292 matches
-
90 6103 43 10 6103 43 90 6103 49 10 6103 49 91 6104 61 10 6104 61 90 6104 62 10 6104 62 90 6104 63 10 6104 63 90 6104 69 10 6104 69 91 Pantaloni, salopete cu pieptar, pantaloni și sorturi dar nu de baie, tricotate sau croșetate, din lină, bumbac sau fibre sintetice 267 951 bucăți 09.8068 29 6204 11 00 6204 12 00 6204 13 00 6204 19 10 6204 21 00 6204 22 80
jrc3462as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88621_a_89408]
-
an b) Personalul unităților nucleare care folosesc surse radioactive deschise va fi dotat, după natura lucrărilor care se execută, cu următorul echipament suplimentar față de cel indicat la punctul a): ... �� buc./om durata --------- -------- - mănuși autopsie, perechi 2 1 luna - șorț cu pieptar din material plastic 1 1 an - mîneci din material plastic, perechi 1 1 an - salopetă din doc 1 1 an - halat din material plastic 1 1 an - mască pentru aerosoli 1 1 an - ochelari plexiglas 1 1 an c) Personalul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106203_a_107532]
-
boruri mici, pe care le procurau de la Brașov. Cămășile purtate de localnici erau din cânepă, un brâu colorat de lână și un chimir; peste cămașă ei îmbrăcau vara laibărul (o vestă scurtă din dimie) și un suman scurt, iar iarna pieptare (bunde din blana de oaie, înfundate la piept și încheiate peste umar si la subsioară) și cojoace scurte pe sub sumanul scurt sau un suman lung peste care se încingeau. Legăturile cu Transilvania s-au manifestat și ele în ciuda izolării comunei
Comuna Gura Teghii, Buzău () [Corola-website/Science/300819_a_302148]
-
cel mai mic, la cel mai mare. Costumul popular are o vechime de peste 100 de ani, de cele mai multe ori lăsat moștenire, din generație în generație. Portul popular femeiesc este alcatuit din: năframă, cămașă brodată cu motive populare, brâu, poale, pănzături, pieptar și opinci din piele de bou sau porc tăbăcită. Costumul bărbătesc e mai simplu, compus dintr-o cămașă lungă, pantaloni lungi strâmți și sunt confecționați din material țesut în casă pe țesătoare. Peste cămașă bărbații îsi pun un brâu țesut
Portul popular românesc din Transilvania () [Corola-website/Science/329470_a_330799]
-
picior după care se încalță opincile. Opincile sunt făcute din piele de vită sau porc tăbăcită, încrețite lateral, terminate la vârf cu un gurgui, prinse mai apoi pe picior cu ață de lână, în nojițe sau cu curele din piele. Pieptarul prezintă împletituri de meșină în nuanțe de roșu dar și de "sirom" - piele subțire colorată de lână sau mătase neagră. Îmbrăcatul costumului popular de sărbătoare cu încrețitul poalelor, aranjatul pănzăturilor, încălțarea opincilor presupune un proces ce ajunge să dureze chiar
Portul popular românesc din Transilvania () [Corola-website/Science/329470_a_330799]
-
a pune capăt unor dispute destul de lungi privind legitimitatea sancționării Muay Thai de amatori. În formatul de amatori, protecțiile sunt extensiv folosite (de unde neplăcerea cunoscătorilor și puriștilor Muay Thai profesionist, în a accepta aceste formate), și anume se folosesc căști, pieptare, protecții pentru tibie.
