95 matches
-
la nord, muntele Arnota (1184 m) și muntele Cacova (1407 m). Partea de nord a satului (circa 2/3 din suprafața sa) este situată în plin relief muntos: după ce se depășește bariera calcaroasă a munților Arnota și Cacova prin defileul Pietrenilor, arealul este mărginit la vest de Culmea Prislopului și muntele Neteda (1756 m), la nord, de munții Lespezi (1819 m), Scânteia (1685 m) și Curmătura Comarnicelor (1570 m), iar la est, de munții calcaroși Vânturarița(1885 m), Buila(1849 m
Pietreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302039_a_303368]
-
100 milioane ani), adică situate între carbonifer și cretacicul de mijloc.Pe ansamblu se constată o mare diversitate de roci: șisturi cristaline filitoase, granite, gresii, conglomerate sedimentare. Culmea muntoasă Arnota-Buila-Vânturarița are un caracter singular și inedit în peisajul montan al Pietrenilor, fiind alcătuită exclusiv din calcare jurasice cu o vechime de aproximativ 136 milioane ani,prezetând un aspect peisagistic deosebit, incluzându-se în ultimii ani într-un parc național, ce îi poartă numele.În zona locuită a satului și caracterizată prin
Pietreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302039_a_303368]
-
de izvoare)iar pe partea stângă, Valea Morii, Valea Albinei, Valea Caselor, Valea Adâncă și Valea Gugului. Râul are un bazin hidrografic de circa 20 kmp și are o altitudine medie în munte de 1153 m. La ieșirea din Cheile Pietrenilor râul are un debit de 0,2-0,4 mc/sec (vara, toamna și iarna) și de 0,5-2 mc/sec (primăvara) iar debitul mediu multianual este de 0,654 mc/sec. Începând din anul 2007, izvoarele râului au fost captate
Pietreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302039_a_303368]
-
mc/sec. Începând din anul 2007, izvoarele râului au fost captate în punctul Prislop, fiind deviate spre microhidrocentrala situată pe râul vecin Bistrița, în punctul Întrerâuri. Clima localității este temperat-continentală, cu vizibile influențe sub-mediteraneene în zona de contact a satului Pietreni cu munții Arnota și Cacova-Buila, în special la intrarea în defileul râului Costești. Ca și în restul comunei Costești de care aparține administrativ, temperatura medie anuală este ce circa 10,3 °C, temperatura medie a lunii august fiind de 20
Pietreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302039_a_303368]
-
care au dus la modificarea pe alocuri a albiei râului sau, viitura din data de 12 august 2002, provocată de 54,5 mm precipitații între orele 5-8 AM, ce au afectat multe din loturile riverane ale sătenilor. Flora și fauna Pietrenilor este diversificată și specifică zonei împădurite muntoase ce-i ocupă peste 85% din teritoriu iar la intrarea dinspre sud în Cheile râului Costești întâlnim endemisme ale florei de sorginte submediteraneană. Precum un brâu întins dinspre est spre vest, la limita
Pietreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302039_a_303368]
-
epocii fierului (circa 650-450 î.H.). De altfel, necropolele hallstattiene, deci din epoca fierului, descoperite între anii 1956-1965 la Ferigile și Bistrița din comuna Costești, renumite pe plan național, atestă din plin continuitatea locuirii permanente a actualului perimetru al satului Pietreni încă de la stabilirea primilor locuitori în aceste locuri, în negurile istoriei. Din perioada geto-dacică (secolul II-I Î.H. ) datează un tezaur de monede descoperite tot în satul vecin Bistrița în anii 1961-1962, iar din perioada imperială romană datează tezaurele
Pietreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302039_a_303368]
-
de început a năvălirilor barbare slave pe teritoriul localității. Între secolele VII-XIII arealul Horezu-Costești a cunoscut năvălirile barbare, în special slavi dar și pecenegi sau cumani, aceștia lăsându-și amprenta asupra toponimiei, hidronimiei și antroponimiei locale. Dar dintre satele costeștene, Pietrenii au păstrat cel mai mult vechile toponime dacice, datorită poziționării sale mai greu accesibile, de sub muntele Buila: Târsa, Ciorobești, Prislop, etc. În secolul XIII teritoriile aferente arealului horezan erau integrate cnezatului lui Litovoi, ucis în luptele cu ungurii din anul
Pietreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302039_a_303368]
-
că localitățile Bărbătești, Dobriceni și Costești ar fi fost întemeiate de către Bărbat (fratele lui Litovoi) și oștenii săi Dobre și Costea, ce se întorceau din prizonierat pe sub poalele Builei... Prima atestare istorică scrisă a satului Târsa (vechea denumire a satului Pietreni de până la anul 1800) apare la data de 11 octombrie 1512 în hrisovul dat de către domnitorul Neagoe Basarab, prin care se stipula achiziționarea de către banul Barbu Craiovescu a unor moșii în acest sat: „Din mila lui dumnezeu, Io Basarab voievod
Pietreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302039_a_303368]
-
Mănăstirii Bistrița. Asfel, Târsa devine primul sat costeștean aservit puternicei mănăstiri. Îi va urma la rând în anul 1556 satul Văratici și satul Costești, în anul 1601! De-abia după 352 de ani, după Unirea Principatelor, vor reuși localnicii satului Pietreni să iasă de sub tutela mănăstirii... De menționat este faptul că în acea perioadă, atât satul Pietreni cât și apa Costeștilor și Muntele Arnota purtau aceeași denumire, adică Târsa. Viața religioasă a satului s-a desfășurat în jurul bisericilor situate în cătunele
Pietreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302039_a_303368]
-
în anul 1556 satul Văratici și satul Costești, în anul 1601! De-abia după 352 de ani, după Unirea Principatelor, vor reuși localnicii satului Pietreni să iasă de sub tutela mănăstirii... De menționat este faptul că în acea perioadă, atât satul Pietreni cât și apa Costeștilor și Muntele Arnota purtau aceeași denumire, adică Târsa. Viața religioasă a satului s-a desfășurat în jurul bisericilor situate în cătunele Pietreni și Ciorobești. Cea mai veche, biserica din Pietreni a fost construită din zid în anul
Pietreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302039_a_303368]
-
să iasă de sub tutela mănăstirii... De menționat este faptul că în acea perioadă, atât satul Pietreni cât și apa Costeștilor și Muntele Arnota purtau aceeași denumire, adică Târsa. Viața religioasă a satului s-a desfășurat în jurul bisericilor situate în cătunele Pietreni și Ciorobești. Cea mai veche, biserica din Pietreni a fost construită din zid în anul 1701 de către ieromonahul Ștefan, egumenul mănăstirii Bistrița, fiind cunoscută sub denumirea de Schitul de Supiatră, ce era inițial metoh al mănăstirii vecine. Schitul va fi
Pietreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302039_a_303368]
-
faptul că în acea perioadă, atât satul Pietreni cât și apa Costeștilor și Muntele Arnota purtau aceeași denumire, adică Târsa. Viața religioasă a satului s-a desfășurat în jurul bisericilor situate în cătunele Pietreni și Ciorobești. Cea mai veche, biserica din Pietreni a fost construită din zid în anul 1701 de către ieromonahul Ștefan, egumenul mănăstirii Bistrița, fiind cunoscută sub denumirea de Schitul de Supiatră, ce era inițial metoh al mănăstirii vecine. Schitul va fi zugrăvit abia în anul 1763, prin grija proegumenului
Pietreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302039_a_303368]
-
Bistrița, fiind cunoscută sub denumirea de Schitul de Supiatră, ce era inițial metoh al mănăstirii vecine. Schitul va fi zugrăvit abia în anul 1763, prin grija proegumenului Grigore de la aceiași mănăstire și cu cheltuiala preotului Pătru Schiteanu. Schitul deservea cătunele Pietreni, Mejdini și Ruget. Anterior aici existase o mai veche biserică sau schit, din lemn. Tot în anul 1701 a fost început și primul pomelnic al schitului, iar în anul 1876 a fost început un nou pomelnic al acestei biserici. Ambele
Pietreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302039_a_303368]
-
cătunele Gruiețe și Ciorobești. Și de la această biserică a rămas posterității un pomelnic, început mai târziu, în anul 1874. În timpul ocupației Olteniei de către austrieci (1718-1739), ocupanții au cartografiat satul Târsa sub denumirea de satul Schitul Piatra, ceea ce prefigura denumirea de Pietreni dată satului, mai târziu. După înfrângerea austriecilor, satul și schitul a fost prădat de oștenii turci iar spre sfârșitul aceluiași secol, de către oștenii austrieci ce făceau dese incursiuni, peste munții din nordul satului.
Pietreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302039_a_303368]
-
se află în cătunul Grămești din localitatea Pietreni, județul Vâlcea. Biserica poartă hramul „Adormirea Maicii Domnului” și este datată de o inscripție din anul 7173, era bizantină, adică anii 1664 de la nașterea lui Christos. Ctitorie a unui arhiereu al țării, mitropolitul Ștefan I, biserica de lemn este una
Biserica de lemn din Grămești () [Corola-website/Science/316502_a_317831]
-
sale și peste hotare, expundând în 1991 în King’s Linn, Anglia, iar în 1992 în Bayonne, Franța. În perioada 15 decembrie 1992 - 15 ianuarie 1993 expune în cadrul Expoziției de icoane de la Casa Prieteniei Neamț - Champagne-Ardenne, prilej cu care publicul pietrean ia contact cu arta sa. Ulterior, începând cu anul 2000, pictorul renunță la a mai picta icoane, marcându-se trecerea către a doua perioadă în arta acestuia, perioada „figurativă”. În această perioadă artistul pictează atât peisaje largi, campestre, cât și
Ioan Popei () [Corola-website/Science/336477_a_337806]
-
obiecte expuse a fost în 1938. Preotul Constantin Mătasă, care până în 1934, a publicat câteva volume și reviste de cultură importante , cum ar fi Călăuza Județului Neamț-1929, Petrodava-1931, a fost și pe această linie deschizător de drumuri. Din 1969, muzeul pietrean publică Memoria Antiquitatis. Acta Musei Petrodavensis, revistă care s-a impus în literatuta arheologică de specialitate prin contribuțiile deosebit de valoroase ale colaboratorilor săi. Fundația Culturală ‘Constantin Mătasă’ a fost înființată în 1994, iar editura cu același nume a fost autorizată
Muzeul de Istorie și Arheologie din Piatra Neamț () [Corola-website/Science/325456_a_326785]
-
76. Biserica Sfântul Gheorghe Comuna Lipovăț, satul Lipovăț Vaslui h)77. Biserica Sfântul Nicolae Comuna Solești, satul Știoborăni Vaslui h)78. Biserica de lemn Cuvioasa Comuna Vaideeni, satul Marița Vâlcea Paraschiva h)79. Biserica de lemn Adormirea Comuna Costești, satul Pietreni Vâlcea Maicii Domnului h)80. Biserica Cuvioasa Comuna Ruginești, satul Ruginești Vrancea Paraschiva h)81. Biserica de lemn Cuvioasa Comuna Valea Sării, satul Valea Sării Vrancea Paraschiva ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── i) Muzee etnografice în aer liber ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Denumirea Unitatea administrativ-teritorială Județul ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── i)1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
Bender (existentă până în secolul al XIX-lea, cu un rol important în menținerea controlului turcesc în această zonă). Cu puțini însoțitori, domnul s-a îndreptat spre Piatra lui Crăciun, unde, potrivit tradiției înregistrate de Ion Neculce, a fost gonit de pietreni, fiind nevoit să tragă cu arcul într-un popă care-l ajunsese. Petru s-a îndreptat apoi spre Mănăstirea Bistrița, dar și de acolo a fost nevoit să se refugieze. La 18 septembrie plecă peste Carpați, intrând la 28 septembrie
Petru Rareș () [Corola-website/Science/299144_a_300473]
-
a tria informatorii existenți, eliminându-i pe cei lipsiți de rezultate sau care se deconspiraseră, și recrutând persoane noi în slujba poliției politice, „capabile să dea rezultate pozitive în problema bandelor“. Obiectivele erau: comunele Marița, Popi, Vaideeni, Urșani, Râmești și Pietreni, în raionul Horezu; comunele Bărbătești, Gurguiata, Comanca și Șuța, în raionul Vâlcea; comunele Ciungetu, Voineasa, Mălaia, Săliștea, Câineni, Râu Vadului, Mlăceni, Boișoara, Dângești, Scăueni și Enculești, în raionul Brezoi. 3) În munți aveau să fie dirijați câte trei informatori, camuflați
