278 matches
-
cu seară și oala de grăunțe./ Pe la ferești, sclipire de ger și-ntunecime/ Și nime nu-i s-aducă vreo știre de la nime./ Acele nopți de iarnă în casa din hotar/ Când liniștea te-ncinge și-o porți ca un pieptar/ Și parcă-n jurul mesei uităm c-afară-i frig/ Cum fierbe mămăliga și-n hârb jumări se frig./ Pe grinzi umbrește lampa și-o vorbă când mai spui/ O soarbe fiecare încet din blidul lui./ Acelor nopți de iarnă le mai
Caligrafiile memoriei by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4605_a_5930]
-
înalt de nocivizare a echipamentului de protecție sau la o murdărie excesivă a echipamentului de lucru, pentru a se asigura o mai bună întreținere a acestuia, conducerile întreprinderilor vor putea acorda 2 bucăți din sortimentele respective (salopete, halate, pantaloni cu pieptar, combinezoane contra prafului etc.) cu dublarea duratei prevăzute pentru o singură bucată. De asemenea, la meseriile pentru care s-a prevăzut că echipament de protecție sau de lucru unul din următoarele sortimente: salopeta, halat, combinezon, pantaloni cu pieptar, acestea avînd
ORDIN nr. 9 din 23 iunie 1972 cu privire la aprobarea Normativului Republican pentru acordarea echipamentului de protecţie şi a echipamentului de lucru, precum şi a instrucţiunilor de aplicare SUPLIMENT LA REVISTA "PROTECŢIA MUNCII" nr. 1-2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106347_a_107676]
-
pantaloni cu pieptar, combinezoane contra prafului etc.) cu dublarea duratei prevăzute pentru o singură bucată. De asemenea, la meseriile pentru care s-a prevăzut că echipament de protecție sau de lucru unul din următoarele sortimente: salopeta, halat, combinezon, pantaloni cu pieptar, acestea avînd aceeași funcție, vor putea fi schimbate între ele, ținînd seama de condițiile de securitate, respectiv de pericolul prinderii îmbrăcămintei de către organe de mașini în mișcare. Asemenea schimbări se pot face și între costumul vătuit și vestă vătuita. 9
ORDIN nr. 9 din 23 iunie 1972 cu privire la aprobarea Normativului Republican pentru acordarea echipamentului de protecţie şi a echipamentului de lucru, precum şi a instrucţiunilor de aplicare SUPLIMENT LA REVISTA "PROTECŢIA MUNCII" nr. 1-2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106347_a_107676]
-
Mai scotea 2-3 cergi de acoperit. Fetele și feciorii, perechi, rămași în șezătoare, se culcau și dormeau toți împreună, unii lângă alții, cât erau casa și așternutul de mari. Atât fetele, cât și feciorii, nu se dezbrăcau, dormeau îmbrăcați. Doar pieptarele și sumanele și le puneau de căpătâi, în loc de perină. Nu se stingea lampa, ci se potolea, iar focul ardea mocnit în cuptor, ori în șpori. Fetele și feciorii perechi nu dormeau de fapt, ci stăteau la povești în șoaptă. fiecare
Folclor din timpul comunismului și nu numai... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/14853_a_16178]
-
cătrânță șî ciupag, / Cu opreg, poale, lăibărac, / Duminica la horă mă îmbrac. / [...] / Haine sângură îmi țăs,“. Cotumul tradițional al țărăncii românce este compus din cârpă, baticul ce-i acoperă capul, ciupag, o cămașă peste care poartă în funcție de anotimp laibăr sau pieptar (vestă), cojoc, poale (fustă), catrință (șorț înflorat), opreg (țesătură cu franjuri purtată peste poale), brâu și opinci (încălțăminte de piele sau cauciuc). Costumul tradițional al țăranului român are pe lângă opinci, cojoc, pieptar și laibăr, obiecte vestimentare bărbătești precum izmene (pantaloni
SATUL CU TRADIŢIILE ŞI OBICEIURILE LUI DESPRINSE DIN POEZIILE ÎN GRAI BĂNĂŢEAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382434_a_383763]
-
