237 matches
-
de porc, cineva se uită la ea, în treacăt, pieziș, ca la un infractor. Nu înțelegea nimic; cocoșul ei nu mai e bun? ouăle s-au învechit? oamenii de la oraș nu mai vor friptură, maioneză, omletă, adică, scrob, răcituri, adică piftie, ciorbă, supă? Vine un domn cu carte, îi spune să strîngă repede cocoșul și ouăle, să le ducă acasă, să treacă pe la medicul veterinar să-i spună acela dacă nu cumva trebuie să arunce ouăle și să prăjească într-un
Noi directive by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/7560_a_8885]
-
zice bătrîna cu speranță în suflet. Am răsuflat ușurați, gripa aviară a rămas, undeva, prin stepele Asiei, bătrîna s-a întors și cetățenii de la bloc au pus din nou la fiert ouăle din broboadă și găina/cocoșul pentru ciorbă, răcituri, piftie și ce-o mai fi. Am intrat în UE și, în consecință, am primit noi directive. Una a fost pentru vaci, boi și viței. Venerate, injuriate, reabilitate în scrieri literare, devenite simboluri ale identității naționale (vacile se numesc, după națiile
Noi directive by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/7560_a_8885]
-
Măădălina, prietena ei cea mai bună, care deține un faimos club de manele în București, i-a promis Biancăi că o va răsfăța cu cele mai bune preparate și îi va pregăti special câteva bucate de sezon, ca sarmalele și piftia tradițională. Relația dintre Bianca Drăgușanu și Adrian Cristea, veche de trei ani, nu a fost lipsită de peripeții, cei doi nefiind la prima despărțire. Dacă de această dată, ruptura va fi una definitivă, rămâne de văzut.
Bianca Drăgușanu, singură de Revelion. Vezi unde va petrece () [Corola-journal/Journalistic/72945_a_74270]
-
și tradițiile, ca acestea de Ignat, sunt atât de puternic înrădăcinate încât nu pot fi oprite nici chiar de regulile foarte stricte impuse de Biserică. Din restul cărnii se prepară produsele destinate sărbătorilor de Crăciun, Anul Nou și Bobotează: cârnați, piftie, tobă, caltaboși, carne friptă. Totodată, o parte se conservă pentru a fi consumată peste an. Nimeni nu se atinge însă de preparate decât după ce, în dimineața de Crăciun, o parte din ele sunt împărțite de femei, la vecini sau la
Ignatul: Tradiții și obiceiuri. De ce femeile nu trebuie să participe la tăierea porcului by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/54643_a_55968]
-
an. Avem de învățat patru broșuri. Dar cu ajutorul d[omnu]lui Popa, vom învinge. Ieri mi s-a întâmplat o „nenorocire”. Am spart un geam la sala de ping-pong. Și ca o încununare a victoriei, Bârlea, nu Anton a făcut piftie sub picior ultima mea minge de culoare roșie, fără nici o spărtură, aproape nouă. Am s-o dizolv în acetonă. Nenorocirea-i că-n oraș nu se găsesc mingi. La noi, la liceu, s-a pus o firmă nouă și frumoasă
Noi completări la biografia lui Nicolae Labiș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5915_a_7240]
-
să nu uitați niciodată că este vorba și despre un bis aici. Și candelabrele trăznite ale lui Vittorio Holtier, adunate parcă din cea mai pură întîmplare deasupra unor mese la fel de desperecheate, înșirate pentru a fi așternute pe ele vise, nostalgii, piftii, farfurii, supe, lumini și umbre, cai verzi pe pereți. Aceleași povești, gesturi, ritualuri, jocuri copilărești. Aceleași haine bune, demodate. Pare că nimeni nu mai are pe nimeni. Decît acest spațiu, tandrețea și protecția lui. Și familiile s-au topit, copiii
Nostalgia by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10746_a_12071]
-
