110 matches
-
de servitute și în genere de toate drepturile de care se poate folosi proprietarul, si se folosește întocmai că însuși proprietarul. (Cod civil 517, 554, 576 și urm., 639). Articolul 537 Uzufructuarul se folosește asemenea întocmai că proprietarul de minele, pietrăriile și nisipurile ce sunt în exploatare la deschiderea dreptului de uzufruct. Dacă însă se atinge de o exploatare, care nu s-ar putea face fără o concesiune, uzufructuarul nu se va putea bucura de ea fără a dobândi mai întâi
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 mai 2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138010_a_139339]
-
învoirea guvernului. -------- Dispozițiile art. 537 nu mai sunt aplicabile, întrucât, potrivit art. 135 alin. (4) din Constituția României, bogățiile de orice natură ale subsolului fac obiectul exclusiv al proprietății publice. Articolul 538 Uzufructuarul n-are nici un drept asupra minelor și pietrăriilor nedeschise încă, nici asupra nisipurilor a caror exploatare nu e încă începută, nici asupra comorii care s-ar putea găsi în cursul uzufructului sau. Articolul 539 Proprietarul nu poate prin faptul sau nici cu orice chip vatămă drepturile uzufructuarului. Uzufructuarul
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 mai 2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138010_a_139339]
-
uzufruct. Articolul 536 El se folosește de drepturile de servitute și în genere de toate drepturile de care se poate folosi proprietarul, si se folosește întocmai că însuși proprietarul. Articolul 537 Uzufructuarul se folosește asemenea întocmai că proprietarul de minele, pietrăriile și nisipurile ce sunt în exploatare la deschiderea dreptului de uzufruct. Dacă însă se atinge de o exploatare, care nu s-ar putea face fără o concesiune, uzufructuarul nu se va putea bucura de ea fără a dobândi mai întâi
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la 1 septembrie 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132342_a_133671]
-
dobândi mai întâi învoirea guvernului. --------------- Dispozițiile art. 537 nu mai sunt aplicabile întrucât, potrivit art. 135 din Constituție, bogățiile de orice natură ale subsolului fac obiectul exclusiv al proprietății publice. Articolul 538 Uzufructuarul n-are nici un drept asupra minelor și pietrăriilor nedeschise încă, nici asupra nisipurilor a caror exploatare nu e încă începută nici asupra comorii care s-ar putea găsi în cursul uzufructului sau. Articolul 539 Proprietarul nu poate prin faptul sau nici cu orice chip vatămă drepturile uzufructuarului. Uzufructuarul
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la 1 septembrie 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132342_a_133671]
-
desprins din contemplare. Să ștergem acum colbul istoriei de pe hrisoave și vom afla că din vechime locul apare cu numele de „Schitul Sihăstriei de deasupra Socolei”. Se spune că începuturile schitului sunt legate de retragerea unor călugări aici, sub piscurile Pietrăriei, încă de prin veacul al XVII lea. Intervenția din 1732 a domnitorului Grigore Ghica voievod a dat la lumină un schit cu biserică din piatră și lemn. Tot atunci schitul a fost înzestrat cu mai multe venituri. În iulie 1733
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
Cetățuii prin poarta nordică, adică pe sub turnul „Cina pelerinului”. Cotind-o apoi la stânga, urmăm poteca ce ține șnur pe sub zidul vestic - refăcut al mănăstirii. Când am ieșit la loc deschis, zările ne primesc cu lumina prefirată pe muchea Repedii și Pietrăriei, lăsândune să respirăm în voie, cu gândul la pădurile Bârnovei și Dobrovățului. Dragă prietene, astăzi te voi duce prin locuri pe unde nu am călcat pe vremea drumețiilor noastre...Deschide-ți sufletul și hai să colindăm coclaurile, așa ca altădată
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
