74 matches
-
de altă parte, pierduse conștiința deținerii Adevărului Revelat și a Predaniei. Întreaga gândire teologică naeionesciană dă măsura unui creștinism dogmatic, ecleziologic și mistic, recuperând realismul metafizic și sacramental patristic, printr-un limbaj viu, modern prin argumentare, ce se desprinde de pietismul, psihologismul și utopiile intelectuale ale secolului al XIX-lea. De fapt, activitatea lui Nae Ionescu se derula sub patronajul Sfântului Sinod și al Pariarhului Miron Cristea cu care filosoful întreținea raporturi personale. Apărător al disciplinei canonice și al dogmaticii ortodoxe
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
având ca singur îndreptar de măsură Predania, canoanele și dogma, nu poate decât să contribuie la îndreptarea disfuncționalităților care riscă să pericliteze comunitatea spirituală. Păstrătoare atentă și lucidă a Tradiției creștine, intelectualitatea interbelică criterionistă, patronată de Nae Ionescu 25, denunțând pietismul și psihologismul, ortodoxia habotnicilor și științificitatea inovatorilor, a reprezentat vârful de lance al Bisericii, aducând o prospețime și o noutate în exprimare, izvorâte din trăirea directă a valorilor religioase. Dezbaterile teologice realizate la un nivel maximal de competență, într-un
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
cred, spirite abuzive. Într una, apar frecvent frazeologi ai unei „libertăți“ fără criterii, ateiști militanți, anarhiști, postmoderniști, profesioniști de tip leninist ai „societății civile“, mistici ai științei luminate sau gazetari de scandal. În cealaltă, se pot identifica ideologi palizi ai pietismului, bigoți surescitați, slujitori obtuzi ai literei și ai ortopraxiei decerebrate etc. Și de o parte, și de alta, există oarecari justificări. E mai mult sau mai puțin normal ca firile „artiste“ și „branșate“ să voteze pentru, iar cele evlavioase, drept-credincioșii
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
cele de la nunțile de la țară, sunt expuse stive întregi de cărți religioase. Câteva titluri, alese la întâmplare : Ușa pocăinței, Dai voință, iei putere, a celebrului părinte Nicodim Măndiță, sau Izvorul tămăduirii ; volumele mi se par a fi reminiscențe ale unui pietism popular din anii 1980, tolerat de autoritățile comuniste ale perioadei. Redactorul-șef al editurii este un individ spătos, cam la 50 de ani, o prezență impunătoare. Poartă cu naturalețe cușmă și vestă din blană de oaie așa cum un PDG din
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
indeterminată. Prioritatea este dată de semnificația religioasă, care nu coincide întotdeauna cu antropologia religiilor, ci mai degrabă cu noțiunea de „caritas” teologic (De Luca, 1995 : 130), o relație binevoitoare față de ființa umană. Iată de ce, în înțelegerea religiei populare și a pietismului asociat, științele pozitive par a fi neputincioase. Nefiindu-mi însă mereu accesibilă teologia, de multe ori mi-a rămas ca unealtă doar descrierea literară. Miracolul și logica sa. Nevoia de miracol Joachim Bouflet, autorul unei cunoscute „istorii a miracolelor”, disponibilă
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
cincisprezece. Ceva enorm! Dar nivelul, cum arătam mai înainte, scădea mereu: în timpul când am fost eu acolo așadar, mai erau oameni care știau ebraică, Talmudul și altele asemenea, dar erau puțini... S.A.: ...ântr-o populație în care supraviețuia mai curând un pietism popular și semisecularizat... M.I.: Exact. Oamenii nu voiau să lucreze sâmbăta, unchiul meu, șeful, închidea ochii... Tatăl meu, de exemplu, nu a lucrat niciodată sâmbăta. S.A.: Oricum, în regiune, trebuie să fi știut și voi atunci, exista o „problemă” și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