cămașă peste care poartă în funcție de anotimp laibăr sau pieptar (vestă), cojoc, poale (fustă), catrință (șorț înflorat), opreg (țesătură cu franjuri purtată peste poale), brâu și opinci (încălțăminte de piele sau cauciuc). Costumul tradițional al țăranului român are pe lângă opinci, cojoc, pieptar și laibăr, obiecte vestimentare bărbătești precum izmene (pantaloni) și cămașă lungă legată la mijloc cu un brâu. Costumele tradiționale erau făcute de oamenii satului și aici putem aminti că țăranii erau buni meșteșugari. Pe lângă faptul că erau buni zidari, dulgheri
SATUL CU TRADIŢIILE ŞI OBICEIURILE LUI DESPRINSE DIN POEZIILE ÎN GRAI BĂNĂŢEAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382434_a_383763]
-
zonă. La muzeul etnografic veți descoperi piese și costume naționale, vechi de peste 100 de ani, lucrate manual de femeile din localitate, alături de trăistuțe, botoșei sau semne de carte de diferite dimensiuni, împletite tot manual. Se mai pot admira bundițe sau pieptare cu multe ornamente ce definesc croiala, viu colorate cu motive vegetale, ștergare ori țesături din lână și in ce se atârnă pe perete sau cerga. Casa-muzeu, de numai două camere, este veche de peste 100 de ani, așa cum sunt și alte
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
așezat în capul mesei. Avea fața adânc brăzdată de riduri și niște ochi negri, alunecoși. Pe cap purta o pălărie verde țuguiată, cu o pană de păun înfiptă în funda de la panglică. Peste cămașa albă cu mâneci largi, avea un pieptar cenușiu brodat pe margini. Liniște! țipă Maricel, cu o voce tunătoare pe care n-ai fi bănuit că o are. Tăceți din gură, că deranjați ceilalți clienți! adăugă el, cu glas mai molcom de astă dată. Deși stătea cu spatele la el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
unii dintre luncași a impusă și prelucrarea pieilor, atât a mieilor, cât și a oilor și caprelor. Multă vreme îmbrăcămintea bărbătească țărănească era făcută în casă, de femei, dar prelucrarea pieilor, de la dubit și pânăă la confecționat cojoace, cojocele, bundițe, pieptare, căciuli, chimire, unele înflorate, era făcută de meșteri specializați. După dubit, pieile erau uscate și curățate pânăă deveneau moi și de culoare albă. Cojocarul era croitor, el croia materialul și-l cosea cu mâna, dar folosea și mașina. Obiectele de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
simigii, Nastratin topește, la "jar alb," in, sunând în cazane, e cetatea "ruptă din coastă de soare", încremenită în slavă, utopia poetului, raiul său geometric, "vis al dreptei simple", al creației. Aici își primește poetul pe derizoriul său argonaut cu pieptar nu de aur, ci de lână verde, semn al degradării și al putrezirii, căci, într-adevăr, Nastratin Hogea, mereu soitariu, bufon, eșuează cu caicul său la mal, părând, cu fălcile încleștate, ca se autoadevoră: "Pic lângă pic, smalț negru, pe
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
florale și geometrice, maramă țesută din fire subțiri de borangic, frumos ornamentată, iar pe frunte, fesul de catifea neagră brodată în filigran. în urma ei, mama Stanca, gârbovită de ani, în portul bătrânesc - cu ștergar alb, fotă, ie și peste ea, pieptar cusut cu ornamente populare, parcă coborâte din fotografia lui Luca Paul cu bătrânele satului. Veniseră să-și vadă lada de zestre, frumos gătită de un iscusit meșter popular, și mare le-a fost surprinderea și supărarea că locul care altădată
O ALTĂ SULTĂNICĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360854_a_362183]
-
orașul Huedin. Câtă bucurie, câtă dragoste și câtă lumină au transmis acești copii, numai cei prezenți au putut să simtă! Straiul popular tradițional - cu fetele îmbrăcate cu spăcele cusute în culori vii, poale din in, zadii cu bucure, buici și pieptare tradiționale, învelite cu binecunoscutele năfrămi specifice zonei, iar „flăcăii” cu cămăși naționale, sumane, pantaloni de pânză albă și cușme de astrahan, majoritatea purtând opincuțe în piciorușe și fiecare în parte având tricolorul drept simbol național pe piept, pe căciuli sau