până toamna părinții erau la muncile câmpului, îngrijeau animale de la care aveam asigurată hrana, iar iarna mama torcea, țesea, cosea. Tatei îi plăcea să crească porumbei, să facă roate, frânghii, opinci. Eram mândria părinților. Am funcționat ca învățătoare la Școlile Pietrărie și Păun din comuna Bârnova, iar din anul 1975, în urma unui concurs am fost trasferată la Școala nr 16 Iași, în cartierul Mircea cel Bătrân. Din anul 1983, m-am transferat la Școala 17 Iași în cartierul Păcurari, unde sunt
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
până toamna părinții erau la muncile câmpului, îngrijeau animale de la care aveam asigurată hrana, iar iarna mama torcea, țesea, cosea. Tatei îi plăcea să crească porumbei, să facă roate, frânghii, opinci. Eram mândria părinților. Am funcționat ca învățătoare la Școlile Pietrărie și Păun din comuna Bârnova, iar din anul 1975, în urma unui concurs am fost trasferată la Școala nr 16 Iași, în cartierul Mircea cel Bătrân. Din anul 1983, m-am transferat la Școala 17 Iași în cartierul Păcurari, unde sunt
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
natural al existenței sale” (Ion Conea). Acestea pot exprima originea etnică (Ruscova, Sârbi, Bulgaru etc), mențiuni ale unor vechi organizări politice (Vama, Poarta Ungra etc), originea geografică a locuitorilor (Suceveni-jud. Galați, Vrânceni-Bucovina), particularități ale activităților economice (Mălaiu, Viișoara, Bivolari, Stupina, Pietrăria, Ocna Sibiului etc), paticularități ale așezărilor (Capul Codrului, Capul Câmpului),starea materială a locuitorilor (Flămânzi, Bogatu, Calicu etc) ș.a. Nu putem trece cu vederea nici rolul didactic al toponimasticii, trebuind să subliniem importanța explicării de către profesor a sensului toponimelor, corelarea
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Alina-Maria GROSU, Diana-Elena NĂSTURAȘ () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93142]
-
uman, în care se legăna majestuos la ancoră marele vid. Se opri în loc jenat și-și îndreptă spatele de o încovoiere imaginară: deși perfect vertical, se descoperea chircit la marginea umbroasă a femeii, cu ochii în pământ, cerșind cu nerușinare pietrăria ei prețioasă. În curbura întinsă implorator către ea bălteau străveziu toate lucrurile jinduite rămase lui deocamdată neatinse. Îl neliniști până la panică acea apariție mizeră în formă de mână provenind din lăuntru-i, căreia el, Ian Rechner, arhitectul reușitei personale și cetățean
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
pielea fină, ca orice muritor, crește cu fiecare sfert de ceas care trece căci, în acest lăstăriș arzător, urzicător și înțepător, a merge cu picioarele goale, îmbrăcat într-o zeghe din păr de cămilă și a-ți căuta în această pietrărie hrana compusă din lăcuste și miere de albine sălbatice țin de un simț al organizării cu totul remarcabil pentru un ascet. N-aș fi înțeles niciodată latura de yoghin descurcăreț a Înaintemergătorului, despre care nu putem spera decât că avea
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
lespezi în terase, agonisit de unde putea fi găsit, plantat cu legume, vie și pomi roditori (măslini, castani, smochini, migdali, castani, cireși, piersici etc., palmieri. Coastele muntelui au un amestec sărac de conifere, dintre care se înalță chiparoși lănci negre. Piatră, pietrării și iar piatră și pietrării. Case zidite din piatră cioplită. Localități pustiite în ultimul război; case încă ciuruite de bombardamente. Pe unele locuri, fasciști italieni au coborât măcelărind populație pașnică. S-au introdus în meandrele golfului și germanii. Ce dracu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
putea fi găsit, plantat cu legume, vie și pomi roditori (măslini, castani, smochini, migdali, castani, cireși, piersici etc., palmieri. Coastele muntelui au un amestec sărac de conifere, dintre care se înalță chiparoși lănci negre. Piatră, pietrării și iar piatră și pietrării. Case zidite din piatră cioplită. Localități pustiite în ultimul război; case încă ciuruite de bombardamente. Pe unele locuri, fasciști italieni au coborât măcelărind populație pașnică. S-au introdus în meandrele golfului și germanii. Ce dracu au căutat aici? L-au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
