Cerbureni, Oești, Albești, Curtea de Argeș, Zigoneni, Băiculești, Budeasa, Merișani etc.). Valea superioară a râului Argeș se încadrează într-
Râul Argeș () [Corola-website/Science/298599_a_299928]
-
accentuată de încrețire, cu ridicarea munților actuali, a avut loc în perioada târzie a miocenului pe o durată cuprinsă între 100 și 150 milioane de ani. Regiunea Caucaziei este alcătuită dintr-o serie de câmpii joase și netede, din podișuri piemontane și munți cu altitudini ce depășesc constant 4000 m, orientate, în general, pe direcția nord vest-sud est, sub forma unor fâșii paralele. Cea mai impunătoare fâșie montană este cea nordică, cu o lungime de circa 1200 km și cu o
Munții Caucaz () [Corola-website/Science/307372_a_308701]
-
burdigaliene, conturându-se ca o unitate clară chiar dacă se află în partea cea mai nordică. Această unitate pare „sudată” de Carpați în timp ce spre exterior se termină printr-un abrupt veritabil (falia extracarpatică ) de natură tecto-erozivă. 3.Piemontul extracarpatic 4.Câmpia piemontană Baia, cea mai coborâtă unitate și în același timp cea mai netedă cu aspect cvasiorizontal. Formată din terase și lunci este intens folosită de om în scopuri agrare și intens umanizată. Cele mai răspândite tipuri de soluri sunt : solurile brune
Comuna Valea Moldovei, Suceava () [Corola-website/Science/302009_a_303338]
-
o importanță mare o prezintă pădurile. Acestea ocupă aproape toată jumătatea de vest a teritoriului, determinând o încetinire a vitezei vânturilor și o sporire a umidității aerului. Regimul termic se caracterizează printr-o medie anuală de 70 în partea Câmpiei piemontane Baia, 60 în zona subcarpatică și 50 în zona muntoasă. Temperatura medie a lunii ianuarie este de - 50 în șesul Moldovei și de - 3,50 în zona subcarpatică, iar a lunii iulie este de 190 . Media anuală a precipitațiilor este
Comuna Valea Moldovei, Suceava () [Corola-website/Science/302009_a_303338]
-
16'41" latitudine nordică, și meridianului de 25°31'28" longitudine estică. Regiunea văii Glavaciocului, cuprinsă între orașul Videle și comuna Poeni, se regăsește în partea sud estică a Câmpiei Găvanu-Burdea, și mai exact în: Câmpia Dâmbovnic - subunitate a Câmpiei Piemontane Pitești, ocupă o mică porțiune din nord estul județului. Deosebirea de Câmpia Pitești constă în lipsa teraselor, apariția unor pături de loess, groase de 2-3 m, și altitudinea mai coborâtă (136-175 m). Ea reprezintă o zonă de tranziție către Câmpia Videle
Valea Glavaciocului () [Corola-website/Science/302530_a_303859]
-
Altă subunitate este reprezentată de Câmpia Videle - prezintă forma de patrulater, cuprins între Câmpia Dâmbovnicului (în nord), râul Teleorman și Valea Câlniștei, prelungindu-se spre est până la Argeș. Orientarea generală este de la NV către SE. Este o continuare a Câmpiei Piemontane a Piteștilor, atât ca litologie și tectonică, cât și ca resurse ale subsolului. Sunt cunoscute aici numeroase structuri de hidrocarburi acoperite de o întinsă cuvertură piemontană pleistocenă. Este o câmpie de loess, cu altitudini între 90-120 m, coboară, în mod
Valea Glavaciocului () [Corola-website/Science/302530_a_303859]
-
până la Argeș. Orientarea generală este de la NV către SE. Este o continuare a Câmpiei Piemontane a Piteștilor, atât ca litologie și tectonică, cât și ca resurse ale subsolului. Sunt cunoscute aici numeroase structuri de hidrocarburi acoperite de o întinsă cuvertură piemontană pleistocenă. Este o câmpie de loess, cu altitudini între 90-120 m, coboară, în mod normal, cu o convexitate către SE. Sunt caracteristice interfluviile înguste, văile adânci cu terase locale, cu sate așezate în special pe văi, datorită lipsei de apă
Valea Glavaciocului () [Corola-website/Science/302530_a_303859]
-
interfluviul dintre râul Dâmbovița și râul Ialomița până la contactul cu „câmpia de divagare”, joasă și monotonă, fiind o prelungire a câmpiilor subcolinare. Câmpia este desprinsă din uniformitatea Câmpiei Române, Târgoviștea fiind așezată în sectorul subcolinar al acesteia, parte a câmpiei Piemontane Înalte a Ialomiței, și în vecinătatea Dealurilor Subcarpatice. Săpăturile arheologice efectuate pe teritoriul și în împrejurimile orașului au dovedit că această regiune era locuită încă din neolitic. În Muzeul de Arheologie se găsesc vestigii ale culturilor de tip Stancevo-Criș, Gumelnița
