743 matches
-
vorbească. Se teme să nu-l sperie, ori poate că face un efort tăcut, dar intens, de a găsi un loc și acestei ființe aripate într-un univers „de uz personal”, plin de elemente dislocate: mâini, picioare, aripi, ochi, frunze, pietricele colorate, furnici etc., pe un pământ plin de umbre și ascunzători, sub un cer nesfârșit și aflat mereu prea departe. Fluturele și-a luat zborul iar Clara îl urmărește îndelung, parcă un pic necăjită, poate din cauza neputinței de a-l
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
pe deasupra. Adică ce pe deasupra? Păi, uite ce: văzînd cît de tare insistă doctorul asupra fiecărui amănunt, i-a spus că a mai văzut pe pereții peșterii, cum văzuse el într-un film american cu căutători de aur, un fel de pietricele mai strălucitoare ca razele de soare, de diverse culori și mărimi. Pe naiba! Nu văzuse nimeni așa ceva. Singurul lucru pe care Nuțu nu și-l putea aminti cu nici un preț, oricît insistase doctorul, a fost drumul de la intrarea în pădure
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
tune și să fulgere de furie. Auzi tu, să ajungă să-l întreacă pe el Bărzăunul! Degeaba, însă. Oricît se străduia, sub orice stîncă ar fi căutat, păstrăvii nu voiau să se lase prinși, iar Ilinca arunca în el cu pietricele, ironizîndu-l. În scurtă vreme Bărzăunul deveni eroul zilei și toți cei mari, cu excepția domnului Nicanor și a cumnatului său, Răgălie, îi adresară cele mai grozave laude. E de la sine înțeles că asemenea laude, spuse în gura mare de față cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
din lumea exterioară? Scormoni întregul oraș. Scotoci prin toate cotloanele societății, își abandonă pantofii lângă un tomberon și atinse cu piciorul gol și cu un soi de satisfacție crudă stradă după stradă, suportând cu bucurie durerea frigului de primăvară și pietricelele ascuțite care îi tăiau talpa. Curând, își scoase și sacoul. Nici nu-și mai amintea unde îl lăsase. Cureaua și cămașa. Pantalonii. Într-un târziu, sub un cer desuet și buclat trandafiriu, se așeză gol pușcă pe trotuarul din fața porții
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
coborî câteva trepte și intră într-un mic parc. Aleile erau strălucitor de albe, străjuite de statui, nimfe, satiri, fauni și, în mijloc, trona o fântână arteziană cu pești exotici. Porni pe aleea din stânga și, la primul pas, auzi scrâșnind pietricelele aleii. Se uită mai atent și observă că sunt fărâme de marmoră albă. La al doilea pas, același scrâșnet, același plânset al marmorei. Aici nu poate să intre nici un hoț, gândi. Mai ales că și zidurile sunt înalte. Doar catapultat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
fata râzând cam ciudat și își văzu de drum. Focul a ținut cam jumătate de oră, dar ouăle n-au ars. I-am pus pe copii să le scoată din jar și să le îngroape sub prun. Am adunat niște pietricele care să servească drept piatră funerară. — Să ne rugăm cu toții. Am îngenuncheat și mi-am împreunat mâinile. Copiii, ascultători, au îngenuncheat în spatele meu și au început să se roage. M-am despărțit apoi de ei și am urcat încet treptele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
că el a fost preocupat constant de "unirea cea mare, de realizat de acum înainte între toate pâraiele, ce trebuie să se verse în oceanul românesc; între toate acordurile, fără care nu se poate armoniza hora noastră națională, între toate pietricelele, câte sunt necesare pentru a reconstitui anticul mozaic: Dacia lui Traian!". Nu ne miră deloc faptul că a sesizat, cel dintâi, obstacolul potențial pe care-l putea reprezenta teoria lui Rösler, pe care a demontat-o în mai multe din
Hasdeu la o sută de ani de la moarte by Octavian Onea () [Corola-journal/Journalistic/9235_a_10560]
-
apăs: din lumina lui, blitzul scoate un stol de păsări și-o privire; tresar odată cu fulgurația dimprejur - mă descurc și mă bucur în liniște. De fapt aștept o muzică pe care să mă opresc să fac fotografii. Să vezi atunci: pietricele rostogolindu-se și dând ocoale câtorva scorburi sub picioarele mele - fojgăieli de tot felul ar fi una și încă una cât să se tulbure pe sine - și nu mai ajung să i transmit viață aparatului - treaba asta n-are nimic
Destulã pace pentru un rãzboi by Laurenþiu Ion () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1355_a_2884]
-
