206 matches
-
structură similară cu cea a glucagonului, GLI, VIP, GIP. Rolurile secretinei: determină stimularea secreției de bicarbonat de către celulele ductale ale pancreasului și a tractului biliar, stimulează secreția apoasă a sucului pancreatic, scade secreția de suc gastric, poate determina contracția sfincterului piloric. Secreția de secretină este stimulată de produșii de digestie proteică și de concentrația de acid de la nivelul porțiunii superioare a intestinului subțire. Eliberarea de secretină în momentul prezenței acidului în jejun reprezintă un alt exemplu de feed-back; secretina stimulează eliberarea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
contracțiile fibrelor musculare circulare ale peretelui gastric - și prin contracții peristaltice - contracțiile atât a fibrelor musculare circulare cât și a celor longitudinale. Evacuarea stomacului se face prin unde peristaltice care străbat organul spre duoden, chimul gastric fiind evacuat prin orificiul piloric în momentul în care presiunea din antrul piloric depășește rezistența sfincterului piloric. Reglarea motricității stomacului se face prin mecanisme nervoase și mecanisme umorale. Mecanismele nervoase se împart în mecanisme nervoase extrinseci și mecanisme nervoase intrinseci. Mecanismele nervoase extrinseci sunt asigurate
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
prin contracții peristaltice - contracțiile atât a fibrelor musculare circulare cât și a celor longitudinale. Evacuarea stomacului se face prin unde peristaltice care străbat organul spre duoden, chimul gastric fiind evacuat prin orificiul piloric în momentul în care presiunea din antrul piloric depășește rezistența sfincterului piloric. Reglarea motricității stomacului se face prin mecanisme nervoase și mecanisme umorale. Mecanismele nervoase se împart în mecanisme nervoase extrinseci și mecanisme nervoase intrinseci. Mecanismele nervoase extrinseci sunt asigurate de sistemul nervos vegetativ prin componentele simpatică și
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
atât a fibrelor musculare circulare cât și a celor longitudinale. Evacuarea stomacului se face prin unde peristaltice care străbat organul spre duoden, chimul gastric fiind evacuat prin orificiul piloric în momentul în care presiunea din antrul piloric depășește rezistența sfincterului piloric. Reglarea motricității stomacului se face prin mecanisme nervoase și mecanisme umorale. Mecanismele nervoase se împart în mecanisme nervoase extrinseci și mecanisme nervoase intrinseci. Mecanismele nervoase extrinseci sunt asigurate de sistemul nervos vegetativ prin componentele simpatică și parasimpatică. Excitantul fiziologic al
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
substanței cenușii din măduvă. Căile eferente sunt cuprinse în nervii vagi și nervii splanhnici în funcție de componenta vegetativă. Parasimpaticul crește tonusul, frecvența și amplitudinea contracțiilor stomacului și relaxează pilorul. Ortosimpaticul scade tonusul, scade frecvența și amplitudinea contracțiilor stomacului și concomitent sfincterul piloric se contractă. Mecanismul nervos intrinsec este realizat în principal prin plexurile nervoase colinergice Meissner și Auerbach (care sunt plexuri nervoase submucoase și mienterice), controlate permanent de parasimpatic și ortosimpatic. Mecanismul nervos intrinsec are rolul să amplifice sau să scadă activitatea
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
amplifice sau să scadă activitatea motorie și secretorie a stomacului. Mecanismul nervos central este realizat prin sistemul limbic. Mecanismul umoral este asigurat de hormoni locali eliberați la nivelul stomacului sau intestinului, cei mai importanți fiind: gastrina - eliberată în regiunea antrului piloric prin destindere de către chimul gastric și prin contactul cu chimul gastric, are ca efecte stimularea contracției și scăderea tonusuliu regiunii fundice colecistokinina, secretina, somatostatina, eliberați la nivelul stomacului, diminuă motricitatea antrului piloric, contractă pilorul, toate acestea având ca rezultat prelungirea
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
