198 matches
-
segmentectomia segmentului III, parțială și atipică, a ficatului. Se face hemostaza prin ligaturi trecute cu acul, apoi se observă scurgerea de bilă, prin multiplele canale biliare descoperite, prin secțiunea ficatului din zonă. Timpul II - Se incizează peretele anterior al antrului piloric, cît mai aproape de mica curbură. Timpul III - întreaga tranșă hepatică, după ce s-a controlat hemostaza, se coase la antru, astfel: - mai întîi, se coase peretele posterior al tranșei hepatice la buza posterioară a inciziei antrale, cu fire separate de catgut
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
gastrojejunală, care poate fi realizată în trei posibilități: - anastomoza gastrojejunală, termino- terminală, realizată, fie cu prima ansă jejunală (Fig. 89), rezultată după rezecția duodenului în întregime, fie cu segmentul ansei în „Y”; această derivație se poate realiza numai cu antrul piloric rezecat; - anastomoza gastrojejunală, termino- laterală, care poate fi realizată, fie prin anastomoza bontului cu jejunul, lateral, ansa obținută prin montarea ansei în „Omega” (Fig. 90 A și B), fie, mai rar, cu ansa jejunală, fie prima, fie cea rezultată din
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
apreciere făcîndu-se după gastrotomia exploratoare care a mai pus în evidență și fistula vasculară care sîngera jet (Fig. 151). în rest, monturile pancreato-jejunale și bilio- jejunale fără modificări. Operația (Fig.152) a constat din: rezecția gurii de anastomoză, împreună cu antrul piloric; anastomoza gastro- jejunală, termino-laterală; anastomoză jejuno-jejunală (A.J.J.) și disecția periesofagiană abdominală, care a pus în evidență și cel de al doilea vag. Evoluție favorabilă; externare, vindecat operator, după 30 de zile de la internare (o supurație minimă a plăgii operatorii
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
de Delmas și Laux, 1952). Pe de altă parte, Cushing și Laruelle, pornind de la aura gastro-intestinală a bolnavilor cu epilepsie corticală, au precizat rolul ariei 6 prefrontale în apariția bolii ulceroase. Ablația câmpurilor 9, 10, 11 și 12 provoacă spasm piloric și accelerarea tranzitului intestinal, însoțite de tulburări respiratorii și de termoreglare. Pentru participarea scoarței cerebrale la reglarea funcției digestive pledează și secreția psihică de salivă sau suc gastric, precum și fenomenele de bulimie din boala Pick (degenerescența lobilor frontali), paralizia generală
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
esofagul, și pilorul, ce asigură legătura cu intestinul subțire. Din punct de vedere anatomo-funcțional, stomacul prezintă o porțiune verticală, constituită din fundul stomacului (fornix sau camera cu aer) și corpul stomacului, și o porțiune orizontală, formată din antrul și canalul piloric ce comunică cu duodenul prin orificiul piloric. Mucoasa gastrică este prevăzută cu glande gastrice cardiale și pilorice, care secretă mucus, glande ale fundului și corpului stomacului, care secretă pepsină, HCl, și celule accesorii, ce secretă mucus. Intestinul subțire este cel
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
intestinul subțire. Din punct de vedere anatomo-funcțional, stomacul prezintă o porțiune verticală, constituită din fundul stomacului (fornix sau camera cu aer) și corpul stomacului, și o porțiune orizontală, formată din antrul și canalul piloric ce comunică cu duodenul prin orificiul piloric. Mucoasa gastrică este prevăzută cu glande gastrice cardiale și pilorice, care secretă mucus, glande ale fundului și corpului stomacului, care secretă pepsină, HCl, și celule accesorii, ce secretă mucus. Intestinul subțire este cel mai lung segment (4-5 m), care se
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
porțiune verticală, constituită din fundul stomacului (fornix sau camera cu aer) și corpul stomacului, și o porțiune orizontală, formată din antrul și canalul piloric ce comunică cu duodenul prin orificiul piloric. Mucoasa gastrică este prevăzută cu glande gastrice cardiale și pilorice, care secretă mucus, glande ale fundului și corpului stomacului, care secretă pepsină, HCl, și celule accesorii, ce secretă mucus. Intestinul subțire este cel mai lung segment (4-5 m), care se întinde de la pilor la valvula ileo-cecală, prin care se deschide
