275 matches
-
pref. Radu Boureanu, București, 1962; Jocul soarelui, București, 1963; Rapsodie în Oaș, București, 1963; Ploile au venit târziu, București, 1965; Orașul lui Pintea, București, 1966; Ceramică regăsită, București, 1967; Mânzul, București, 1967; Maramureș, București, 1967; Balans de zodii, București, 1969; Pinacoteca unei lire, București, 1971; Echinocțiu, București, 1972; Poarta de pe Mara, București, 1972; Arcul de miazănoapte, București, 1973; Neodihna de a fi om, București, 1973; Rapsodie în jad, București, 1974; Aeroportul alb, București, 1975; Ceremonie în albastru, București, 1975; Ține minte
NEGULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288416_a_289745]
-
Drăgan, „Ploile au venit târziu”, IL, 1966, 2; Radu Cârneci, „Ceramică regăsită”, ATN, 1968, 7; Eugenia Tudor, „Ceramică regăsită”, VR, 1968, 12; Dumitru Micu, „Balans de zodii”, RL, 1969, 31; Sanda Radian, „Balans de zodii”, VR, 1970, 3; Adrian Popescu, „Pinacoteca unei lire”, ST, 1972, 7; Lucian Alexiu, „Neodihna de a fi om”, O, 1974, 10; Piru, Poezia, II, 161-162; C. Stănescu, „Drumul spre casă”, „Scânteia”, 1984, 13 055; H. Zalis, Spații afective, RL, 1989, 17; Popa, Ist. lit., II, 283
NEGULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288416_a_289745]
-
despre proza lui B. Delavrancea. În căutarea unei catedre stabile, peregrinează, după absolvire, prin câteva școli de stat (serale, de ucenici) sau colegii particulare din București, ulterior schimbând profesia de dascăl cu slujbe administrative (la Primăria capitalei, Observatorul astronomic popular, Pinacoteca municipală). Debuta, ca elev, în „Lumea copiilor” din 1923, în anul următor tipărind și o primă carte (Din țara basmelor), în „regia” părintelui său; publică snoave, amintiri, povești și versuri în atractivele reviste interbelice pentru cei mici: „Dimineața copiilor”, „Universul
BAJENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285555_a_286884]
-
la care să nu ia parte. Prin felul lui conciliant, e un bun agent de legătură. - Forma asta de figurant oficial e mai puțin simpatică, dar orice meserie bine îndeplinită!. - Eu îl fac uneori renegat, în glumă. Mă trimite la Pinacotecă să văd Pădurea noastră, brevet de iubirea solului natal. - Da, brevet bun! zise Mini. Greg al tău are spirit de conciliare și în pictură. Dacă cumva ai rămas la Courbet cu gustul peisagiului, te satisface prin liniștea limpede a naturei
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
se oprea, îi plăcea să treacă printre ele, ca printr-un locaș familiar. Scările se desfășurau majestuoase, cu autenticitatea marmorei și se opreau în marginea coridoarelor banale, care deserveau sălile lăturalnice de expoziție. Săli burgheze, cu vederea deschisă spre oraș. Pinacoteca se ascundea ermetică după pilaștri, dosnică ca un mizantrop. Mini intră la întîmplare. Tocmai constata cu jale prezența unei aceleiași acuarele litografice, reprodusă în sute de variante, când fu salutată de însuși doctorul Rim, plin de grație. Ce căutau acolo
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
e. * Revenind Însă la a doua alternativa noastră, problema teoretică ar fiurmătoarea: nu cumva, În ciuda ochelarilor, a valizelor ușoare cu rotile, a mersului său drept, a tot ce a văzut, citit, umblat, ascultat, mâncat, Beaubourg, United Manchester, Scala din Milano, Pinacoteca de la Florența etc. Traian Manu nu-i altceva decât tot un boșo, atent la picăturile de ochi, de nas, la pastilele de tensiune, la gelul pentru varice? Un boșo mai stilat, dar nimic altceva altcineva decât tot un boșo. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