par să înțeleagă că dincolo de entuziasmele omului nou, de puritatea revoluționară a convingerilor și conduitei lui, de cuadrații înfiorați în fața realizărilor comunismului sovietic și autohton, se află ceva bine depozitat și ascuns. Un al doilea eu, sfios și tremurător ca piftia, dar reliefat, câteodată, cu o surprinzătoare vigoare și proiectat în exterior cu energia oricărui trouble-fęte. Ce-i de făcut? Politrucii își cunosc menirea și meseria, apelând la întregul arsenal din dotare: expedierea ,rebelilor" pe șantier, în uzină, ori excluderea din
Spovedania unui convins by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10761_a_12086]
-
ai să-l bați. Mama ta o să uite, nu te supăra că nu te lasă să stai în stradă! Eu plec în oraș, iar Nuța a mâncat și ea bătaie de maică-sa. -A doua oară am să-l fac piftie! i-am răspuns umflându-mă în pene și mulțumită de admirația ei, am luat un aer indiferent și am urmat-o pe mami. Într-o oră Gigi era la noi în vizită cu mama lui, care era prietenă cu mami
GLORIE COPILĂRIEI V de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357079_a_358408]
-
cu ouă roșii, cu miel-friptură, miel-ciorbiță, miel-drob, sărmăluțe, cozonaci... Întruniri, întâlniri, mese, veselie... „Hristos a înviat!”. Crăciunul e mai ciudat! Atunci e miezul verii la noi. Cald, foarte cald. Nu zăpadă, nu sanie, nu Moș Crăciun cu nasul roșu! Nu piftie! Doar noi, în pantaloni scurți, adunați la un grătar, o bere rece... și taclale. Povestiri și amintiri din copilărie... de alde „Mai ții minte ce bine mirosea pomul de Crăciun? Îți mai aduci aminte când mergeam la patinaj pe gârlă
INTERVIU CU GEORGE ROCA – DESPRE PRIETENIE, LITERATURĂ ŞI ARTA – ÎNTRE DOUĂ CONTINENTE [Corola-blog/BlogPost/92413_a_93705]
-
miel, pește, cozonaci, pască, de toate găseai la ei. În living, masa mare, de douăsprezece persoane, e plină de platouri, aperitive de tot felul, ouă roșii peste ouă roșii, drob de miel tăiat felii, peste care Loredana presărase verdeață, icre, piftii, mizilicuri, bunătăți. Ferestrele sunt deschise, se aud păsările, o slujbă întreagă!, își spune Maestrul, e atât de atent la melodiile și cuvintele lor, privise de dimineață în coroanele copacilor din grădină, mieii și iezii se jucau prin vârfuri, verdele pădurii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
care poartă obedient și cu vădită stupiditate de atâta amar de vreme încoace mapa zilnică a managerilor-sforari ai mapamondului, întorcând acelor alegători creduli și lesne manipulabili mediatic nicidecum obrazul lor propriu, ci fesele în general grase și tremurânde ca o piftie cu structura pervertită de descompunere firească.) Și dacă s-ar limita totul numai la spectacolul acesta atât de sufocant al momentului!... Lucrurile stau însă mult mai grav decât își poate cineva imagina într-o primă instanță, fiindcă modalitatea de a
DIN LAGĂRUL SIBERIEI ÎNGHEŢATE ÎN AZILUL DE NOAPTE AL UE ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 967 din 24 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364404_a_365733]
-
Curgea mierea și ceara topită din faguri, mare parte întreținând flăcările de peste doi metri, ca un izvor domol în albia lui largă. Iarba din poiană se pârlise și era inundată de un strat de miere amestecată cu ceară ca o piftie. Când Cezar a fost anunțat de un consătean, care trecea, nu se știe cu ce interes, pe-acolo, a ajuns cu Dacia în câteva minute. Când a văzut doar platformele metalice și jențile torsionate, de cine știe câte grade de temperatură degajate
BLESTEME PĂRINTEȘTI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362290_a_363619]
-