COLINDĂM, DOAMNE, COLINDĂ! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363598_a_364927]
-
foc mic, iar ei dăduseră fuga, să-și mai vadă și de alte treburi, între timp! Parcă îi și vedeam apărând de după dealuri, îmbrăcați în pantaloni și cămăși din pânză albă, cămăși încrețite-n brâu cu cingători colorate domol, pe sub pieptarele de culoarea mierii de mai, pieptare cu chenare cafenii și cărămiziu deschis. Voinici și plini de viață, păreau rupți din stâncile ce alcătuiau munții! Sosise ceasul să se adune la mesele dimprejurul vetrei, mese făcute din dealurile pe care și
VULCANII NOROIOŞI , DE IOANA STUPARU de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1302 din 25 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349498_a_350827]
-
să-și mai vadă și de alte treburi, între timp! Parcă îi și vedeam apărând de după dealuri, îmbrăcați în pantaloni și cămăși din pânză albă, cămăși încrețite-n brâu cu cingători colorate domol, pe sub pieptarele de culoarea mierii de mai, pieptare cu chenare cafenii și cărămiziu deschis. Voinici și plini de viață, păreau rupți din stâncile ce alcătuiau munții! Sosise ceasul să se adune la mesele dimprejurul vetrei, mese făcute din dealurile pe care și le șlefuiseră anume, mese uriașe la
VULCANII NOROIOŞI , DE IOANA STUPARU de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1302 din 25 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349498_a_350827]
-
ea, pentru a o ține să nu cadă când urma să ridic broderia și am rămas țintuit pe loc: femeia care tocmai îmi vorbise era Maica Domnului. Același chip trist, aceiași ochi mari și negri, aceiași rochie albastră cu un pieptar alb și cu cusături fine, aceiași pelerină vișinie cu model auriu pe margini. A fost un moment de iluminare și mi-am adus aminte de vorbele prietenului meu care-mi spunea ” S-o chemi mereu pe Maica Domnului. Ai să
ATHOSUL NEAMULUI MEU (3) de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1080 din 15 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350411_a_351740]
-
pentru a se încălzi cât mai puține camere. În camera din mijloc se intră direct de afară. Are lut pe jos, aici se țin obiectele de tors și de țesut: războiul, urzarul, rășchitorul, sucala, furca, fusul, roți de tors, vârtelnița, pieptar pentru câlți, sucala, unelte de muncă la câmp și de uz casnic: seceră, coșuri, presa pentru stors struguri, mierța pentru măsuratul porumbului, cât și obiecte de îmbrăcăminte: coloape (pălării) din paie. Ca și în casele specifice celorlalte localități și aici
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
compun din: năframă cu pui (floricele) care se poartă legată la spate, pe sub ea femeile măritate aveau și ceapță (suport de carton), cămașă țesută în război din bumbac sau din in, cusută cu șire ornamentate cu mărgele, în culori estompate, pieptar care pentru femeile mai în vârstă este din catifea neagră cu ornament mai strălucitor pe margine sau cusătură, pieptarul pentru fetele tinere se închide pe laterală, iar în față are cusătură un model floral sub formă de coroniță, cămașă albă
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
suport de carton), cămașă țesută în război din bumbac sau din in, cusută cu șire ornamentate cu mărgele, în culori estompate, pieptar care pentru femeile mai în vârstă este din catifea neagră cu ornament mai strălucitor pe margine sau cusătură, pieptarul pentru fetele tinere se închide pe laterală, iar în față are cusătură un model floral sub formă de coroniță, cămașă albă, lungă peste care se află poalele cu dantelă sau cu șipcă (cipcă), în față se purta șurțul cu piană
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
țesută în război, neagră, simplă, din lână. Alte costume au șurț din mătase cu două fețe, cu cusătură de mătase pe ea, cu franjuri și dantelă, iar bătrânele purtau și rochie de lână groasă, cu modele aplicate. Iarna se purtau pieptare de lână albă sau cu cusătură, iar cele pentru femei bătrâne erau de culoare neagră și mai simple. Costumele bărbătești sunt alcătuite din: colop cu bentiță aplicată cu motive florale făcute din mărgele, cu pană de struț (pom ornamental, veșnic