sensurile pe care le atribuim astăzi acestui fapt. Expunerea prin sugestia imaginii devenea pretext al etalării bunurilor acaparate din teritoriile cucerite. Temple și palate regale au devenit locuri de expunere și reprezentare a puterii, iar spațiile arhitecturii (cum este cazul Pinacotecii de pe Acropolea Atenei) reuneau pentru prima dată în istorie o colecție de picturi realizate pe panouri de lemn. Conceptul de valoare de cult, la care se adaugă mai tîrziu conceptul de valoare estetică, apărută în sfera civilizației Greciei Antice, deschidea
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
timp, Hagienuș și Suflețel schimbau priviri suspecte, cel dintâi căutând a evita pe ale celui din urmă. Hagienuș, doctor în limbi orientale, bibliofil, era funcționar superior în minister și de el depindeau numirile la muzee. Suflețel pusese ochii pe o pinacotecă, ignorată de toată lumea, îndeosebi de public, așezată într-o superbă casă boierească cu parc, și dorea arzător să obțină direcția, ca să intre în apartamentul destinat conservatorului. Ideea de a se plimba într-o casă spațioasă, cu bibliotecă, tablouri, camere nenumărate
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
horrendum!1 strigă Suflețel, care la supărare latiniza. Gaittany râse satisfăcut spre cei de față, în semn că ședința este foarte reușită. În fine, Suflețel își vărsă ciuda, aducând de știre că Bonifaciu Hagienuș îl trădase, numind ca director al pinacotecii pe pictorul Aslan. - I-am împrumutat bani, se lamentă Suflețel, poftim polița.Și scoțând hârtia din portofoliu o trecu pe dinaintea fiecăruia. Vanafides!2 căzu el în fine dezolat pe scaun. Gulimănescu îl sfătui foarte serios s-o publice în facsimil
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
raft de cărți, zărise un portret al acestuia, executat de Aslan și oferit prezumtivului ministru. Același Aslan vânduse ministerului un număr de tablouri prin mijlocirea lui Hagienuș, care primise un procent însemnat drept cadou. Tablourile erau mediocre și fură trimise pinacotecii a cărei direcție o reclama Suflețel, dar și Aslan. Hagienuș consultă 2 Monstru îngrozitor (lat.). Credință neîntemeiată (lat.). G. Călinescu cu mină nevinovată pe Pomponescu pe cine să numească director de pinacotecă, încunoștiințîndu-l că are în vedere pe Panait Suflețel
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
drept cadou. Tablourile erau mediocre și fură trimise pinacotecii a cărei direcție o reclama Suflețel, dar și Aslan. Hagienuș consultă 2 Monstru îngrozitor (lat.). Credință neîntemeiată (lat.). G. Călinescu cu mină nevinovată pe Pomponescu pe cine să numească director de pinacotecă, încunoștiințîndu-l că are în vedere pe Panait Suflețel, dar că din păcate ridică pretenții și Aslan. Pomponescu avea totdeauna prezentă în minte soluția cea mai elegantă, și când era invadat de amarele lui indispoziții evita să se pronunțe clar împotriva
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
determinat de romancier, imprimă cărții ritmul lui. Mulți s-au înspăimîntat de compoziția stufoasă a cărții, dar intelectul e turburat să descopere dincolo de aparențe schematismul clasic al marilor romane. Cartea nu e un acvariu, un posibil dosar de existențe, ci pinacoteca umanității unei epoci, o incursiune monografică în sufletul unor oameni eterni, studiați pe latura lor categorială de prototipuri, de numeni. În acest sens, romanul este opera unui moralist, care construiește caractere în maniera lui La Bruyère, dar cu tehnică modernă
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
1876; un Stroe Belloescu care din leafa sa a ridicat două biserici în satele Grivița și Palerma, o școală și statuia lui Cuza Vodă, tot în satul Grivița, o Casă Națională, cu vestita Bibliotecă Publică - sediu și ale cenaclurilor - și pinacoteca în orașul Bârlad; un Solomon Haliță, creatorul ziarului Bârladul și al revistei George Lazăr; un Iacov Antonovici, colaborator al profesorului Ion Popescu, autor a 5 volume de Documente Bârlădene; un Alexandru Philippide, Vasile Pârvan, G. Ibrăileanu, Șt. Zeletin, Paul Bujor