sociale convenționale: „Casa lui Bucățică - nu casa părinților lui, că el avea alta - era un bordei urât la înfățișare și vechi, băgat în pământ; dar când intră fata dulgherului înăuntru se cruci: bogății nenumărate, frumuseți de-ți luau vederile, aurării, pietrării...”. Nerăbdarea revelației provoacă refluxul magicu¬lui, semnele imixtiunii în fenomenal fiind șterse odată cu plecarea neofitului în călătoria de ispășire: plecă cu inima amărâtă, blestemând ceasul în care deschisese gura de spusese mă-si taina, iar bordeiul se dărâmă în urma ei
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
toamna bătea la ușă... Îmi amintesc de urcușul prin propileele de stâncă ale Pietrei Mari, cu difi cul tățile lor atrăgătoare, care aminteau de Strunga Dracului, iar apoi de muchia ascuțită a crestei. Se lăsase ceață, așa că nu vedeam decât pietrăria imediată a muntelui, fără priveliști largi, desfătătoare, fără viitor... Nu avea rost să înaintăm prea departe. Așa că am cules o bucățică de calcar alb ca amintire și ne-am în tors. Trebuia să ne grăbim: începea a doua mea facultate
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
-15°, circa 60%), acestea sunt caracteristice versanților marii majorități a afluenților Bahluiului și bazinele de recepție a organismelor torențiale. Suprafețe apreciabile ocupă și formele de relief cu pante de la 16°-20° sau chiar peste 20°, ca în zonele Pârcovaci, Dealul Pietrăria, Dealul Basaraba, Dealul Stânca, Muchia Aliciurilor etc. Procesele geomorfologice care modelează în prezent versanții din bazinul superior al râului Bahlui sunt reprezentate de eroziunea areolară, torențială (liniară), surpările și alunecările de teren, fiind influențate de activitățile umane. Larga dezvoltare a
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
existențiale fundamentale. Un registru mult mai grav definește cel mai cunoscut roman al prozatoarei, Sperietoarea din Hors (1979), unde ideea de joc-joacă va deveni atotstăpânitoare. Subiectul este simplu și în aparență nevinovat: locuitorii din comuna Hors comandă unui „Atelier de pietrărie și obiecte decorative” o sperietoare. Construind un spațiu suprarealist, T. realizează în parabola textului o reflectare politică transparentă a epocii contemporane. Ar fi vorba despre un univers „artistic și eficient” perfect, aflat în permanent progres. Omul este lipsit de identitate
TARZIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290092_a_291421]
-
și personajul central, Worth, e încețoșat. Individul, în general, pare să aibă o existență certă numai „în acte”: nea Visu, Cleante, Speranță, nea Mutulete, Nelu Colonelu sunt personaje lipsite de o structură proprie, figurând doar ca angajați ai „Atelierului de pietrărie și obiecte decorative”. Depersonalizarea, alunecarea permanentă spre ipotetic, imposibilitatea de a se defini pe sine și de a-i defini pe ceilalți sunt caracteristici ale „sperietorii”. Făcută din lut, cu un cap de oglinzi strălucitoare, ea nu trebuie să gonească
TARZIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290092_a_291421]
-
fiindu-le alături nu numai ca păstori și duhovnici, ci și ca mărturisitori ai grozăviei momentelor de atunci. Un articol din Raza Basarabiei, din 18 august 1940, evocă și astăzi peste timp, dramatismul despărțirii de pământurile natale: , Ne apropiem de pietrăriile Ghidighiciului, unde Chișinăul s-ascunde în urma noastră, pentru a nu-l mai putea privi. E o scenă îngrozitoare. Toți plâng și se vaită ca-n fața ghilotinei. ŤO, scumpe Chișinău, când te vom mai revedea?!ť, a strigat cineva din
Din Lacrima Basarabiei.. by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/11362_a_12687]
-
de servitute și în genere de toate drepturile de care se poate folosi proprietarul, si se folosește întocmai că însuși proprietarul. (Cod civil 517, 554, 576 și urm., 639). Articolul 537 Uzufructuarul se folosește asemenea întocmai că proprietarul de minele, pietrăriile și nisipurile ce sunt în exploatare la deschiderea dreptului de uzufruct. Dacă însă se atinge de o exploatare, care nu s-ar putea face fără o concesiune, uzufructuarul nu se va putea bucura de ea fără a dobândi mai întâi