Târgoviște () [Corola-website/Science/298021_a_299350]
-
de Vest (în vest). Aceste dealuri s-au format prin depunerea materialelor grosiere la marginea zonei montane la sfârșitul neozoicului. Aceste materiale au fost puternic erodate de către acțiunea apelor curgătoare. Formarea vorbește despre tipul unității de relief: este o unitate piemontană cu înclinare dinspre zona montană spre zona de câmpie (E spre V). Altitudinile scad de la 450 m la sub 200 m, în partea de vest. Râurile au fragmentat piemontul astfel că, aspectul actual este de dealuri prelungi situate discontinuu. Tipul
Dealurile de Vest () [Corola-website/Science/312488_a_313817]
-
din Pleistocenul mediu și superior. În sectoarele de vai, depozitele aluvionare au la bază pietrișuri mărunte și se continuă cu nisipuri și prafuri argiloase nisipoase cu grosimea de 3 până la 8 m. Structurile lenticulare de nisipuri și pietrișuri din glacisurile piemontane favorizează acumulări semnificative de ape subterane, cu valoare calitativa înaltă. Pe dealuri se găsesc depozite eoliene și deluviale constituite din argile de pantă nisipoase-prăfoase rezultate ca efect al alterarării formațiunilor meoțiene. Solul- vegetal, este originar din Holocen și are grosimea
Comuna Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/310143_a_311472]
-
este o comună în județul Buzău, Muntenia, România, formată din satele Câlțești, Clondiru de Sus, Dara, Pietroasa Mică, Pietroasele (reședința) și Șarânga. Se află în zona Dealului Mare, întinzându-se pe versantul sudic al dealului Istrița și puțin în câmpia piemontană de la poalele acestuia. În 2002, comuna avea 3. Comuna este un cunoscut centru al mai multor situri arheologice, fiind descoperite o cetate dacică la Gruiu Dării (lângă Pietroasa Mică), un castru roman la Pietroasele, precum și un celebru tezaur gotic. Cele
Comuna Pietroasele, Buzău () [Corola-website/Science/310275_a_311604]
-
Comuna se află pe versantul sudic al dealului Istrița, care reprezintă punctul de maximă altitudine al comunei (). Principalele sate se află pe versantul acestui deal, în timp ce o prelungire a comunei formată din terenuri agricole se extinde spre sud, în câmpia piemontană de la poalele Istriței. Satul de reședință a comunei este Pietroasele și este situat în partea vestică a comunei. El este străbătut de drumul județean 205 (Vernești-Fințești), parte a vechiului drum principal ce lega Buzăul de Ploiești. Pietroasa Mică se află
Comuna Pietroasele, Buzău () [Corola-website/Science/310275_a_311604]
-
înguste, ce jalonează albia râului Caraș, cât și pe zonele de versant amonte de aceasta. În perimetrul satului Nermed, constucțiile sunt dispuse de-a lungul râului cu același nume, afluent de dreapta a Carașului, iar localitatea Iabalcea, pe un platou piemontan, cu conducte morfologice slab conturate, este considerată a fi una dintre localitățile cu cele mai mici resurse de apă din țară. Zona carstică Carașova este situată în partea vestică a acestei vaste arii de sedimentare a Unității Pânzei Getice, cunoscută
Comuna Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/310315_a_311644]
-
una distinctă, bine conturată, grefata pe structuri geologice care-i sporesc coeficientul de identitate. Fundamentul culoarului se acceptă ca fiind structurat la nivelul mai multor hosturi si grebene, care expun aspecte mofologice, fosile." Comuna Vețel deține în spațiul montan și piemontan mineralizații de sulfuri polimetalice și cuprifere, identificându-se mari rezerve de plumb, zinc, cupru, aur, argint si chiar elemente rare. Multe activități de explorare au avut loc în perimetrul Muncelul Mic și Muncelul Mare. Dezvoltarea comunei Vețel a fost bazata
Comuna Vețel, Hunedoara () [Corola-website/Science/310563_a_311892]
-
Scorțeni este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Bordenii Mari, Bordenii Mici, Mislea, Sârca și Scorțeni (reședința). Comuna se află în zona central-vestică a județului, la interferența dintre dealurile de pe malul stâng al Prahovei și câmpia piemontană de la sud de Câmpina. Ea acoperă în principal bazinul hidrografic de pe cursul superior al râului Mislea. Prin comună trece șoseaua județeană DJ100D, care duce spre vest la Bănești (unde se termină în DN1) și spre est la și la orașul