vederea spre mare. Am admirat soarele ieșind somnoros din apa limpede. Am intrat cu plăcere în unda liniștită ca nicicând altădată, am admirat bancurile argintii de peștișori, crabii îndărătnici ascunzându-se pe sub pietre și meduzele mari, ca niște talgere de piftie pe deasupra cărora zburau pescărușii pofticioși. Pe nisipul plajei se zbenguiau zilnic 7-8 câini vagabonzi îngrijiți cu duioșie de un pensionar care-și găsise, în fine, o ocupație, fără să-i pese de noi, ceilalți care ne feream de eventualele năzbâtii
HAIBUN: TU, DACĂ TRECI PE-ACOLO... de GABRIELA GENŢIANA GROZA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362423_a_363752]
-
vederea spre mare. Am admirat soarele ieșind somnoros din apa limpede. Am intrat cu plăcere în unda liniștită ca nicicând altădată, am admirat bancurile argintii de peștișori, crabii îndărătnici ascunzându-se pe sub pietre și meduzele mari, ca niște talgere de piftie pe deasupra cărora zburau pescărușii pofticioși. Pe nisipul plajei se zbenguiau zilnic 7-8 câini vagabonzi îngrijiți cu duioșie de un pensionar care-și găsise, în fine, o ocupație, fără să-i pese de noi, ceilalți care ne feream de eventualele năzbâtii
GABRIELA GENŢIANA GROZA [Corola-blog/BlogPost/362445_a_363774]
-
vederea spre mare. Am admirat soarele ieșind somnoros din apa limpede. Am intrat cu plăcere în unda liniștită ca nicicând altădată, am admirat bancurile argintii de peștișori, crabii îndărătnici ascunzându-se pe sub pietre și meduzele mari, ca niște talgere de piftie pe deasupra cărora zburau pescărușii pofticioși. Pe nisipul plajei se zbenguiau zilnic 7-8 câini vagabonzi îngrijiți cu duioșie de un pensionar care-și găsise, în fine, o ocupație, fără să-i pese de noi, ceilalți care ne feream de eventualele năzbâtii
GABRIELA GENŢIANA GROZA [Corola-blog/BlogPost/362445_a_363774]
-
pe toate el le știe, A tlas din sticlă de lachie Pitita în balcon de tată, S-a dus și în bucătălie, Și-a tot cătat plin fligidel, Că nu i-e flică lui de gel, Mâncând cu poftă din piftie, Și tot tiptil a și plecat, Măi vesel palca și vioi, Da’ milosea a ustuloi Pe flunte când m-a salutat, Așa că io, aș vlea să știe Copiii lai, ca Moș Clăciun Ezigstă și e tale bun...... Și fala să
POEZIOALĂ DESPLE MOS CLĂCIUN de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367795_a_369124]
-
Măi vesel palca și vioi, Da’ milosea a ustuloi Pe flunte când m-a salutat, Așa că io, aș vlea să știe Copiii lai, ca Moș Clăciun Ezigstă și e tale bun...... Și fala să fac bășcălie, Îi plate țuică și piftie.... Cledeți-mă când io v-o spun! P.S. Am povestit te s-a-ntâmplat Și lu tăticu’ și mămică, Si, flate, toata ziulica Atât de mult s-au minunat ! Gata . Valeriu Cercel Referință Bibliografica: Poezioală desple Moș Clăciun / Valeriu Cercel : Confluente
POEZIOALĂ DESPLE MOS CLĂCIUN de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367795_a_369124]
-
drum atât de lung, Nu e chip să mai ajung! Fi’n’c-așa-i de sărbători, Cu antreuri, cârnăciori, Măslinuțe gogonate, Șunci, bânzeturi asortate, Și sarmale, Bestiale, Și friptane, Barosane, Iar apoi, ce nebunie! Cum să uit eu de piftie!? Fără milă, fără silă, N-am lăsat nici de prăsilă, După toate, cum vă spui, Nici o aripă de pui, De-am ajuns, așa-ntr-un hal, Parc-aș fi în prenatal, În oglinda de pe hol Nu încap, la piele, gol
DUPĂ SĂRBĂTORILE DE IARNĂ de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367937_a_369266]
-