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
gât, la poale și la mânecă are broderie sau cusătură simplă de culoare galbenă sau cu dantelă, modelul de la poale este diferit de cel de la mânecă, curea cu mărgele, cele vechi aveau motive geometrice, cele mai noi au motive florale, pieptar din piele de miel cu lână pe interior și cănaci (ciucuri), uioș (suman) din lână neagră, țesută în război și dusă la piuă, ițari albi din lână, cioareci (șoareși), pantaloni din pănură, lână țesută și dată la piuă, opinci în
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
își prezintă costumul: „Acest costum este format din cămașă cu ciupag, cu umăr și cu cheiță. Jos are dantelă adunată în obinzâcă (la gât) și pânză în război țesută. Se leagă cu doi cănaci, fundiță din ei să faci. Port pieptar peste cămașă din piei de oaie lucrată. Roată-i pusă o betea cusută tot cu mâna, tot cu flori viu colorate Și cu bănuței aranjate. Șurțul mi-i din catifea cusut de bunica mea Când era de vârsta mea, cusut
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
Dar nu-i de-ajuns de morți să te înduri, Popor secat de aur și păduri, Cu dreapta te închini, cu stânga furi! Te-ai ridicat de-atâtea ori din tină Și-ai renăscut lumina din lumină. Luptat-ai cu pieptare și securi, Popor secat de aur și păduri, Cu dreapta te închini, cu stânga furi! Îi uiți pe-acei care-au înfrânt intrușii, Eroi fără morminte, nesupușii. Acuma te conduc lepădături, Popor secat de aur și păduri, Cu dreapta te
CU DREAPTA TE ÎNCHINI, CU STÂNGA FURI! de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366343_a_367672]
-
Elisabete sau Ilene își relevă măiestria lor neîntrecută, conturează cu sârg și temeinicie în fir de borangic roșu, albastru, galben, motive florale, antropomorfe și zoomorfe pecetluite în creații de artă populară neasemuite: ii și fote, tulnici și dulmane, chimire și pieptare înflorate inegalabil, toate admițând echilibrul preocupărilor țărăncii din Muscel. Se numesc cusătorese, și-atât. A încercat cineva să le zică altfel și au zâmbit. Binevoitor sau nedumerit. Măiestria lor a fost mărturisită și încercată -în creații de artă plastică folosindu
ŢĂRANCA DIN MUSCEL ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366733_a_368062]
-
acestora. Dascălii liceului piarist sunt pedagogi eminenți, unii foarte erudiți. De câte ori poate, tatăl lui Avram îl vizitează la școala din Cluj. Judele din Vidra de Sus e descris ca fiind „om frumos, înalt, îmbrăcat în port românesc: cioareci de aba, pieptar cusut cu fir de aur, om ca de 50-51 ani.” El se interesează de situația școlară a fiului său și e mulțumit văzându-i rezultatele bune la învățătură. După terminarea liceului, Avram va absolvi Facultatea de Drept din Cluj, în
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A 140 DE ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A „CRĂIŞORULUI MUNŢILOR” – EROUL NAŢIONAL, LUPTĂTORUL ŞI PATRIOTUL ROMÂN AVRAM IANCU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/351276_a_352605]
-
cumplită. Nemernicul era supradotat, dar în nici un caz intelectual! Răcnea fericit, întrebând-o dacă recunoaște vârtoșenia lui, cerând de băut, răsturnând cana de fier ce-i fusese înmânată cu o oarecare ceremonie de unul dintre participanți, vărsă pe lângă gură peste pieptarul de zale și cuprins de frenezie dezgoli trupul aproape inert al femeii. Aici avu o clipă de derută! - Prea nobili cavaleri, veniți a privi și a vă minuna! Iată domnița aceasta a noastră nu are păr și, vai, păcatelor noastre
STRANIA AVENTURĂ A DOAMNEI SCHWARTZ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350735_a_352064]