Comuna Scorțeni, Prahova () [Corola-website/Science/310700_a_312029]
-
Târgșoru Vechi este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Stăncești, Strejnicu (reședința), Târgșoru Vechi și Zahanaua. Comuna se află în câmpia piemontană a Ploieștilor, la vest de municipiul Ploiești, pe malul stâng al râului Prahova, care formează limita sa de sud-vest. În partea de sud, comuna este străbătută de șoseaua DN1A, unul din drumurile naționale care leagă Ploieștiul de București. Lângă Strejnicu
Comuna Târgșoru Vechi, Prahova () [Corola-website/Science/310701_a_312030]
-
au prăbușit și stau înecați sub sedimente groase, cu excepția spinării puțin înalte de șisturi cristaline - Culmea Codrului , cu partea vestică care trece destul de brusc în Câmpia Crasnei . La poalele masivului cristalin al Culmii Codrului se așterne o zonă de dealuri piemontane alcătuite dintr-un material foarte complex de nisipuri intercalate cu pietrișuri, argile și marne. O parte din aceste dealuri sunt împădurite, o parte ocupate cu pajiști naturale, culturi agricole și plantații de pomi fructiferi și viță de vie. În zona
Comuna Beltiug, Satu Mare () [Corola-website/Science/310724_a_312053]
-
Dunăre, fiind cea mai mare și mai compactă suprafață calcaroasă din România (807 kmp). Deși au o înălțime mică, ei cuprind numeroase obiective turistice care sunt din ce în ce mai căutate de către drumeți. În partea de nord,Munții Aninei sunt despărțiți de culmile piemontane prelungi și joase (300-400 m.) de la bordura Semenicului și de Depresiunea Ezeriș de râul Bârzava. Limita de est este formată din două sectoare distincte: în primul sector Bârzava prin cursul superior și Poneasca, pană la confluența cu Minișul îi desparte
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
piemonturile colinare submontane predomină "solurile podzolice argiloiluviale" și cele "brune podzolite" (piemontul Sohodolului, piemontul Vlădeni - Crizbav - Măieruș - Apața). În general, aceste soluri prezintă o fertilitate scăzută, exploatarea agricolă realizându-se cu mijloace de ameliorare (îngrășăminte chimice și naturale etc.). Șesul piemontan este mai fertil, fiind alcătuit în părți aproximativ egale din "soluri brune eumezobazice" (treimea sudică), "cernoziomuri levigate redzinice" și "cernoziomuri redzinice" (treimea mijlocie) și "lăcoviști". În lunca Oltului din dreptul Feldioarei se regăsesc "cernoziomuri argiloiluviale" și "levigate", obiectul unor intense
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
pe 25 ianuarie 1942 s-au înregistrat -38,5°C, iar pe 9 septembrie 1946 — +37,2°C. În cursul unui an normal, amplitudinea extremă a comunei depășește 75°C. Inversiunile de temperatură nu sunt rare în această zonă. Treptele piemontane prezintă, de regulă, temperaturi mai ridicate decât treapta inferioară a depresiunilor. Masele de aer rece se acumulează aici datorită munților înconjurători, care împiedică o mișcare a acestora. Totodată, iarna, se întâmplă de multe ori ca temperatura din Poiana Brașov să
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
mai reduse altitudinal decât în Carpații Meridionali. În partea de vest și nord, Munții Banatului sunt mărginiți de o bordură deluroasă formată din strate sedimentare friabile (depuneri submarine și litorale din timpul pliocenului) cvasiorizontale și acumulări de pietrișuri și nisipuri piemontane. Partea centrală o constituie Munții Semenicului, mai înalți, cu platforme largi pe culmi și văi adânci pe margini. Zona de izvoare ale Bârzavei, Nerei și Timișului a constituit o regiune cu vechi așezări permanente situate la altitudine. Spre deosebire de Munții Semenic
Munții Banatului () [Corola-website/Science/305896_a_307225]
-
naturale, care dispar treptat la nord-est de Valea Veneției. Această unitate se află în legătură cu alte câteva subunități distincte de relief, compuse, de la est spre vest, din dealurile Perșanilor, central-făgăreșene, Măgurei și Blidăriei. Acest sistem este continuat spre nord de câmpia piemontană, care ocupă circa 83% din suprafața totală a depresiunii. Câmpia piemontană făgărășeană se extinde de la altitudinea de aproximativ 700 m, către munte, până la aproximativ 400 m, cât măsoară în medie pe Valea Oltului. Clima depresiunii înregistrează o temperatură medie anuală
Țara Făgărașului () [Corola-website/Science/300009_a_301338]