drum atât de lung,Nu e chip să mai ajung!Fi’n’c-așa-i de sărbători,Cu antreuri, cârnăciori,Măslinuțe gogonate,Șunci, bânzeturi asortate,Și sarmale,Bestiale,Și friptane,Barosane,Iar apoi, ce nebunie!Cum să uit eu de piftie!? Fără milă, fără silă,... Îmi amintesc perfect, distinsă doamnă,Eram pe-atunci, la fel, în plină toamnă,Colegi în anul ultim de liceu,Când, dintre toți din clasă, numai euM-am oferit să vă conduc acasă,În după-amiaza-aceea furtunoasă ...Pe sub
VALERIU CERCEL [Corola-blog/BlogPost/367940_a_369269]
-
cheie Spirit copil se întreabă: nu vii? Sorbind cu nesaț amintirea-ți femeie ILEGAL Pute a benzină bandit peste tot, Respirăm petrolul gri-mort Care se rostogolește din funduri de oțel În trandafirii sufletelor noastre LECȚIA DE FOTOGRAFIE Foaie verde de piftie Facem toți fotografie, Facem clic sau facem clac, Trei, cinci poze... tot un drac. De vrei să constați schimbare, Să faci chip din arătare, Trage una, trage trei, Trage câte poze vrei. Nu uita în schimb o lecție, Ca să ai
IMAGINI FOTOGRAFICE (POEME) de CĂTĂLIN ANASTASE în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367769_a_369098]
-
în veci sudalmă! O privată fie-i țeasta Celui care-și bate joc De patrii fără noroc Cât va ține lumea asta! Și în veci de veci să fie Blestemați aceia care Țara-mi calcă în picioare Ajungă-le neamul piftie! Doamne, urlu, plâng si strig Fie-ți milă de popoară Prea e soarta lor amară, Și-n istorie e frig! CE SE ÎNTÂMPLĂ, ȚARA MEA, CU NOI? Ce se întâmplă țara mea cu noi? Ce se întâmplă neamul meu cu
ŞTEFAN DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/368474_a_369803]
-
joc de neamuriPielea să-i ajungă hamuriNumele în veci sudalmă!O privată fie-i țeastaCelui care-și bate jocDe patrii fără norocCât va ține lumea asta!Și în veci de veci să fieBlestemați aceia carețara-mi calcă în picioareAjungă-le neamul piftie!Doamne, urlu, plâng si strigFie-ți milă de popoarăPrea e soarta lor amară,Și-n istorie e frig!CE SE ÎNTÂMPLĂ, ȚARA MEA, CU NOI? Ce se întâmplă țara mea cu noi?Ce se întâmplă neamul meu cu Tine? Ne-
ŞTEFAN DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/368474_a_369803]
-
Când mergea, avea impresia că apasă pe o pernă cu mii de ace, iar picioarele desculțe se transformau în saboți de lemn pe care-i târa după el cu mare greutate. Răceala i se cuibărise în oase, că dârdâia ca piftia. Cam din vara aceea păcătoasă a-nceput totul, iar junghiurile dureroase s-au declanșat în toamnă, după câte-și aduce aminte de acel an blestemat. Într-o zi, cu puțin nori la orizont, se apucase să cioplească rămășițele de iarbă
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA ÎNTÂIA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/350387_a_351716]
-
și țuica fiartă de pe masa din casa părintească, la „zaibărul” dătător de sănătate, cu atmosfera de familie cu temeiuri strămoșești? Nu pot să mă abțin și să nu zic: Ce de bunătăți făcea mama acasă! Ce sarmale, ce caltaboș, ce piftii, ce cârnați, ce cozonac!... Și ce jambon știa să facă tata! Afumat cu rumeguș de lemn după ce era pus la sărat, apoi dat cu boia și usturoi. Ce ciudă aveam întotdeauna fiindcă nu puteam să mă satur pe deplin din
ÎNTRE DOUĂ LUMI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350127_a_351456]
-
te uită-n sus, găină, Că nu-i nor, e Luna plină, Ca o mămăligă coaptă Sus pe cer stă nemișcată, Și zâmbește către mine S-o iau de pe cer că-mi vine!... -Nemișcată zici, bădie? Mișcă parc-ar fi piftie, Poate tu ai, cine știe ... Mămăligă sub chelie(?!) Fugi de-aci cu-așa prostie Și de-o vrei, a ta să fie!... -Doamne, ce-ncăpățânare În grădina Ta cea mare! Nu mă crede nici să moară Că e Luna-n
CONTRAZICERE (FABULǍ) de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1004 din 30 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365126_a_366455]