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
o formă caracteristică în J. Pe măsură ce se efectuează umplerea gastrică, apare o strangulație mediogastrică generatoare de unde peristaltice. Dacă ingestia continuă, alimentele se acumulează în regiunea fundică a stomacului, mărindu-i volumul (fig. 108). Atât timp cât stomacul este gol, regiunea fundică, antrul piloric și bulbul duodenal sunt sediul unor contracții tonigene neregulate și de mică intensitate, denumite peristolice, de adaptare la conținut. Sosirea alimentelor în cavitatea gastrică regularizează și mărește intensitatea acestora, transformându-le în unde peristaltice ce progresează sub forma unor inele
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
sediul unor contracții tonigene neregulate și de mică intensitate, denumite peristolice, de adaptare la conținut. Sosirea alimentelor în cavitatea gastrică regularizează și mărește intensitatea acestora, transformându-le în unde peristaltice ce progresează sub forma unor inele de strangulație spre regiunea pilorică. Distensia și replierea stomacului sunt deci elementele esențiale de punere în joc a automatismului fundamental al musculaturii gastrice. Deși mișcările gastropilorice persistă după denervarea completă a stomacului, evacuarea gastrică este perturbată, relevând existența unui control extrinsec prin intermediul sistemului nervos vegetativ
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
după denervarea completă a stomacului, evacuarea gastrică este perturbată, relevând existența unui control extrinsec prin intermediul sistemului nervos vegetativ. În timp ce excitarea capătului periferic al vagului toracic crește tonusul, frecvența și amplitudinea contracțiilor stomacului, bivagotomia supradiafragmatică predispune la atonie gastrică și spasm piloric. Faptul demonstrează că nervii vagi sunt motori pentru stomac și inhibitori la nivelul pilorului. La rândul său, sistemul simpatic exercită efecte inverse, de inhibare a peristaltismului gastric și de tonifiere a sfincterului piloric. Deschiderea intermitentă a pilorului se realizează astfel
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
supradiafragmatică predispune la atonie gastrică și spasm piloric. Faptul demonstrează că nervii vagi sunt motori pentru stomac și inhibitori la nivelul pilorului. La rândul său, sistemul simpatic exercită efecte inverse, de inhibare a peristaltismului gastric și de tonifiere a sfincterului piloric. Deschiderea intermitentă a pilorului se realizează astfel sub controlul balansat al celor două sisteme, simpaticul menținând orificiul închis atât timp cât parasimpaticul nu impune evacuarea. La mecanismul reflex, dependent de aciditatea chimului gastric, se adaugă înfrângerea rezistenței sfincterului piloric de către contractilitatea maximă
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
tonifiere a sfincterului piloric. Deschiderea intermitentă a pilorului se realizează astfel sub controlul balansat al celor două sisteme, simpaticul menținând orificiul închis atât timp cât parasimpaticul nu impune evacuarea. La mecanismul reflex, dependent de aciditatea chimului gastric, se adaugă înfrângerea rezistenței sfincterului piloric de către contractilitatea maximă a stomacului. Contracțiile peristaltice și evacuarea ritmică persistă după denervare completă gastrică, demonstrând existența unei reglări periferice prin reflexe intramurale scurte generate de sistemul nervos enteric cu rol de veritabil pacemaker gastric (fig. 109). Acestea sunt integrate
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