mai importanți fiind: gastrina - eliberată în regiunea antrului piloric prin destindere de către chimul gastric și prin contactul cu chimul gastric, are ca efecte stimularea contracției și scăderea tonusuliu regiunii fundice colecistokinina, secretina, somatostatina, eliberați la nivelul stomacului, diminuă motricitatea antrului piloric, contractă pilorul, toate acestea având ca rezultat prelungirea evacuării stomacului motilinul este hormonul care are rolul să crească frecvența contracțiilor și deci să favorizeze evacuarea stomacului Fenomenele chimice ale etapei gastrice sau digestia gastrică propriu-zisă reprezintă transformările suferite de alimente
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
profunde după care respirația se oprește, laringele se ridică determinând închiderea glotei și deschiderea sfincterului esofagian superior. Nazofaringele este blocat prin ridicarea palatului moale. In același timp se produce o relaxare a corpului și fundusului gastric, esofagului și contracția antrumului piloric, alături de contracția puternică a musculaturii abdominale. Evacuarea conținutului gastric în cursul vomei se datorește presiunii exercitate asupra lui de la exterior și mai puțin contracțiilor proprii. Voma este un act reflex declanșat de stimularea receptorilor răspândiți în diferite organe (stomac, apendice
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
iar hipertonicitatea reduce evacuarea gastrică. Conținutul duodenal cu un pH mai mic de 3,5 întârzie evacuarea gastrică. De asemeni, prezența acidului în duoden determină eliberarea de secretină care diminuă ritmul evacuării gastrice prin inhibarea contracțiilor antrale și stimularea contracțiilor pilorice. Prezența aminoacizilor și peptidelor în duoden încetinește golirea gastrică prin eliberarea de gastrină care determină creșterea frecvenței contracțiilor antrale și a sfincterului piloric. In concluzie, se poate spune că: grăsimile nu sunt evacuate din stomac decât atunci când pot fi procesate
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
duoden determină eliberarea de secretină care diminuă ritmul evacuării gastrice prin inhibarea contracțiilor antrale și stimularea contracțiilor pilorice. Prezența aminoacizilor și peptidelor în duoden încetinește golirea gastrică prin eliberarea de gastrină care determină creșterea frecvenței contracțiilor antrale și a sfincterului piloric. In concluzie, se poate spune că: grăsimile nu sunt evacuate din stomac decât atunci când pot fi procesate în duoden; acizii sunt evacuați în duoden numai când există suficient suc pancreatic pentru a-i neutraliza; ritmul cu care alți compuși ai
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
acizii sunt evacuați în duoden numai când există suficient suc pancreatic pentru a-i neutraliza; ritmul cu care alți compuși ai chimului trec în duoden corespunde ritmului cu care duodenul și jejunul procesează acești compuși (fig. 6). Joncțiunea gastro-duodenală (sfincterul piloric) Pilorul separă antrumul gastric de prima porțiune a duodenului. Funcțiile esențiale a acestei joncțiuni gastro duodenale sunt: (1) de a asigura o evacuare gastrică la un ritm în concordanță cu capacitatea duodenului de a procesa chimul gastric și (2) de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
atât de fibre vagale cât și de fibre nervoase simpatice. Fibrele simpatice postganglionare eliberează noradrenalină care acționează asupra receptorilor alfa-adrenergici care vor determina creșterea gradului de constricție a sfincterului. Fibrele vagale sunt atât excitatorii cât și inhibitorii a musculaturii netede pilorice. Fibrele vagale colinergice stimulează constricția sfincterului; pe când fibrele vagale inhibitorii eliberează neurotransmițători cum ar fi VIP care determină relaxarea sfincterului. Hormoni cum ar fi: CCK, gastrina, GIP, secretina produc constricția sfincterului piloric. 3.2. Sucul gastric Produsul de secreție al
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