de sub maxilar și apasă apa, cada, gresia. În apă trebuie să mă comport ca o apă, echilibrat, cu un sex anume, statură și religie. Destulă pace pentru un război Zeci de insecte, strălucitoare și mici, se izbesc de geamul meu. Pietricele se rostogolesc pe acoperiș. Un pic de stare epică și destulă pace pentru un război. Pentru mine și pentru ele, apasă tu degetul meu cu al tău și răsfoiește. Înainte de a declanșa o întreagă bibliotecă, doar coborând colțul unei cărți
Destulã pace pentru un rãzboi by Laurenþiu Ion () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1355_a_2884]
-
iar copiii trebuie să fie atenți. 10.Strângerea recoltei Jucătorii sunt în cerc cu fața la centru, la intervale de două brațe între ei. Fiecare elev își marchează în jurul său un cerc cu diametrul de 35-40 centimetri. În centrul cercului sunt așezate pietricele. La semnalul conducătorului, fiecare jucător aleargă spre centrul cercului pentru a lua pietricele și a le depune în cercul său. Jocul se continuă astfel până când toate pietricelele au fost adunate. Câștigă jucătorul care a reușit să adune mai multe pietre
Hai la joacă! by Liliana-Dana Tolontan, Ilona Șelaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1152_a_2199]
-
cu fața la centru, la intervale de două brațe între ei. Fiecare elev își marchează în jurul său un cerc cu diametrul de 35-40 centimetri. În centrul cercului sunt așezate pietricele. La semnalul conducătorului, fiecare jucător aleargă spre centrul cercului pentru a lua pietricele și a le depune în cercul său. Jocul se continuă astfel până când toate pietricelele au fost adunate. Câștigă jucătorul care a reușit să adune mai multe pietre. Reguli De fiecare dată nu se culege decât o pietricică. Nu este voie
Hai la joacă! by Liliana-Dana Tolontan, Ilona Șelaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1152_a_2199]
-
său un cerc cu diametrul de 35-40 centimetri. În centrul cercului sunt așezate pietricele. La semnalul conducătorului, fiecare jucător aleargă spre centrul cercului pentru a lua pietricele și a le depune în cercul său. Jocul se continuă astfel până când toate pietricelele au fost adunate. Câștigă jucătorul care a reușit să adune mai multe pietre. Reguli De fiecare dată nu se culege decât o pietricică. Nu este voie ca jucătorii să se îmbrâncească. 11.Câinele și pisica Materiale - 2 batiste, două mingi
Hai la joacă! by Liliana-Dana Tolontan, Ilona Șelaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1152_a_2199]
-
zid. Asemeni unei femei între două vârste, casa se ținuse bine, aranjându-și tenul la momentul potrivit; acum însă, în patru ani, toate eforturile anterioare se spulberaseră și masca de email, neglijată, era vârstată de crăpături. Pe alee crescuse iarba printre pietricelele care o acopereau, un copac căzuse de-a curmezișul aleii și, deși cineva tăiase ramurile pentru a le pune pe foc, trunchiul zăcea încă la pământ ca dovadă că de mult timp nu mai trecuse pe acolo o mașină, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
galben, care nu se întoarce către izvor, care aduce pustiire. șase în al doilea loc: așază-ți trupul pe o rocă moale, învață piatra forma ta perfectă, ea se va sfărâma în furia fluviului galben, eu voi culege toată viața pietricele la vărsare și te voi recompune înainte să mor, promit, luo na. învață, te rog, să ierți viața mea de excese. insistența poate aduce noroc. șase în al treilea loc: nu fi prea încrezătoare, nu fi nici ezitantă, nu fi
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
nu mai știa, în care aflase despre o pasăre ce trăiește în Australia, cu nume ciudat de Bikirikipiripiki. Aceasta, în așteptarea mirelui, își construiește cuibul din rădăcini frumos mirositoare, după care îl căptușește cu pene multicolore de papagal și cu pietricele rare care scânteiesc în lumina palidă a lunii. Apoi, măiestrește un gărduț, îl împănează cu nisip în care apoi implantează cele mai frumoase flori din poienile pădurii. Când opera e gata, prin cântece melodioase ce au modulații chemătoare, pasărea își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
se hotărî să coboare și brusc Gabi căzu în balta de sânge ce se formase sub adidașii săi. Furnicile își schimbară traseul și acum se îndreptau spre nasul stors de sânge al lui Gabi. Nimic nu le putea împiedica, nici pietricelele, nici firele de iarbă, nici măcar sandalele lui Robert, care le obturaseră drumul când acesta se aplecase asupra mâinii lui Gabi ca să-i scoată ceasul. În soare, limbile galbene păreau raze și ticăiau între palmele lui Robert. Norul de praf din jurul
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