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Sibiu), Comarnic (jud. Prahova); Brezoi (Călinești și Poieni, ambele cu pictură) CÎineni (5 biserici), Racoviță (1819-1820), Titești, Perișani (cu pictură interioară și exterioară), Horezu (5 biserici, cu pictură În: Hurezu, Bălănești, Romanii de Jos, Ursan), Costești (4 biserici, În satele: Pietreni, Costior, Ciorbești, Costești), Bărbătești (6 biserici cu pictură) Stoinești (cu pictură interioară și exterioară), Băile Olănești (5 biserici), Berislăvești (1820) cu pictură și Călimănești (1712) (jud. VÎlcea). Bisericile din lemn, monumente istorice sau de arhitectură sunt și ele numeroase În
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Basarab și a tatălui său Donciul Vornicul; - m. arh.: biserica Scitul Pan (1680), ci pictură interioară; - m. arh.: biserica fostului schit Păpușa (1711), cu pictură; - m. arh.: biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului” - Cromănești (16641666), ctitor Mitropolit Ștefan, În sat Pietreni; - m. arh.: biserica „Intrarea În biserică” (a doua jum. a sec. XVIII), cu pictură, sat Pietreni, cartier Ciorbești, - centru etnografic și folcloric: formație de cor laureată, arta cioplirii lemnului, meșteri făurari de instrumente muzicale - fluiere; - băile Costești, cu ape minerale
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
m. arh.: biserica fostului schit Păpușa (1711), cu pictură; - m. arh.: biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului” - Cromănești (16641666), ctitor Mitropolit Ștefan, În sat Pietreni; - m. arh.: biserica „Intrarea În biserică” (a doua jum. a sec. XVIII), cu pictură, sat Pietreni, cartier Ciorbești, - centru etnografic și folcloric: formație de cor laureată, arta cioplirii lemnului, meșteri făurari de instrumente muzicale - fluiere; - băile Costești, cu ape minerale bogate În sulf și iod - stațiune de interes local; - vile și pavilioane; - pensiunea Nicoleta. CÎINENI. - săpături
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
ce vă interesează o să vă trimit cu multă plăcere. Cu deosebită stimă, N. Milord 2 (Piatra Neamț), 1973 (30.XII.1972, șt. poștei) Mult stimate și apreciate Domnule Dimitriu, 157 Artist plastic din Piatra Neamț. Învățăcel al lui Aurel Băeșu. 158 Pictorul pietrean credea că „Galeria oamenilor de seamă” este o instituție independentă. În realitate, făcea parte din Complexul muzeal Fălticeni, care avea un director, mai mult sau mai puțin potrivit pentru uriașa Încărcătură spirituală a orașului și a zonei... 159 Prof. Gh.
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
mai interesează o lucrare a lui Mircea Filip („Cartea românească veche în biblioteca lui G. T. Kirileanu” = titlu aproximativ). Sper că le am putea primi contra ramburs. Din publicistica Dv., aveți ceva material despre Aurel Băeșu? Mă refer la perioada pietreană a pictorului fălticenean. Recent am stabilit relații cu pictorul N. Milord, care l-a cunoscut pe Băeșu. Rezultatele sunt îmbucurătoare. M-am întins cam mult cu scrisoarea. De aceea voi încheia, în speranța că nu ne veți uita. Știu destul de
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]