atât excitatorii cât și inhibitorii a musculaturii netede pilorice. Fibrele vagale colinergice stimulează constricția sfincterului; pe când fibrele vagale inhibitorii eliberează neurotransmițători cum ar fi VIP care determină relaxarea sfincterului. Hormoni cum ar fi: CCK, gastrina, GIP, secretina produc constricția sfincterului piloric. 3.2. Sucul gastric Produsul de secreție al glandelor gastrice (cardiale, fundice, pilorice) este reprezentat de sucul gastric. Acesta este un lichid incolor, clar sau ușor opalescent, acid (pH de 1-1,5), densitate 1002-1009. La om se secretă aproximativ 1500
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
constricția sfincterului; pe când fibrele vagale inhibitorii eliberează neurotransmițători cum ar fi VIP care determină relaxarea sfincterului. Hormoni cum ar fi: CCK, gastrina, GIP, secretina produc constricția sfincterului piloric. 3.2. Sucul gastric Produsul de secreție al glandelor gastrice (cardiale, fundice, pilorice) este reprezentat de sucul gastric. Acesta este un lichid incolor, clar sau ușor opalescent, acid (pH de 1-1,5), densitate 1002-1009. La om se secretă aproximativ 1500 ml de suc gastric în 24 ore; debitul secretor crește în perioadele digestive
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
de suc pancreatic bogat în conținut enzimatic; amplifică stimularea secreției pancreatice alcaline de către secretină; inhibă evacuarea gastrică; exercită un efect trofic asupra pancreasului; crește secreția de enterokinază; crește motilitatea intestinului subțire și a colonului; alături de secretină, CCK crește tonusul sfincterului piloric, prevenind astfel refluxul conținutului duodenal în stomac; gastrina și CCK stimulează secreția de glucagon. Secreția de CCK este stimulată la contactul mucoasei intestinale cu produși de digestie, în special peptide și aminoacizi precum și de prezența în duoden a acizilor grași
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
structură similară cu cea a glucagonului, GLI, VIP, GIP. Rolurile secretinei: determină stimularea secreției de bicarbonat de către celulele ductale ale pancreasului și a tractului biliar, stimulează secreția apoasă a sucului pancreatic, scade secreția de suc gastric, poate determina contracția sfincterului piloric. Secreția de secretină este stimulată de produșii de digestie proteică și de concentrația de acid de la nivelul porțiunii superioare a intestinului subțire. Eliberarea de secretină în momentul prezenței acidului în jejun reprezintă un alt exemplu de feed-back; secretina stimulează eliberarea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
profunde după care respirația se oprește, laringele se ridică determinând închiderea glotei și deschiderea sfincterului esofagian superior. Nazofaringele este blocat prin ridicarea palatului moale. In același timp se produce o relaxare a corpului și fundusului gastric, esofagului și contracția antrumului piloric, alături de contracția puternică a musculaturii abdominale. Evacuarea conținutului gastric în cursul vomei se datorește presiunii exercitate asupra lui de la exterior și mai puțin contracțiilor proprii. Voma este un act reflex declanșat de stimularea receptorilor răspândiți în diferite organe (stomac, apendice
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
iar hipertonicitatea reduce evacuarea gastrică. Conținutul duodenal cu un pH mai mic de 3,5 întârzie evacuarea gastrică. De asemeni, prezența acidului în duoden determină eliberarea de secretină care diminuă ritmul evacuării gastrice prin inhibarea contracțiilor antrale și stimularea contracțiilor pilorice. Prezența aminoacizilor și peptidelor în duoden încetinește golirea gastrică prin eliberarea de gastrină care determină creșterea frecvenței contracțiilor antrale și a sfincterului piloric. In concluzie, se poate spune că: grăsimile nu sunt evacuate din stomac decât atunci când pot fi procesate
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
duoden determină eliberarea de secretină care diminuă ritmul evacuării gastrice prin inhibarea contracțiilor antrale și stimularea contracțiilor pilorice. Prezența aminoacizilor și peptidelor în duoden încetinește golirea gastrică prin eliberarea de gastrină care determină creșterea frecvenței contracțiilor antrale și a sfincterului piloric. In concluzie, se poate spune că: grăsimile nu sunt evacuate din stomac decât atunci când pot fi procesate în duoden; acizii sunt evacuați în duoden numai când există suficient suc pancreatic pentru a-i neutraliza; ritmul cu care alți compuși ai