și asta nu o zi sau două, ci două luni și patru zile. Ca un asasin care se întoarce la locul crimei, ca un somnambul mă învârteam în jurul casei, în fiecare zi, în preajma amurgului. Ajunsesem să cunosc toate pietrele și pietricelele din jur. Cu toate acestea, nu era nici urmă de chiparos, pârâu sau de persoanele pe care le văzusem. Degeaba am îngenuncheat, noaptea, sub clar de lună, degeaba am implorat, umilindu-mă, copacii, pietrele, luna - poate privise luna -, degeaba am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
nici vreo armă, ci numai rucsacul cu alimente și o pelerină de ploaie, Încît, dacă ar fi fost descoperit de cineva, să poată spune că se rătăcise și nu mai găsise drumul spre sat. Aduna În rucsac tot felul de pietricele, pe care le ducea seara Christinei și lui Kiki, ca să se mire ce de pietre colorate sunt pe lumea asta; le ținea cîteva zile Înșirate pe masă, apoi le strîngea și le arunca pe furiș Într-o rîpă din spatele casei
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
oprea În fața porții și se uita Îndărăt; decît să intre, ar fi preferat să se Întoarcă În pădure. Christina se arăta Însă de fiecare dată la fel de sigură și Încrezătoare, neclintită În hotărîrea ei, Încît seara, cînd Înșira din nou tăcut pietricele de felurite culori pe marginea mesei, lui Pablo i se strîngea inima, copleșită de o vină pe care nu Îndrăznea să o mărturisească. Chiar din prima zi a manevrelor Spring Time Journey, un elicopter american a fost lovit accidental de
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
maiorul Smith știa mult mai bine ce are de făcut. Spre seară, cînd umbrele copacilor prinseră a se lungi, iar printre ramurile lor aerul se vedea tot mai vînăt, Pablo porni Înapoi către sat, cu rucsacul și buzunarele doldora de pietricele. Undeva, pe platoul Îngust ca o prispă, acoperit pe jumătate cu tufe de ienupăr, cărarea se bifurca. Era locul unde, la urcare, se oprea de obicei să mănînce. Tot acolo Își umplea dimineața bidonul cu apă, de la un șipot din
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
de hârtie, rodul ultimului tur la gura metroului. Două copane de pui, sleite, ies la iveală, după ce hârtia este sfâșiată cu repeziciune. Încep să mănânce amândoi. Clefăitul lui Kawabata se aude ca un clipocit de apă În care sunt aruncate pietricele. Luna s-a mai urcat pe cer, cocoțându-se acum pe acoperișul șandramalei lui Ben. De acolo, unde pare așezată pe vecie, se vede ca un chip de copil dolofan. Antoniu deschide ușa ruginită care scârțâie lung, sinistru și aruncă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
O femeie cu un neg mare ca o măslină , pe bărbie, a smuls-o pur și simplu din reveria cânecului, târând-o după ea În casă...,, ,,Mi-ai cerut să rămân toată viața cu tine, să ascultăm Ravel, să aruncăm pietricele rotunde În lacul Cișmigiu, să privim chipurile oamenilor ghicind caracterul lor, să nu poluăm planeta cu gunoaie și să urcăm pe munți atunci când ni se face dor și sete de aerul lor. Recunosc, nu-mi ceri prea mult, dar ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
de pași care se apropie. Privind prin fantă am sunat din nou. Am tras concluzia că soneria e defectă și m-am întrebat ce e de făcut. Aș fi putut să strig, să bat tare în ușă sau să arunc pietricele în geam. Am cântărit toate aceste soluții și le-am considerat absolut imposibile. Nu eram convins că-mi pot controla glasul în așa măsură încât să scot un strigăt, iar celelalte căi mi se păreau prea brutale. Și oricum nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
colțul săracilor, și auzi Împușcătura făcând țăndări oglinda din spatele lui și avu dovada finală a cât de mult Îl iubeau cei săraci. Dar fantoma lui Czinner, cel ghemuit la adăpost, În timp ce vântul de răsărit mătura cheiul și marea cenușie mișca pietricelele, acea fantomă Învățase să plângă când Își amintea așa ceva, Înainte de-a se Întoarce la clădirea de cărămidă și la ceai și la copiii care-și imaginau subtile metodă de tortură. Dar după serviciul funerar, intonarea imnurilor obișnuite și strângerile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
aceasta Îl urmărea. Doar În momentul Întoarcerii aceasta cedase puțin. Când rămase nemișcat, durerea reveni. Așa că se Întoarse și se răsuci toată noaptea. Existau momente când devenea conștient de vântul de afară și lua vâjâitul zăpezii drept zgomotul făcut de pietricelele de la malul mării. În acele momente În șopron reînvia imaginea anilor săi de exil, așa că Începu să recite declinările din germană și verbele neregulate din franceză. Dar rezistența lui slăbise și, În loc să afișeze În fața călăilor săi un aer sigur și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]