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
redactor cu sediul la Bârlad pentru Flacăra Iașului, N. Constantinescu - șef contabil la CEC Bârlad. Alții, care‐ncotro... * „... Tot la Casa Națională a lucrat un timp și sculptorul Dimitrie Tarază (1896 - 1967), o minune de om, artistul care a resuscitat pinacoteca înființată chiar de ctito rul Stroe Belloescu. N‐am cunoscut o fire mai bună și mai dreaptă, mai blândă și mai cumpănită. Era însăși prietenia și discreți a, și seninătatea, și șoapta dulce, și încrederea în biruința bunului simț. Purta
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
țesutului și postăvăritului din Buhuși, unde există unul din cele mai vechi centre industriale din Moldova. Primele lucrări înregistrate în inventarul secției de artă în 1957 au fost achiziționate de la pictorul Nicu Enea. Următoarele 14 lucrări au fost transferate de la Pinacoteca Municipală (înființată în 1937 de pictorii Nicu Enea și Ion Diaconescuă. Alte 8 lucrări au fost transferate de la Secția de Învățământ Bacău. SECȚIA DE ARTĂ SCURT ISTORIC Muzeul de Artă a fost înființat în anul 1957 ca secție a Muzeului
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
pe acela al tuturor știutorilor de carte basarabeni indicați de recensământul țarist din 1897: 301.174 locuitori. Sub români s-au pus peste Prut bazele învățământului superior, prin înființarea facultăților de Agronomie și Teologie. O școală de Arte Frumoase, o Pinacotecă și un Teatru Național, o Bibliotecă Centrală și un post de radiodifuziune completau acest patrimoniu spiritual remarcabil. La Chișinău s-a realizat, grație eforturilor lui Gala Galaction și Vasile Radu, a doua mare traducere a Bibliei din cultura noastră. / " Nu
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
Cămăruț s-a distins ca un remarcabil dascăl al multor serii de elevi și studenți, iar în calitatea sa de pictor, în primul rând, dar și de președinte al Filialei Uniunii Artiștilor Plastici din Iași sau de director onorific al Pinacotecii, el s-a impus ca un prestigios animator al vieții artistice ieșene. Ca pictor, Mihai Cămăruț, a debutat la expoziția organizată de Ștefan Dimitrescu în 1932 într-unul din atelierele Academiei de arte frumoase, continuând apoi să participe cu regularitate
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
Copaci - iarna, Iarna în Țicău, Padure - iarna ș.a. sunt ilustrative pentru ciclul hibernal, toate la un loc numărându-se printre cele mai frumoase creații ale pictorului. Într-o adevărată capodoperă se constituie fără îndoială lucrarea Iașii cu Golia din colecția Pinacotecii ieșene. Dominat de turnurile Goliei și ale Palatului Culturii, orașul de pe șapte coline, apare adâncit într-o liniște încărcată de istorie, de poezie, de reverii și meditații cuprinse de cețurile gri-albăstrii, care coboară învăluitoare dinspre dealurile molcome ale Buciumului, ale
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
cu aspecte dramatice adeseori sugerate de către un pâlc de copaci desfrunziți, cu crengi puține și sfârtecate, în poziții înclinate, asemenea unor personaje resemnate sub povara propriului lor destin. Iarna in sat, Peisaj de iarnă, și Amintiri din satul natal , aparținând Pinacotecii ieșene sunt dintre cele mai reprezentative pentru această categorie de lucrări. Sentimentul ce se degajă din ele este complex, un amestec de lirism cald și de dramatism resemnat, în care amintirea poetică a iernilor din copilărie este marcată de asperitățile
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