și-a scris simplu predicția: în notepad. În baza scrierii, unde nu există efecte speciale. Fără diacritice. Fără ajutorul dicționarului, care să-ți mai mute automat câteva fraze. A dat predicția folosind un instrument extrem de simplu. Că o formă de pietism față de marea conexiune (MC) a secolului XX: neurochimie - contracultură - tehnologie. În 2008, scăparea, daca nu esti precum cei trei vrăjitori, e să intri în rețeaua mării conexiuni. Și să nu mai freci mentă. Spre o meteorologie culturală Cristian Neagoe Trendurile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
divin. Dar, în felul acesta, a condus la individualism, la anemierea gîndirii simbolice și, pînă la urmă, la o (și mai mare) autonomie a rațiunii față de credință. Reforma catolică a dus, de partea ei, la codificare dogmatică excesivă și la pietism baroc. Or, prin neutralitatea lor de principiu, științele religiei nu fac o critică menită să se transforme la rîndul ei în dogmă, ci propun o descriere a faptelor credinței și a logicii care le susține. De aceea, pot servi drept
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
faptele de cultură să-și piardă însemnătatea. Pentru noi însă creațiile culturale au deopotrivă o valoare moral religioasă din moment ce îndeplinesc condiția de a fi plăsmuite ca și cum Dumnezeu le-ar plăsmui și de înrâuri prin puterea lor spre folosul tuturor în pietism, care a luat cea dintâi și cea mai hotărâtă atitudine critică față de cultură nu se observă nici un entuziasm pentru creațiile ei(Johannes Wendland: Handbuch der Sozialethik, pag. 29 ). Iar un teolog protestant formulează în modul următor punctul de vedere luteran
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
de altă parte, pierduse conștiința deținerii Adevărului Revelat și a Predaniei. Întreaga gândire teologică naeionesciană dă măsura unui creștinism dogmatic, ecleziologic și mistic, recuperând realismul metafizic și sacramental patristic, printr-un limbaj viu, modern prin argumentare, ce se desprinde de pietismul, psihologismul și utopiile intelectuale ale secolului al XIX-lea. De fapt, activitatea lui Nae Ionescu se derula sub patronajul Sfântului Sinod și al Pariarhului Miron Cristea cu care filosoful întreținea raporturi personale. Apărător al disciplinei canonice și al dogmaticii ortodoxe
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
având ca singur îndreptar de măsură Predania, canoanele și dogma, nu poate decât să contribuie la îndreptarea disfuncționalităților care riscă să pericliteze comunitatea spirituală. Păstrătoare atentă și lucidă a Tradiției creștine, intelectualitatea interbelică criterionistă, patronată de Nae Ionescu 25, denunțând pietismul și psihologismul, ortodoxia habotnicilor și științificitatea inovatorilor, a reprezentat vârful de lance al Bisericii, aducând o prospețime și o noutate în exprimare, izvorâte din trăirea directă a valorilor religioase. Dezbaterile teologice realizate la un nivel maximal de competență, într-un
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
divin. Dar, în felul acesta, a condus la individualism, la anemierea gîndirii simbolice și, pînă la urmă, la o (și mai mare) autonomie a rațiunii față de credință. Reforma catolică a dus, de partea ei, la codificare dogmatică excesivă și la pietism baroc. Or, prin neutralitatea lor de principiu, științele religiei nu fac o critică menită să se transforme la rîndul ei în dogmă, ci propun o descriere a faptelor credinței și a logicii care le susține. De aceea, pot servi drept