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 18 iunie 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185286_a_186615]
-
învoirea guvernului. -------- Dispozițiile art. 537 nu mai sunt aplicabile, întrucât, potrivit art. 135 alin. (4) din Constituția României, bogățiile de orice natură ale subsolului fac obiectul exclusiv al proprietății publice. Articolul 538 Uzufructuarul n-are nici un drept asupra minelor și pietrăriilor nedeschise încă, nici asupra nisipurilor a caror exploatare nu e încă începută, nici asupra comorii care s-ar putea găsi în cursul uzufructului sau. Articolul 539 Proprietarul nu poate prin faptul sau nici cu orice chip vatămă drepturile uzufructuarului. Uzufructuarul
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 18 iunie 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185286_a_186615]
-
cls. I-IV sat Fântânele, com. Andrieșeni 1792 92 Școala cu cls. I-VIII sat Bârnova, com. Bârnova Utilități 30 1793 93 Școala cu cls. I-VIII sat Bârnova, com. Bârnova Utilități 10 pentru Școala cu cls. I-IV sat Pietrărie, com. Bârnova 1794 94 Școala cu cls. I-VIII sat Bârnova, com. Bârnova Utilități 10 pentru Școala cls. I-IV sat Păun, com. Bârnova 1795 95 Școala cls. I-VIII sat Dumbrava, com. Ciurea Utilități 70 1796 96 Școala cls
HOTĂRÂRE nr. 1.285 din 24 octombrie 2007 privind repartizarea unor sume din transferuri din bugetul de stat către bugetele locale, prevăzute în bugetul Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului pe anul 2007, pentru finanţarea unor cheltuieli de capital pentru unităţi de învăţământ preuniversitar de stat, precum şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/192021_a_193350]
-
2003) 253. Roșca Victor, fiul lui Tudor (născut la 12.08.1933 în localitatea Unțești, raionul Ungheni) și Liuba, născut la data de 11 aprilie 1960 în localitatea Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, Str. Pietrăriei nr. 56. (3.959/2008) 254. Roșcov Aliona, fiica lui Bunu Alexei (fiul lui Dumitru, născut la 23.08.1899 în localitatea Hirava, raionul Călărași) și Ala, născută la data de 28 decembrie 1979 în localitatea Călărași, Republica Moldova, cetățean moldovean
ORDIN nr. 2.197/C din 6 august 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215901_a_217230]
-
orașul Chișinău, str. București nr. 51, ap. 3. (15.617/2003) 74. Donica Daniela, fiica lui Constantin și Diana, născută la data de 4 martie 1983 în localitatea Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Chișinău, Str. Pietrăriei nr. 7. (8.757/2003) 75. Dovicenco Valeriu, fiul lui Alexei și Antonina, născut la data de 19 aprilie 1976 în localitatea Sîngera, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, municipiul Chișinău, orașul Sîngera, str. Dealul Leului nr. 18
ORDIN nr. 3.136/C din 19 noiembrie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/217541_a_218870]
-
Dădești Dolhești Băriești Cristești-Brăiești Deleni-Deleni �� Doroșcani Belcești Cristești-Cristești Dorobanț Fântănele-Focuri Bivolari Cristești-Holboca Dumbrava-Ciurea Focuri Blaga Gănești Holboca Frumușica Bodești Găureni Horpaz Grozești Bogdănești Giurgești Lețcani Hadămbu Bohotin Goruni Maxut Hăndrești Boldești Grajduri Moimești Hărpășești Borosești Heci Păun Humosu Borșa Herești Pietrăria Iazu Nou Boureni-Moțca Horlești-Rediu Popricani Iazu Vechi Brătuleni Largă Jijia Războieni - Tg. Frumos Ipatele Brătulești Mădârjești Scobinți Măcărești Broșteni Mânzătești Stolniceni Prăjescu Mădărjac Buda-Brăiești Miroslava Tomești Mănăstirea Buda-Lespezi Osoi-Comarna Ungheni Mironeasa Budești Picioru Lupului Valea Adâncă �� Moșna Buhalnița Prăjescu Valea
HOTĂRÂRE nr. 1.613 din 23 decembrie 2009 privind aprobarea diferenţierii pe zone geografice şi localităţi a indemnizaţiei ce se acordă personalului didactic calificat de predare, potrivit prevederilor pct. 4 din anexa nr. II/1.4 la Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]