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
acizii sunt evacuați în duoden numai când există suficient suc pancreatic pentru a-i neutraliza; ritmul cu care alți compuși ai chimului trec în duoden corespunde ritmului cu care duodenul și jejunul procesează acești compuși (fig. 6). Joncțiunea gastro-duodenală (sfincterul piloric) Pilorul separă antrumul gastric de prima porțiune a duodenului. Funcțiile esențiale a acestei joncțiuni gastro duodenale sunt: (1) de a asigura o evacuare gastrică la un ritm în concordanță cu capacitatea duodenului de a procesa chimul gastric și (2) de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
atât de fibre vagale cât și de fibre nervoase simpatice. Fibrele simpatice postganglionare eliberează noradrenalină care acționează asupra receptorilor alfa-adrenergici care vor determina creșterea gradului de constricție a sfincterului. Fibrele vagale sunt atât excitatorii cât și inhibitorii a musculaturii netede pilorice. Fibrele vagale colinergice stimulează constricția sfincterului; pe când fibrele vagale inhibitorii eliberează neurotransmițători cum ar fi VIP care determină relaxarea sfincterului. Hormoni cum ar fi: CCK, gastrina, GIP, secretina produc constricția sfincterului piloric. 3.2. Sucul gastric Produsul de secreție al
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
atât excitatorii cât și inhibitorii a musculaturii netede pilorice. Fibrele vagale colinergice stimulează constricția sfincterului; pe când fibrele vagale inhibitorii eliberează neurotransmițători cum ar fi VIP care determină relaxarea sfincterului. Hormoni cum ar fi: CCK, gastrina, GIP, secretina produc constricția sfincterului piloric. 3.2. Sucul gastric Produsul de secreție al glandelor gastrice (cardiale, fundice, pilorice) este reprezentat de sucul gastric. Acesta este un lichid incolor, clar sau ușor opalescent, acid (pH de 1-1,5), densitate 1002-1009. La om se secretă aproximativ 1500
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
constricția sfincterului; pe când fibrele vagale inhibitorii eliberează neurotransmițători cum ar fi VIP care determină relaxarea sfincterului. Hormoni cum ar fi: CCK, gastrina, GIP, secretina produc constricția sfincterului piloric. 3.2. Sucul gastric Produsul de secreție al glandelor gastrice (cardiale, fundice, pilorice) este reprezentat de sucul gastric. Acesta este un lichid incolor, clar sau ușor opalescent, acid (pH de 1-1,5), densitate 1002-1009. La om se secretă aproximativ 1500 ml de suc gastric în 24 ore; debitul secretor crește în perioadele digestive
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
de suc pancreatic bogat în conținut enzimatic; amplifică stimularea secreției pancreatice alcaline de către secretină; inhibă evacuarea gastrică; exercită un efect trofic asupra pancreasului; crește secreția de enterokinază; crește motilitatea intestinului subțire și a colonului; alături de secretină, CCK crește tonusul sfincterului piloric, prevenind astfel refluxul conținutului duodenal în stomac; gastrina și CCK stimulează secreția de glucagon. Secreția de CCK este stimulată la contactul mucoasei intestinale cu produși de digestie, în special peptide și aminoacizi precum și de prezența în duoden a acizilor grași
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
structură similară cu cea a glucagonului, GLI, VIP, GIP. Rolurile secretinei: determină stimularea secreției de bicarbonat de către celulele ductale ale pancreasului și a tractului biliar, stimulează secreția apoasă a sucului pancreatic, scade secreția de suc gastric, poate determina contracția sfincterului piloric. Secreția de secretină este stimulată de produșii de digestie proteică și de concentrația de acid de la nivelul porțiunii superioare a intestinului subțire. Eliberarea de secretină în momentul prezenței acidului în jejun reprezintă un alt exemplu de feed-back; secretina stimulează eliberarea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]