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
reținerea de la cele lumești, sau măsura consumului și a traiului pe pământ, era o stare caracteristică pentru comunitățile de creștini protestanți. Conform lui Weber purtătorii istorici ai spiritului ascetic sunt în principal următoarele patru direcții de gândire protestante 149: calvinismul, pietismul, metodismul și sectele care își au originea în mișcarea anabaptistă. În ceea ce privește calvinismul, Weber arată că ,,dogma sa cea mai caracteristică a fost considerată atunci și este în general și astăzi doctrina cu privire la alegerea prin grație"150. Conform acestei doctrine ,,nu
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Perspective și probleme ecumenice. 5. Reforma protestantă, reforma catolică și contrareforma (Luther, Melanchthon, Zwingli, Calvin, Honterus, Hebler, concilium tridentinum). 6. Influențele disputei despre împărtășanie în Transilvania (secolul 16-lea), 7. Ortodoxia protestantă în Europa și Transilvania (sec. 17-lea), 8. Pietismul și iluminismul (Spener, Francke, Zinzendorf, Ziegenbalg, Brukenthal). 9. Confesionalisarea și liberalismul protestant, 10. Acomodare și rezistență - Biserica în sec. 20-lea. 11. Mișcarea ecumenică și catolicismul român (sec. 19-lea până în prezent). 12. Profilul creștin în lumea secularizată. BIBLIOGRAFIE 1
ORDIN nr. 5.670 din 15 noiembrie 2006 privind aprobarea Programei pentru concursul naţional unic pentru ocuparea posturilor didactice declarate vacante în învăţământul preuniversitar la disciplina Religie evanghelică - confesiunea augustană. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/183378_a_184707]
-
probleme ecumenice 5. Reforma protestantă, reforma catolică și contrareforma (Luther, Melanchthon, Zwingli, Calvin, Honterus, Hebler, concilium tridentinum) 6. Influențele disputei despre împărtășanie în Transilvania (secolul al 16-lea) 7. Ortodoxia protestantă în Europa și Transilvania (secolul al 17-lea) 8. Pietismul și iluminismul (Spener, Francke, Zinzendorf, Ziegenbalg, Brukenthal) 9. Confesionalisarea și liberalismul protestant 10. Acomodare și rezistență - Biserica în secolul al 20-lea 11. Mișcarea ecumenică și catolicismul român (secolul al 19lea până în prezent) 12. Profilul creștin în lumea secularizată Bibliografie
ORDIN nr. 3.342 din 28 februarie 2012 privind aprobarea unor programe pentru acordarea definitivării în învăţământ. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239572_a_240901]
-
ale teologiei, psihologiei și literaturii, el este o figură influentă în gândirea contemporană. Se naște la 5 mai 1813, în Copenhaga, ca al șaptelea fiu al lui Michael Pedersen Kierkegaard și al Anei Sorensdatter Lund. Copilăria sa stă sub semnul pietismului auster și melancoliei tatălui. Tatăl său, un om profund religios și obsedat de sentimentul păcatului, a influențat dezvoltarea tânărului Soeren în direcția unei melancolii religioase și a unei imaginații fastidioase. Studiază teologia intre anii 1830 și 1840 la Universitatea din
Søren Kierkegaard () [Corola-website/Science/298030_a_299359]
-
teologic ortodox "St.Vladimir." Devine doctor honoris causa al Universității Statului New York. În anul 1955 se retrage din funcția de decan, fiind numit în această funcție renumitul sau discipol Ioannis Zizioulas. În opera să, profesorul de teologie este influențat de pietismul, scolastica și mistica teologica rusă, precum și de scrierile patristice eline. Apropiat inițial de Serghei Bulgakov, respinge mai tarziu teologia „sophiologică” a acestuia, aprofundând dogmatica teologica tradițională.