Muay Thai () [Corola-website/Science/302401_a_303730]
-
câmpuri principale: la guler și pe mâneci. Cromatica este sobră, preferința pentru culorile negru și roșu fiind evidentă. În ansamblu, ia din zona Ocna-Miercurea se impune printr-o se impune printr-o eleganță sobră, sporită de liniile clare ale ornamentației. Pieptarul, lucrat în piele albă este deschis în față, de tip poienăresc. Ornamentațiile sunt executate cu lânică și mătase colorată. Negrul domină în cusăturile dispuse în special pe piept. Poalele, lucrate din pânză albă, învrâstată din loc în loc, sunt lungi până
Apoldu de Jos, Sibiu () [Corola-website/Science/299829_a_301158]
-
din blană de miel. Cămașa lucrată din pânză albă, învrâstată cu dungulițe roșii sau albastre, este lungă până aproape de genunchi. Mânecile largi au mărginile de jos împodobite cu cusături geometrice și lucrate mai mult în negru. Peste cămașă se îmbracă pieptarul de tip "poienăresc" încheiat subsuoară, confecționat din piele albă și ornament în special pe piept și în jurul "gurii". Pe timp rece, pe deasupra se poartă cojoace de piele sau țundre, asemănătoare cu cele ale femeilor. Mijlocul și-l încing cu "șerpare
Apoldu de Jos, Sibiu () [Corola-website/Science/299829_a_301158]
-
în care presiunea parțială a gazului inert dizolvat în țesut ajunge la o valoare egală cu semisuma presiunii de expunere și a celei inițiale. Perioada de semisaturație caracterizează fiecare țesut al corpului și are aceleași valori la compresie și decompresie. Pieptar (Plastron) - Placă metalică așezată pe umerii și pieptul scafandrului echipat cu costum clasic de scufundare, cu rolul de a îmbina costumul cu casca precum și de a asigura poziție corectă căștii. Plastronul este etanș atât la îmbinarea cu casca cât și
Listă de termeni utilizați în scufundare () [Corola-website/Science/313566_a_314895]
-
de acoperișuri și anexe gospodărești). Constructorii cunoscuți din secolul XX au fost familiile Stoica / Ianăș, Lascu / Naia, Mihai Lupșa, Iancu Betii, Popescu Iacob și Beni Șupănău. Mai erau în sat una sau două persoane numite cojocari, care confecționau cojoace și pieptare. Referitor la alimentația locuitorilor din Livadia, trebuie amintite posturile care erau respectate până în primele decenii ale instaurării regimului comunist. Astfel credincioșii, de religie greco-catolică, țineau posturile din calendarul creștin și zilele de vineri ale fiecărei săptămâni. În primele decenii ale
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
cu gămălie pe care se așezau coșurile împletite, încărcate cu mâncare “spenea”. Îmbrăcămintea de blană purtată de bărbați în timpul anotimpului friguros, consta din cojoace confecționate din piele de oaie, capră sau animale sălbatice. Pentru prelucrarea pieilor necesare confecționării cojoacelor sau pieptarelor se folosea operația veche de secole a argăsitului (tăbăcitului). Cojoacele (bundele) aveau lâna în afară, de lungime mare până la încălțăminte ceea ce le permitea să fie folosite la dormitul în câmp, în pădure sau la stână, în preajma vitelor. Aceste bunde se
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
în câmp, în pădure sau la stână, în preajma vitelor. Aceste bunde se confecționau din blănuri de oaie. Cojoacele aveau aceleași linie de croială atât pentru bărbați cât și pentru femei, fiind făcute fără buzunare și rareori erau îmbrăcate pe mâneci. Pieptarele erau confecționate cu pieptul înfundat sau desfundat (cu nasturi), unele cumpărate din comerț aveau cusături florale. De asemenea au apărut unele modele cu influențe din zonele din jur (bănețene sau sibiene) care erau bogat ornamentate. Încălțămintea Piciorul era încălțat la
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