în mod firesc problema autodigestiei stomacului. Rezistența mucoasei gastrice la acțiunea sucului gastric s-ar datora fie alcalinității protoplasmei, fie unei acțiuni neutralizante asigurată de secreția unor antifermenți. Un astfel de rol a fost atribuit mucinei, mucoproteină secretată de glandele pilorice și cardiale, precum și de celulele mucoase ale gâtului glandelor fundice și caliciforme, ce tapetează mucoasa gastrică. Suprafața stomacului este acoperită de un strat de mucus cu o grosime de 1-1,5 mm, având reacție alcalină sau neutră, cu excepția zonelor de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
pe cale reflexă. Pneumogastricul fiind nervul secretor, dubla vagotomie reduce secreția de suc gastric, în timp ce stimularea capătului său periferic declanșează o secreție abundentă, acidă și cu putere peptică mare. Excitarea splanhnicului provoacă efecte inverse, inhibitorii, exceptând secreția de mucus a glandelor pilorice, care este stimulată. Denervarea stomacului nu suprimă complet secreția gastrică, relevând rolul pe care îl joacă, ca și în cazul motilității, plexurile ganglionare parietale. Sucul gastric este secretat aproape continuu, în cantitate redusă, și în fazele interdigestive, dar secreția crește
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
insulina se realizează, de asemenea, prin mecanism central hipotalamic, cu participarea nervilor vagi. Mecanismul intercentral este relevat și de faptul că emoțiile diminuă sau opresc activitatea secretorie a stomacului. Faza gastrică, dominată de secreția glandelor fundice, este sub controlul antrului piloric, singura regiune a stomacului al cărei contact cu chimul se arată excitosecretorie. După Uvnäs (1945), secreția produsă de stimularea vagală este foarte redusă dacă se suprimă aportul sanguin arterial la pilor sau se obstruează circulația venoasă eferentă a acestei regiuni
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
se arată excitosecretorie. După Uvnäs (1945), secreția produsă de stimularea vagală este foarte redusă dacă se suprimă aportul sanguin arterial la pilor sau se obstruează circulația venoasă eferentă a acestei regiuni, fapt ce demonstrează rolul substanțelor secretagoge elaborate de mucoasa pilorică. Injectarea intravenoasă de extract activ de mucoasă pilorică are un efect secretor slab, care se intensifică însă dacă se asociază cu stimulare vagală. Secreția gastrică continuă, la un nivel mai redus, și după golirea stomacului, timp de încă 6-8 ore
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de stimularea vagală este foarte redusă dacă se suprimă aportul sanguin arterial la pilor sau se obstruează circulația venoasă eferentă a acestei regiuni, fapt ce demonstrează rolul substanțelor secretagoge elaborate de mucoasa pilorică. Injectarea intravenoasă de extract activ de mucoasă pilorică are un efect secretor slab, care se intensifică însă dacă se asociază cu stimulare vagală. Secreția gastrică continuă, la un nivel mai redus, și după golirea stomacului, timp de încă 6-8 ore cât chimul persistă în intestinul subțire. Această ultimă
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
un mecanism predominant umoral, care va fi discutat în paragraful următor, consacrat secreției intestinale. II.4.5.2. Reglarea hormonală Reglarea hormonală a secreției gastrice este dominată de gastrină. Gastrina a fost descoperită de Edkins (1905) în extractele de mucoasă pilorică. Prezența în aceste extracte a histaminei cu putere gastrostimulantă a făcut să se abandoneze pentru un timp ipoteza gastrinei. Ulterior, Komarov (1938) a separat gastrina de histamină cu ajutorul acidului tricloracetic, demonstrându-i individualitatea. Preparatele de gastrină aveau însă activitate variabilă
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
grupare sulfat (SO3H-) fixată pe tirozină. Plecându-se de la faptul că porțiunea terminală a moleculei de gastrină este activă s-au realizat o serie de produse de sinteză (peptide de sinteză) ca pentagastrina. Gastrina, deși este eliberată predominant de antrul piloric, cantități mici au fost găsite și în regiunea cardiei. O activitate gastrin-like are și intestinul subțire și chiar colonul. În ceea ce privește mecanismul de acțiune al gastrinei, s-au propus două mecanisme posibile: 1. - prin eliberare de acetilcolină de la nivelul terminațiilor nervoase