Gheorghe Florovski () [Corola-website/Science/309580_a_310909]
-
și greacă veche. Engleza urma să o învețe mai târziu autodidact. La vârsta de 16 ani avea deja un masterat în teologie și scrisese unele lucrări, inclusiv în colaborare cu Johannes Fabricius (1644-1729). La universitate s-a simțit atras de pietism, la început ca o reacție împotriva formalismului luteran ortodox, „pietism” fiind un termen care uneori includea diferite idei creștine esoterice sau eretice. A devenit apoi un discipol al lui Johann Jacob Zimmermann (1642-1693), un matematician, astronom și teolog, care fusese
Johannes Kelpius () [Corola-website/Science/318924_a_320253]
-
autodidact. La vârsta de 16 ani avea deja un masterat în teologie și scrisese unele lucrări, inclusiv în colaborare cu Johannes Fabricius (1644-1729). La universitate s-a simțit atras de pietism, la început ca o reacție împotriva formalismului luteran ortodox, „pietism” fiind un termen care uneori includea diferite idei creștine esoterice sau eretice. A devenit apoi un discipol al lui Johann Jacob Zimmermann (1642-1693), un matematician, astronom și teolog, care fusese dat afară din post în 1685 datorită faptului că prezisese
Johannes Kelpius () [Corola-website/Science/318924_a_320253]
-
(în ) este o doctrină ascetică protestantă, apărută în Germania secolului al XVII-lea, care susține respectarea riguroasă a practicilor religioase și pietatea. În pietism, legătura dintre credincios și Dumnezeu se face direct, fără intermediari. Martin Luther a introdus noțiunea separării vieții obișnuite a oamenilor, de viața spirituală. În separarea bisericii de stat trebuie văzută originea "pietismului protestant", care s-a definit ca o compartimentare
Pietism () [Corola-website/Science/323026_a_324355]
-
respectarea riguroasă a practicilor religioase și pietatea. În pietism, legătura dintre credincios și Dumnezeu se face direct, fără intermediari. Martin Luther a introdus noțiunea separării vieții obișnuite a oamenilor, de viața spirituală. În separarea bisericii de stat trebuie văzută originea "pietismului protestant", care s-a definit ca o compartimentare a vieții, astfel ca, într-un fel să fie tratate chestiunile lumești, și într-altul viața spirituală. ul reprezintă o concentrare pentru cultivarea vieții spirituale lăuntrice și retragerea din sfera publică, apreciată
Pietism () [Corola-website/Science/323026_a_324355]
-
a vieții, astfel ca, într-un fel să fie tratate chestiunile lumești, și într-altul viața spirituală. ul reprezintă o concentrare pentru cultivarea vieții spirituale lăuntrice și retragerea din sfera publică, apreciată a fi un mediu păcătos, dominat de rău. Pietismul a apărut ca o reacție la tendința laicizantă a calvinismului și luteranismului, susținând că trebuie să se pună mai mult accentul pe viața creștină decât pe doctrină, să existe mai multă pietate decât știință, mai multă iubire între oameni prin
Pietism () [Corola-website/Science/323026_a_324355]
-
în ea dar Sofia Magdalena a fost nepopulară. A fost acuzată că a creat un fel de cerc în jurul Curții și a familiei regale. Era văzută ca fiind arogantă și mândră. Trecutul ei într-un mediu religios a influențat introducerea pietismului la Curte. Deși Curtea era strictă era luxoasă. Regina a fost foarte interesată de lux, pompă, modă și bijuterii și cheltuia mari sume de bani pe lux într-o perioadă de sărăcie a țării. Mai târziu a fost criticată că
Sofia Magdalena de Brandenburg-Kulmbach () [Corola-website/Science/322586_a_323915]
-
în varianta atemporala, cum poți împăca smerenia cu personalitatea, asceza cu senzualitatea, riguarea cu pathosul? Cum poți fi ascultător cu tradiția fără să fii flasc și previzibil, cum poți fi nou fără orgoliu, conform fără să fii convențional, evlavios fără pietism și fără ipocrizie? Răapunsurile lui Sorin Dumitrescu se organizează în jurul a trei repere inconturabile: Dar dincolo de aceste trei repere mai e ceva. Sondajul „arheologic” în măruntaiele artei bizantine duce, în final, la descoperirea unei dimensiuni, pe care numai practicantul, numai
Sorin Dumitrescu () [Corola-website/Science/335204_a_336533]