să fie rivali în restul sezonului ciclist. Din acest motiv, loialitatea lor era pusă sub semnul întrebării, atât în cadrul echipei cât și afara ei. Cicliștii din cadrul echipelor naționale purtau echipamente în culorile țărilor din care proveneau, dar aveau și un pieptar pe care era scris numele echipei comerciale pentru care concurau în restul sezonului. Sponsorii erau din ce în ce mai nemulțumiți de anonimatul în care sportivii lor concurau, în cea mai prestigioasă cursă a anului. Situația a devenit critică la începutul anilor '60. Vânzările
Turul Franței () [Corola-website/Science/307743_a_309072]
-
uite poeziile compuse mintal în închisoare, Robert inventase o formă fixă de poezie, decastihul, cu numai două rime; ajungea să-și amintească un singur vers pentru a reconstitui întregul. Așa se face că își cususe pe pânză, în căptușeala unui pieptar, primul vers - versul-cheie - al câtorva sute de decastihuri, din care, peste ani, a publicat un volum, sub pseudonimul Andrei Ciurunga. A fost eliberat la 13 mai 1954, după ce mai efectuase încă 100 de zile supliment față de cei 4 ani de
Andrei Ciurunga () [Corola-website/Science/334067_a_335396]
-
fârciturile cu fan ce sunt făcute lângă sura ori în aproperea grajdurilor. Portul popular femeiesc , așa cum este surprins în fotografiile din casele familiilor din Luminișu, cuprindea: năframa, spăcelul (cămașă), poalele albe și zadia neagră. La acestea se puteau adaugă un pieptar . Bărbații purtau cușma, spăcel și izmene albe. La fel ca și la femei, bărbații puteau purta pieptar iar iarnă sumane și cioareci de lâna. Orice oaspete ce trece pragul unei case din Luminișu cu siguranță nu va pleca cu stomacul
Luminișu, Sălaj () [Corola-website/Science/301806_a_303135]
-
surprins în fotografiile din casele familiilor din Luminișu, cuprindea: năframa, spăcelul (cămașă), poalele albe și zadia neagră. La acestea se puteau adaugă un pieptar . Bărbații purtau cușma, spăcel și izmene albe. La fel ca și la femei, bărbații puteau purta pieptar iar iarnă sumane și cioareci de lâna. Orice oaspete ce trece pragul unei case din Luminișu cu siguranță nu va pleca cu stomacul gol. Tradițională este plăcintă creată făcută cu brânză dulce de vacă sau cu brânză de oaie. Horinca
Luminișu, Sălaj () [Corola-website/Science/301806_a_303135]
-
acesteia trec la grecocatolicism . După scoaterea în afara legii a acestei confesiuni, în 1948, majoritatea redevine ortodoxă. Portul popular în Țara Hațegului a dispărut din uzul zilnic. Bărbații purtau pantaloni lungi, curea lată și laibăr iar femeile cămașă, opreg, catrință și pieptar. Pe cap, femeile purtau broboade lungi, ce atârnau, pe spate, până aproape de călcâie. La gât aveau salbe de bani sau mărgele iar în față și în spate purtau fote, de obicei negre . În prezent portul popular hațegan mai poate fi
Țara Hațegului () [Corola-website/Science/305695_a_307024]
-
pieselor sale componente fiind produse ale gospodăriei propri. La costumul femeiesc, piesele „de rezistență” au fost: vălitoarea albă, cârpele negre sau înflorate, „"șurțele"” (șorțurile) negre sau „"vinete"” , în două sau trei foi, catrințele roșii, „românești” sau „oacheșe” , iile cu fodori, pieptarul cu flori roșii și „ciucurei” în aceeași tonalitate, buboul negru sau săin, nelipsit din portul bătrânelor. Costumul bărbătesc avea următoarele piese specifice: cămașa cu mânecă largă sau cu pumnași, cioarecii albi, strânși pe picior, laibărul și recălul din postav negru
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
scafandru din interior. Costumul era complet etanș și îmbrăca scafandrul complet cu excepția mâinilor care se puteau pune în niște mănuși din cauciuc etanșe la încheieturi. Costumul mai era prevăzut și cu o garnitură solidă din cauciuc ce se prindea de pieptar. Casca era detașabilă și se putea fixa de pieptar printr-un filet special. Costumul mai era prevăzut cu tălpi din plumb. Cu aparatul Siebe se puteau efectua scufundări până la adâncimea de 54 m. Apare astfel echipamentul greu de scufundare cu