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
porte ale fosetei cistice. Alte vene se varsă în arcada paracoledociană și de aici în vena portă. Venele CBP se varsă în cele două arcade venoase paracoledociene, arcada marginală dreaptă fiind tributară venei pancreaticoduodenale posterioare, pe când arcada stângă în vena pilorică. Cranial cele două arcade venoase colectoare se varsă în vena portă, imediat deasupra hilului. Întregul sistem venos al căilor biliare se dilată în caz de hipertensiune portală, uneori plexul venos parabiliar dilatat reprezentând o parte importantă de derivație a cavernomului
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Simona Vălean () [Corola-publishinghouse/Science/92148_a_92643]
-
profunde după care respirația se oprește, laringele se ridică determinând închiderea glotei și deschiderea sfincterului esofagian superior. Nazofaringele este blocat prin ridicarea palatului moale. In același timp se produce o relaxare a corpului și fundusului gastric, esofagului și contracția antrumului piloric, alături de contracția puternică a musculaturii abdominale. Evacuarea conținutului gastric în cursul vomei se datorește presiunii exercitate asupra lui de la exterior și mai puțin contracțiilor proprii. Voma este un act reflex declanșat de stimularea receptorilor răspândiți în diferite organe (stomac, apendice
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
iar hipertonicitatea reduce evacuarea gastrică. Conținutul duodenal cu un pH mai mic de 3,5 întârzie evacuarea gastrică. De asemeni, prezența acidului în duoden determină eliberarea de secretină care diminuă ritmul evacuării gastrice prin inhibarea contracțiilor antrale și stimularea contracțiilor pilorice. Prezența aminoacizilor și peptidelor în duoden încetinește golirea gastrică prin eliberarea de gastrină care determină creșterea frecvenței contracțiilor antrale și a sfincterului piloric. In concluzie, se poate spune că: grăsimile nu sunt evacuate din stomac decât atunci când pot fi procesate
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
duoden determină eliberarea de secretină care diminuă ritmul evacuării gastrice prin inhibarea contracțiilor antrale și stimularea contracțiilor pilorice. Prezența aminoacizilor și peptidelor în duoden încetinește golirea gastrică prin eliberarea de gastrină care determină creșterea frecvenței contracțiilor antrale și a sfincterului piloric. In concluzie, se poate spune că: grăsimile nu sunt evacuate din stomac decât atunci când pot fi procesate în duoden; acizii sunt evacuați în duoden numai când există suficient suc pancreatic pentru a-i neutraliza; ritmul cu care alți compuși ai
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
acizii sunt evacuați în duoden numai când există suficient suc pancreatic pentru a-i neutraliza; ritmul cu care alți compuși ai chimului trec în duoden corespunde ritmului cu care duodenul și jejunul procesează acești compuși (fig. 6). Joncțiunea gastro-duodenală (sfincterul piloric) Pilorul separă antrumul gastric de prima porțiune a duodenului. Funcțiile esențiale a acestei joncțiuni gastro duodenale sunt: (1) de a asigura o evacuare gastrică la un ritm în concordanță cu capacitatea duodenului de a procesa chimul gastric și (2) de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
atât de fibre vagale cât și de fibre nervoase simpatice. Fibrele simpatice postganglionare eliberează noradrenalină care acționează asupra receptorilor alfa-adrenergici care vor determina creșterea gradului de constricție a sfincterului. Fibrele vagale sunt atât excitatorii cât și inhibitorii a musculaturii netede pilorice. Fibrele vagale colinergice stimulează constricția sfincterului; pe când fibrele vagale inhibitorii eliberează neurotransmițători cum ar fi VIP care determină relaxarea sfincterului. Hormoni cum ar fi: CCK, gastrina, GIP, secretina produc constricția sfincterului piloric. 3.2. Sucul gastric Produsul de secreție al
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]