prielnică meditației lucide asupra lumii, asupra destinului uman îndeosebi. Deși era înzestrat cu spirit analitic și era capabil să penetreze, să deslușească și să transpună plastic caracterul unui model, Mihai Cămăruț a lăsat foarte puține portrete. Cele câteva existente la Pinacoteca ieșeana - Portretul soției, Metalurgist din Zlatna, Inginerul Sandu Grigore, Autoportret, fac dovada acestei înzestrări, din păcate, insuficient cultivate. Peisagist înnăscut el a preferat să zugrăvească oamenii în mijlocul naturii, în păduri, pe dealuri și câmpii, înfrățiți cu pământul reavăn al gliei
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
seamă din împrejurimile Iașului. Menționăm dintre acestea La strânsul recoltei, La culesul semințelor de salcâm, Îndiguiri, Forestieri, Orele dimineții, Pauza de prânz, Așteptând autobuzul, Pregătiri pentru examene, Elevi la practică, Încărcarea recoltei, Prânzul elevilor pe câmp și altele din patrimoniul Pinacotecii ieșene sau din alte colecții de stat și particulare. Ele se relevă prin vigoarea lor picturală, prin coloritul optimist, dispus în tușe largi, vibrante, prin desenul lor abil și prin știința compozițională cu care sunt organizate imaginile. În asemenea lucrări
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
artistului, el însuși abandonându-se visărilor în prezența ei și într-o caldă comuniune cu ea. Mai ales peisajele estivale și autumnale - Livadă la Humărie, Peisaj la Repedea, Pe coasta Runcii, Dealul Humăriei, Peisaj de vară, Lunca Siretului, din colecția Pinacotecii ieșene,ca și altele din diverse colecții particulare - Hortensiu Aldea, Vladimir Sandu, Iulian Ionescu și alții - se disting printr-o asemenea atmosferă tihnită, prielnică meditațiilor poetice. Ca și tablourile executate în ulei, cele mai multe dintre acuarelele sale, înfățișând peisaje naturale, sunt
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
Prânzul pe câmp, etc.), cu toate atributele unei picturi în pleinair, fie că sunt văzute în interioarele uzinale, cu o atmosferă mai sobră, fără transparențe vibrante, dar nu lipsite de o remarcabilă consistență picturală, cum este, bunăoară, compoziția din colecția Pinacotecii ieșene, intitulată La cuptorul Piltz, sau din diverse colecții particulare și de stat (Oțelari, Oprirea materiei cuproase, La cuptorul Lurgi din Zlatna, Granularea cuprului, Agitarea soluției, etc.). Dacă avem în vedere faptul că, pe lângă peisajele naturale, citadine și industriale, pe lângă
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
asistat la mutarea acestuia într-un singur loc, la Casa Lombard, unde l-a lăsat în subordinea direcțiunii acesteia 21. Adevărata valoare a tezaurului este greu de estimat, fiind vorba de arhive, manuscrise, cărți rare, piese de muzeu, tablouri din Pinacoteca statului, din muzee și colecții particulare, etc22. Guvernul rus se obliga să-l păstreze și să-l înapoieze României, aceasta fusese condiția pentru care s-a hotărât transportarea lui, dar decizia părții sovietice de a rupe relațiile diplomatice cu statul
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
a evidențiat inițiativa unui grup de oameni de cultură, printre care și Sextil Pușcariu, R. Vuia, care înțelegeau nevoia de a conserva prin mijloace potrivite, imaginea satului românesc tradițional 52. În același an, Lapedatu a luat măsuri de îndreptare a Pinacotecii Naționale, dispunând întocmirea primului inventar. A înființat și Comisia pentru achiziționarea operelor de artă53. Concomitent cu aceste preocupări, Alexandru Lapedatu a avut în vedere și evenimentele ce reprezentau simboluri, deopotrivă pentru viața religioasă și națională. Ca urmare, el a rezolvat
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]