Costum de scafandru cu cască () [Corola-website/Science/315365_a_316694]
-
scafandrul complet cu excepția mâinilor care se puteau pune în niște mănuși din cauciuc etanșe la încheieturi. Costumul mai era prevăzut și cu o garnitură solidă din cauciuc ce se prindea de pieptar. Casca era detașabilă și se putea fixa de pieptar printr-un filet special. Costumul mai era prevăzut cu tălpi din plumb. Cu aparatul Siebe se puteau efectua scufundări până la adâncimea de 54 m. Apare astfel echipamentul greu de scufundare cu costum și cască rigidă alimentat de la suprafață cu aer
Costum de scafandru cu cască () [Corola-website/Science/315365_a_316694]
-
greutăți din plumb de 16 kg fiecare. Aranjarea acestora este funcție de modelul de echipament greu ce se utilizează. Greutățile au trei inele de care se fixează două saule în partea de sus și una în partea de jos. Plastronul sau pieptarul este piesa cu care se fixează casca de costum. Este fabricat din cupru și prevăzut cu un număr de 2, 3, 6, 8, sau 12 prezoane din alamă filetate. Prezoanele trec prin orificiile gulerului costumului fixându-se cu piulițe fluture
Costum de scafandru cu cască () [Corola-website/Science/315365_a_316694]
-
pictura bisericii el a realizat portretul preotului ctitor, Gheorghe Prunescu și al soției sale , ambele fiind expuse după realizare ,pe zidul de la intrarea din interiorul bisericii. Portretul preotesei este deosebit de interesant prin specificul vestimentației,....este încărcată cu mărgele multicolore ,un pieptar cusut după modelul tradițional țărănesc în culori vii,asortate cu cele de pe ea, iar pe cap o maramă din fir de mătase ,țesută în casă. Ambele portrete au fost furate din biserică. Strădaniile preotului Gheorghe Prunescu(care a fost și
Balota, Vâlcea () [Corola-website/Science/301977_a_303306]
-
de chemare la oaste ce presupunea participarea tuturor oamenilor liberi la război. Înrolarea putea fi evitată prin plătirea unei sume de bani. Francii erau infanteriști, luptau cu topoare, lănci, săbii cu două tăișuri sau săbii scurte, se apărau cu un pieptar din piele de animal acoperit cu plăci de metal și purtau o cască conică și un scut mare de lemn. Cavaleria avea o poziție tot mai importantă în cadrul armatei. Au preluat scărița de șa de la avari, ceea ce permitea cavalerului să
Imperiul Carolingian () [Corola-website/Science/297921_a_299250]
-
La etajul clădirii sunt expuse piese importante de etnografie și artă populară din principalele zone etnografice ale județului: Suceava, Fălticeni, Rădăuți, Humor, Câmpulung și bazinul Dornelor. Sunt de menționat țesături (ștergare, traiste, costume tradiționale, scoarțe, lăicere), haine de blană (cojocel, pieptar, pieptar cu poale), obiecte din lemn (furcă de tors, blidare, tacâmuri), obiecte de ceramică neagră de Marginea și de ceramică smălțuită de Rădăuți, salbele de zestre, ornamente de mărgele, coarne pentru praf de pușcă etc. În prezent, muzeul are denumirea
Hanul Domnesc din Suceava () [Corola-website/Science/321952_a_323281]
-
etajul clădirii sunt expuse piese importante de etnografie și artă populară din principalele zone etnografice ale județului: Suceava, Fălticeni, Rădăuți, Humor, Câmpulung și bazinul Dornelor. Sunt de menționat țesături (ștergare, traiste, costume tradiționale, scoarțe, lăicere), haine de blană (cojocel, pieptar, pieptar cu poale), obiecte din lemn (furcă de tors, blidare, tacâmuri), obiecte de ceramică neagră de Marginea și de ceramică smălțuită de Rădăuți, salbele de zestre, ornamente de mărgele, coarne pentru praf de pușcă etc. În prezent, muzeul are denumirea Muzeul
Hanul Domnesc din Suceava () [Corola-website/Science/321952_a_323281]